Interviuri

Participarea ministrului Titus Corlăţean la emisiunea Pașaport diplomatic

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
14.09.2013
Autor: 
DIGI 24


Reporter: Cea mai de actualitate chestiune, astăzi, este cea a Siriei. Care va fi poziţia României în cazul începerii unui atac din partea Statelor Unite şi aliaţilor săi?

Titus Corlăţean: România, atât la nivelul Preşedintelui, cât şi al Primului ministru, Guvernului, inclusiv la nivelul ministrului de externe, au prezentat de o manieră clară şi fără echivoc poziţia oficială a ţării noastre, care spune foarte clar, după cum menţionam - orice utilizare a armelor chimice, în speţă este vorba de regimul de la Damasc, este un lucru care trebuie condamnat în termeni foarte fermi de comunitatea internaţională, pentru că a utiliza arme chimice şi mai ales împotriva propriei populaţii, nevinovate, şi maturi şi foarte mulţi copii, care au murit în condiţii tragice, dramatice în atacul din 21 august, reprezintă o crimă împotriva umanităţii. Şi acest lucru trebuie condamnat ferm de comunitatea internaţională democratică. Reprezintă încălcări ale unor tratate internaţionale, ale dreptului internaţional umanitar şi chiar o încălcare a scopului şi fundamentului Chartei ONU.

În al doilea rând, România a spus foarte clar că astfel de acţiuni criminale nu trebuie să beneficieze de impunitate. Este o normă a dreptului internaţional foarte clară care nu trebuie alterată de poziţii politice. Sunt interese internaţionale, sunt poziţii internaţionale, dar atunci când ai de-a face cu atac cu arme chimice împotriva populaţiei civile nevinovate, acest lucru nu are cum să scape unei necesare reacţii internaţionale pentru că data viitoare, mâine, poimâine, peste o lună, peste un an, alte forţe - şi în Orientul Mijlociu, în clipa de faţă, ştim foarte bine, asistăm la o stare de tulburare, de tensiune, asistăm la exacerbarea unor atitudini fundamentaliste, extremiste - alte forţe pot recurge la utilizarea armelor chimice, existând deja precedente fără sancţionare internaţională. Deci miza nu este doar în speţa siriană despre care vorbim, dar vorbim despre o necesară credibilitate şi funcţionare corectă a sistemului internaţional, restabilirea ordinii internaţionale în parametri stabiliţi, fixaţi de dreptul internaţional public. Aceste lucruri nu trebuie negociate şi trebuie asigurată respectarea acestor reguli internaţionale de către toată lumea, fără discriminare.

În al treilea rând, România, trebuie spus foarte clar, este solidară cu partenerii săi, aliaţii săi internaţionali strategici, în speţă Statele Unite şi alţi aliaţi care au spus-o foarte clar că nu trebuie să existe impunitate.

Aici însă există un punct specific de interes şi de preocupare pentru statul român. Este vorba de soarta a mii de români, în principal femei, copii rezultaţi din familii mixte care trăiesc în Siria. Şi acesta este motivul pentru care am păstrat şi am fost singura ţară membră a UE - Cehia a avut ambasadă deschisă, a închis-o, acum se mai gândesc - România a păstrat Ambasada deschisă, e adevărat, într-o formulă mai restrânsă, tocmai pentru a putea acorda asistenţă consulară românilor care solicită acest lucru - şi au fost - să putem să-i sprijinim în procedura de evacuare. Nu întâmplător am transmis avertismente preluate de presa românească şi vreau să vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru că ne-aţi ajutat în a transmite un semnal public către românii care trăiesc în Siria. Să plece, fie chiar şi din raţiuni de prudenţă, să plece rapid în această perioadă.

Reporter: În privinţa apartenenţei României la sferele de influenţă internaţionale în ţară există două viziuni, că România aparţine sferei de influenţă a Statelor Unite, o altă perspectivă este că aparţine sferei de influenţă a Rusiei. Sunt fundamentate aceste scenarii?

Titus Corlăţean: Eu cred că cei care - puţini la număr - dar care îşi pierd vremea susţinând o a doua teorie, pe care aţi menţionat-o, aceşti oameni fie nu ştiu ce spun, fie recurg la un joc politic pe care nu vreau să-l comentez. Apartenenţa României la familia europeană şi euroatlantică este un lucru esenţial pentru existenţa statului român. Este cheia de temelie, fundamentul, cum dorim să-l numim, este cel mai important proiect al societăţii româneşti de după 1990. Noi ne definim ca europeni şi euroatlantici, cu tot ceea ce înseamnă în materie de angajamente, de seriozitate, de contribuţie, de drepturi şi de obligaţii. Interesul de a avea relaţii funcţionale, normale, fireşti, politice, economice şi cu alte zone - dumneavoastră le puteţi numi de influenţă, eu nu le numesc aşa pentru că România este sub influenţa calităţii sale de membru al familiei euroatlantice - relaţii şi cu alţi actori internaţionali relevanţi, importanţi, este o chestiune firească şi dacă vă uitaţi la practica unor state europene cu greutate, relaţiile cu Rusia, cu China, cu alţi parteneri majori din BRIC, de exemplu, vom înţelege că România, din păcate, a pierdut ani extrem de utili şi nu întâmplător diplomaţia românească în ultimul an, an şi jumătate este într-un efort de recuperare prin demersuri politico-diplomatice a unei necesare relaţionări normale, fireşti cu actori internaţionali relevanţi. Nu mai adaug faptul, e un lucru cunoscut, că un astfel de demers presupune şi o componentă economică extrem de importantă. Şi într-o lume globalizată şi aflată încă într-o criză economică, noi suntem obligaţi să găsim soluţii şi pentru capitalul românesc, şi pentru investiţii, pentru echilibrarea unor balanţe de comerţ şi pentru a găsi soluţii şi în afara spaţiului european. Pentru că UE, chiar dacă, spune ultimul Eurostat din august, are o creştere uşoară, de 0,3% în al doilea trimestru, ceea ce e un lucru bun şi încurajator, suferă încă de criza economică. Şi atunci, în mod firesc, România este obligată să caute alte pieţe, fie că vorbim de Asia, de Africa, de America Latină, de Rusia, de China, este firesc să avem şi un astfel de demers, care nu are însă cum să pună sub semnul întrebării apartenenţa noastră euroatlantică.

Reporter: În iulie domnul prim ministru Ponta a efectuat o vizită în mai multe ţări răsăritene, inclusiv China. Care sunt rezultatele acestei vizite, pentru că a fost relativ controversată?

Titus Corlăţean: N-aş spune că a fost controversată. Poate în primă instanţă au fost unele declaraţii. Eu am constatat ulterior că practic toate vocile, şi am salutat faptul că la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, la întâlnirea cu Preşedintele României, domnia sa a subliniat importanţa relaţiilor, inclusiv componenta economică, cu statele din Asia Centrală, dar şi cu China. Deci iată că, până la urmă, există o înţelegere politică corectă la Bucureşti asupra importanţei unor astfel de relaţii. Vizita în China a fost un succes, un succes politic şi cu consecinţe economice. Ştim bine că sunt o serie de proiecte economice aflate în derulare sau în curs de promovare, nu doar proiectul de la Rovinari care, se ştie, valorează 1 miliard de dolari. Sunt şi alte proiecte în infrastructură, în înaltă tehnologie, şi există un proiect pe care îl menţionez şi dacă lucrurile se vor concretiza, va fi un succes şi pentru noi. Ne-am propus, după cum se ştie, să găzduim până la finalul acestui an cea de-a doua ediţie a summitului, a Forumului China-Statele Europei Centrale şi de Est, deci 16 state. Acest forum-summit la nivelul şefilor de guvern reprezintă nu doar o relaţionare politică, dar înseamnă proiecte cu o finanţare consistentă. Vorbim de o linie pusă la dispoziţie de partea chineză de aproximativ 10 miliarde de dolari, sunt foarte multe proiecte interesante şi România bineînţeles că este interesată să acceseze aceste fonduri. Ar fi un succes pentru noi dacă vom putea confirma găzduirea la Bucureşti, şi există o competiţie din acest punct de vedere, să găzduim la Bucureşti acest forum. Iată că sunt demersuri pe care şi politic, şi politico-diplomatic Bucureştiul, în mod necesar, le promovează pentru interesul României, al companiilor româneşti şi pentru o viaţă mai bună a cetăţenilor din această ţară.

Reporter: Ambasadorii acreditaţi la Bucureşti care au oferit interviuri pentru Paşaport Diplomatic au reclamat deseori birocraţia ca o problemă pentru companiile străine care fac afaceri în România. Ce instrumente are MAE pentru a înlătura aceste obstacole?

Titus Corlăţean: Dacă vorbim de birocraţie, poate să fie şi acest lucru. Există însă şi reguli care trebuie respectate şi am spus, pe de altă parte, unor reprezentanţi diplomatici de la Bucureşti că aşa cum alţii ne solicită nouă să respectăm regulile din statul respectiv, nu este firesc să existe o aşteptare aici să sărim peste rând, ca să o spun foarte direct, în româneşte. Este adevărat că respectând regulile, şi reacţiile instituţiilor româneşti trebuie să fie potrivit regulilor. Noi dăm semnale, bineînţeles, întotdeauna, de sprijin, de interes pentru o prezenţă a investitorilor străini în România. Ministerul de Externe, care este până la urmă o instituţie bugetară, „produce" în realitate foarte mult, atrage şi promovează foarte multe companii şi investitori străini în România. Deci vom fi şi suntem întotdeauna în favoarea, şi atunci când discutăm cu alte ministere, şi economice, din România, a accelerării unor proceduri, a deschiderii şi respectării scrupuloase a regulilor de moralitate în politica economică a statului. Mai departe, companiile private sunt cele care trebuie să se descurce în teren. Statul nu poate oferi sau nu se poate substitui unor mecanisme ale economiei de piaţă fireşti.

Reporter: De curând Rusia a demarat o iniţiativă interesantă, cea a realizării unei alianţe eurasiatice. În măsura în care se va realiza această alianţă, cum va reacţiona diplomaţia românească, sau va schimba ceva?

Titus Corlăţean: N-aş spune de curând. Aş spune că această idee a reîntoarcerii într-o formă sau alta la spaţiul de influenţă politico-economică - mă întorc la terminologia pe care aţi utilizat-o - după prăbuşirea URSS a fost o constantă a politicii Moscovei. Este adevărat că, în mod oficial-formal, această idee a fost lansată în octombrie 2011 în platforma prezidenţială în campania electorală pe care Vladimir Putin o desfăşura. După câştigarea noului mandat, ea a fost transpusă într-un program coerent de politică externă şi vedem acum o acţiune extrem de activă, consecventă în această direcţie.

Ultimul anunţ privind o reorientare a Armeniei care, vă aduc aminte, este membru al Parteneriatului Estic al UE, cu obiectiv fixat, până acum cel puţin, de parafare a Acordului de Asociere la UE, cu Acord de liber schimb, la summit-ul programat la Vilnius, sub Preşedinţia lituaniană a UE în noiembrie, anunţul Armeniei privind o posibilă aderare la spaţiul euro-asiatic, la Uniunea Euroasiatică şi probabil la spaţiul vamal comun, la uniunea vamală, este, iată, o consecinţă a acestor interese ale Rusiei şi ale demersurilor pe care le face. Eu aş spune două lucruri de o manieră clară şi voi adăuga un comentariu specific legat de Republica Moldova.

În primul rând, ar fi o greşeală să se intre fundamental, pentru că nu vom putea evita şi nu putem evita, dar să se intre fundamental într-o logică a competiţiei acerbe. Pentru că acest lucru ar genera noi linii, din nou, linii de demarcaţie politică şi strategică în spaţiul european şi euro-asiatic.

Ideea ar fi ca, pe de o parte, şi asta a fost poziţia constantă a României, pe care am exprimat-o de altfel şi la Moscova în cursul discuţiilor cu ministrul de Externe Serghei Lavrov, necesitatea respectării deciziei suverane pe care fiecare stat în parte, fiecare guvern, fiecare popor o adoptă. Această decizie suverană în cazul unor state precum Republica Moldova sau alte state din Parteneriatul Estic de a avea Acordul de Asociere, de a se apropia de Uniunea Europeană, de a se integra economic, fără să însemne tăierea relaţiilor politice, economice cu alţi parteneri, e un lucru care trebuie respectat de toţi actorii internaţionali.

Noi avem de luat decizii importante şi dacă mai stăm mult şi mai analizăm foarte mult şi mai impunem tot felul de exigenţe, unele puse poate în tonalităţi prea aspre, s-ar putea ca numărul partenerilor noştri estici, ai Uniunii Europene, să continue să scadă.

Altfel spus, în cazul Republicii Moldova, o ţară care a acţionat consecvent sub guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană, sub actualul guvern, restructurat, dar care păstrează orientarea europeană, lucru confirmat şi recent în vizita la Bucureşti a ministrului de externe moldovean, Natalia Gherman, lucrurile acestea trebuie apreciate, confirmate la momentul deciziei de la Vilnius, nu doar prin parafarea propriu-zisă, dar şi prin nişte semnale care contează foarte mult pentru societatea moldoveană, de exemplu acceptarea recomandării CE pe care partea moldoveană o aşteaptă. Vedem şi aşteptăm şi noi cu interes această viitoare recomandare a CE de eliminare a vizelor.

Libertatea de circulaţie şi pentru cetăţeanul moldovean este esenţială. O astfel de decizie va reprezenta un stimulent deosebit de apropiere în continuare de UE. Un singur exemplu - va trebui să judecăm în termeni mai aduşi la zi, aş spune, şi relaţia cu Ucraina, şi acesta este motivul pentru care România susţine semnarea Acordului de Asociere la summit-ul de la Vilnius cu Ucraina. De asemenea, noi rămânem consecvenţi interesului Georgiei de apropiere de Uniunea Europeană, dar şi de NATO şi bineînţeles pentru o relaţie strategică consistentă cu Azerbaidjan. Cred că este bine să continuăm relaţiile în sensul de a putea avea acest parteneriat european cu Armenia şi, fără discuţie, să ne uităm cu atenţie din punctul de vedere al relaţiei cu Belarus.

Reporter: Libertatea de circulaţie pentru români ar fi importantă şi în relaţia cu Statele Unite. În ce stadiu sunt negocierile cu Washingtonul privind ridicarea obligativităţii vizelor?

Titus Corlăţean: Noi avem un mecanism specific pe care l-am pus la punct anul trecut. Avem un aşa-numit task force. Este un grup de lucru instituţionalizat româno-american, MAE, partenerii americani, în principal prin intermediul ambasadei SUA la Bucureşti, care include un grup de lucru special pe tema vizelor. Se întâlneşte constant, există schimburi de informaţii, de valori, există campanii pe care autorităţile române, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti, l-au făcut pentru corecta informare a cetăţeanului român care aplică, care solicită viza.

Modul în care se completează solicitarea online este extrem de important pentru că o mică greşeală poate determina până la urmă o respingere a solicitării de viză. Lucrurile acestea le facem constant, pentru că, şi ajung la tema principală a întrebării dumneavoastră, în procesul adoptării unei noi legislaţii în Statele Unite pe această temă, care este destul de avansat, am înregistrat în această vară un pas înainte. Senatul american a adoptat această iniţiativă legislativă care introduce două criterii, şi mă voi referi imediat la aceste criterii. Acest proiect legislativ urmează să fie discutat în Camera Reprezentanţilor. Demersurile de lobby vor fi în continuare susţinute şi, în planul relaţiilor interguvernamentale, am solicitat colegilor de la Parlament prin comisiile de specialitate să fie şi ei extrem de activi pe relaţia cu congresmenii americani în perioada următoare, pentru că dacă această legislaţie va fi adoptată, cele două criterii, pe care trebuie să le îndeplinim în România, pe de o parte acea rată de overstay, cei care stau peste durata aprobată prin viză să nu depăşească 3%, iar aici răspundem, îndeplinim în clipa de faţă acest criteriu, se va adăuga un al doilea criteriu care spune că rata de respingere a solicitărilor de viză nu trebuie să depăşească 3%. Nu îndeplinim acest criteriu, dar va putea exista o derogare, o aprobare cu titlu de excepţie pentru anumite raţiuni pe care legea le prevede şi în care România ar putea să intre, ca rata de respingere să crească la 10%.

Reporter: În ultimele luni au avut loc declaraţii aprinse între România şi Ungaria. România afirmă că Ungaria promovează o politică revizionistă, Ungaria respinge acest lucru. Proiectaţi o întâlnire la nivel de ministere într-un viitor apropiat pentru a clarifica această problemă odată pentru totdeauna?

Titus Corlăţean: Un prim comentariu - acest episod mai fierbinte din perioada de vară, din luna august, a apărut, şi să respectăm cronologia, succesiunea corectă, atunci când au fost declaraţii făcute pe teritoriul României de politicieni maghiari, fie de la Budapesta, fie din România, unii dintre ei cu declaraţii care nu pot fi acceptate nu doar de România, de niciun stat democratic, atunci când se fac mai ales pe teritoriul propriu. În mod necesar, au fost nişte reacţii la astfel de declaraţii, şi acest tip de acţiuni şi de declaraţii nu le-aţi întâlnit din partea autorităţilor române, a politicienilor români pe teritoriul Ungariei. Deci aş vrea să stabilim foarte clar acest cadru. Pe de altă parte, pentru noi, la Bucureşti, a fost, este şi va fi important să avem un partener la Budapesta şi un partener corect şi onest atunci când discutăm de promovarea, privilegierea Parteneriatului strategic cu conţinut european între cele două ţări pentru că este extrem de important, nu doar pentru ţările noastre, nu doar pentru popoarele noastre, e important pentru Europa Centrală şi, poate, pentru ansamblul Europei. Din acest punct de vedere, noi am stabilit un lucru încă de anul trecut, la nivelul conducerii MAE, cu domnul ministru Martonyi. Atunci când sunt sau apar astfel de probleme, să încercăm să le rezolvăm direct, prin comunicare între ministere, între miniştri şi, dacă se poate, nu prin presă. Mă voi abţine de la comentarii cu privire la modul în care făcându-se, promovându-se anumite demersuri diplomatice, în minutul următor au fost date în presă. Dar mă abţin de la aceste comentarii. Pe de altă parte, vă asigur că am o comunicare constantă cu ministrul de externe. Nu este nevoie să organizăm sesiuni speciale. În martie a fost ultima întâlnire oficială. Domnul ministru Martonyi a fost la Bucureşti şi am avut discuţii extrem de consistente. Ne vedem practic lunar în marja reuniunilor Consiliilor Afacerilor Externe la Bruxelles sau cu alte prilejuri. Dar comunicăm şi telefonic, direct.

Deci, din acest punct noi, contăm pe un parteneriat cu Guvernul ungar şi pe calmarea tentaţiilor politice electorale, pentru că, ştim bine, anul viitor în luna mai vor fi alegeri parlamentare importante în Ungaria. Nu agreăm transferul competiţiei electorale din Ungaria. Este firesc să se desfăşoare acolo, în tonalităţile pe care partidele politice din Ungaria şi le stabilesc, dar nu agreăm transferul acestei campanii electorale în România. Există această tentaţie, manifestată, concretizată, cu atât mai mult cu cât, noua lege a cetăţeniei ungare a generat acordarea unui număr de cetăţenii ungare unor cetăţeni români de etnie maghiară din România. Şi atunci există această tentaţie de a culege voturi din România. Ar fi extrem de util, şi un semnal public pe care-l lansez - nu ştiu dacă va avea o finalizare până la urmă, dar eu îl fac, e datoria mea - de temperare a unui interes electoral prea ascuţit pe această temă pentru că, pentru noi, în România sunt importante pacea şi armonia în societatea românească. Şi este important ca la nivelul comunităţilor locale să existe o bună înţelegere între români şi maghiari. Există mize economice şi sociale pentru viaţa de zi cu zi a tuturor, în egală măsură. Ori acestea trebuie să le promovăm cu prioritate, şi nu să ne fie induse, datorită unei retorici politicianiste, tot felul de alte teme artificiale.

Reporter: În final, o întrebare puţin mai personală: ce hobby aveţi sau ce faceţi ca să vă deconectaţi din această priză?

Am câteva hobbyuri, îmi place foarte mult cu familia să călătorim, să descoperim noi locuri frumoase, în primul rând în România. Muntele îl iubim, urcăm foarte mult pe munte atunci când avem timp. Sunt născut aproape de mare, deci e în gena personală. Îmi place muzica, dar ca să mă deconectez, vă spun cinstit, seara târziu, când ajung acasă, ne-am mutat de un număr de ani la casă, suntem la ţară, iau furtunul şi stropesc grădina, pe scurt. Este cea mai bună modalitate de relaxare după 10-11 seara, este linişte, nu te bate nimeni la cap, nu sună telefoanele, n-ai urgenţe, şi atunci te poţi bucura, după o zi de muncă. Asta te remontează pentru a doua zi. A doua zi o luăm de la capăt.

Reporter: Deep Purple sau Beethoven?

Titus Corlăţean: Îmi place mai ales muzica de cameră, pe de o parte. Iar la prima întrebare, vă voi răspunde: Dire Straits.