Activitatea României în planul dreptului…

România c. Ucraina la CIJ: delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră

Hotărârea cu numărul 100 a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, pronunţată pe data de 3 februarie 2009, a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pe mai mult de 79% din suprafaţa de 12.200 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă aflaţi în dispută între România şi Ucraina.

Hotărârea CIJ trasează o linie de delimitare, definită strict prin coordonate geografice, între zonele de jurisdicţie exclusivă ale României şi Ucrainei în Marea Neagră. Cele două state au, de la data pronunţării Hotărârii CIJ drepturi depline asupra exploatării resurselor economice din aceste zone.

Linia de delimitare a fost trasată conform metodei bazate pe dreptul internaţional, dezvoltată de Curtea Internaţională de Justiţie în judecarea cazurilor similare, de-a lungul celor peste 60 de ani de activitate. Tocmai de aceea, rezolvarea în acest fel a pretenţiilor concurente ale României şi Ucrainei la platou continental şi zone economice exclusive în bazinul de Nord-Vest al Mării Negre este o victorie a dreptului internaţional. Acest caz reprezintă un exemplu de bune practici în relaţiile internaţionale din zonă.

România şi Ucraina au convenit de comun acord, în Tratatul politic de bază din 1997 şi Acordul Conex la acesta, să rezolve diferendul din Marea Neagră prin intermediul CIJ, dacă negocierile bilaterale nu se pot finaliza printr-un acord şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Acordul Conex. România a sesizat CIJ pe 16 septembrie 2004. Procesul a avut o fază scrisă, în care cele două state au depus la Curte documentele care conţin argumentaţia juridică prin care fiecare îşi susţine pretenţiile. Faza a doua, audierile publice, s-au desfăşurat în perioada 2-19 septembrie 2008, cele două state susţinând în faţa Curţii argumentele juridice pe care fiecare şi-a bazat cazul.

Decizia pronunţată de CIJ este definitivă, obligatorie şi executorie. Cele două state sunt obligate să respecte hotărârea, care se aplică imediat după pronunţare, fără a mai fi necesare alte acorduri bilaterale, interpretări ale deciziei sau acte adiţionale.

 


Procesul 'România v. Ucraina': România a sesizat CIJ în septembrie 2004. Procesul a avut o fază scrisă, în care cele două state au depus la Curte documentele care conţin argumentaţia juridică prin care fiecare îşi susţine pretenţiile. Faza scrisă a procesului s-a desfăşurat sub incidenţa regulii de confidenţialitate a CIJ. În audierile care s-au desfăşurat în perioada 2-19 septembrie 2008 (faza orală a procesului) cele două state au susţinut în faţa Curţii argumentele juridice pe care fiecare şi-a bazat cazul.  

 

 Echipa României în procesul de la Haga

 Procesul de la Haga în date şi cifre

  Informaţii de fond

  Întrebări şi răspunsuri

   Link-uri utile