Interviuri

EDIŢIA DE WEEK-END

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
18.08.2013
Autor: 
ANTENA 3


Realizator: Bună seara. Sunt Andrea Dumitrache şi vă invit din nou la "Ediţia de week-end". Suntem la finalul unei săptămani agitate pe scena politică. Luni, preşedintele Traian Băsescu a făcut mai multe declaraţii la Şcoala de vară de la Izvoru Mureşului, care păreau să arunce in aer relaţiile cu vecinii din Ungaria. Ministerul de Externe de la Budapesta a avut o reacţie, să-i spunem, liniştită. Spuneau cei de acolo că impărtăşesc acelaşi interes al minorităţilor etnice. A doua zi a avut o reacţie publică şi ministrul de externe, domnul Titus Corlăţean, care a atacât două legi controversate adoptate de Parlamentul maghiar; declaraţia pe care ministru nostru a mai făcut-o o dată, culmea, însă, atunci, de abia atunci s-au sesizat şi cei din Ministerul ungar de Externe, care l-au convocât imediat pe ambasadorul nostru în Ungaria. Vorbim despre consecinţele acestui conflict şi despre relaţiile pe care le mai avem cu vecinii noştri din Ungaria cu ministrul nostru de externe, domnul Titus Corlăţean. Vă mulţumesc mult pentru acceptul de a veni astăzi şi de a vorbi cu noi. Însă începem, din păcâte, cu informaţia zilei. Din păcâte, regele Florin Cioabă, regele autoproclamat al romilor a decedat. Ştim că ministerul pe care-l conduceţi a fost implicât. Spuneţi-ne acum ce face MAE ca să-i ajute pe cei din familia lui Florin Cioabă ca să-l aducă acasă şi să rezolve mai multe dîntre aceste probleme.

Titus Corlăţean: Da, în primul rând bună seara. Este adevărat, atunci cand m-aţi invitat am acceptat invitaţia pe teme de politică externă, dar în mod inevitabil trebuie să discutăm şi acest subiect important pentru opinia publică, apărut, cum spuneaţi şi dumneavoastră, din păcâte, astăzi. In primul rand am spus-o public, o spun şi acum, regret şi eu dispariţia domnului Cioabă pentru un motiv pe care o să-l spun public. Am inţeles din ceea ce am citit, am primit ca informaţie, făcea parte dintr-o comunitate şi conducea o comunitate de romi creştini, era pastor neoprotestant cu un rol important şi pozitiv in comunitatea pe care o păstorea. Ăsta e motivul suplimentar sau special pentru care şi eu regret dispariţia domniei sale. Este adevărat că MAE, prin ambasadă şi prin consulatul onorific din Antalya, la solicitarea familiei, a acordat în zilele anterioare sprijinul necesar în astfel de situaţii. Atunci când un cetăţean român se află în străinătate într-o situaţie dificilă se acordă sprijinul consular. A fost un sprijin legat de punerea la dispoziţie a unor translatori de limbă turcă şi română, au fost legăturile directe cu medicii curanţi din Turcia pe relaţia cu doctorul Raed Arafat pentru a se inţelege mai bine care este situaţia medicală şi sprijinul consular care a fost solicitat de familie. In clipa de faţă, după decesul nefericit al domnului Cioabă, am văzut că a apărut o discuţie legată de plata unor cheltuieli medicale pentru a se putea face repatrierea decedatului.

Realizator: In acest moment Dorin Cioabă, fiul lui Florin Cioabă, a făcut un apel, atat la Guvern şi la MAE. Spun dânşii că li se cere o sumă foarte mare, 350 de mii de dolari, pentru a-l putea scoate din spital şi pentru a putea repatria trupul lui Florin Cioabă. Cei de acolo, din familie, spun că ar vrea o intervenţie atât pentru a-l putea scoate mai repede, poate nu au toţi banii odată şi atunci ar avea nevoie de ajutorul consular, aşa încât să-l scoată de acolo, dar sunt informaţii cum că ar fi cerut şi bani, şi un suport financiar. Deja în ţară comunităţile de romi s-au strâns şi au inceput să vadă cum îi pot ajuta pe cei din familia lui Cioabă. Aţi avut vreo discuţie cu premierul până acum sau v-aţi gandit în ce fel aţi putea să-i ajutaţi pe cei din familia lui Florin Cioabă?

Titus Corlăţean: L-am informat pe primul ministru în legătură cu situaţia creată, mai ales că ambasadei i s-a cerut un fel de garanţie şi din partea familiei, şi din partea spitalului pentru plata acestei sume. Şi aş vrea să explic cu raţionalitate...

Realizator: Explicaţi-ne exact, deci ce a ajuns la ambasada noastră din Turcia.

Titus Corlăţean: Aş vrea să explic, dar cu raţionalitate şi cu profund regret pentru situaţia care a apărut, care este de fapt situaţia. Această discuţie, suma, care este o sumă mare pe care spitalul a stabilit-o pentru serviciile medicale - înţeleg unele excepţionale, cu aparatură mai deosebită - a fost un subiect de discuţie între spital, medici şi membrii familiei anterior intervenţiei medicale. Şi membrii familiei şi fiul domnului Cioabă au acceptat plata...

Realizator: Ştiau exact la ce sumă...

Titus Corlăţean: ...au acceptat plata acestei sume. In situaţia asta, şi ţinand cont de faptul că MAE sau ambasada nu sunt casă de asigurări de sănătate şi nu avem cum, nu avem nici lege, n-avem nici capitol bugetar să plătim noi, nu suntem casă de asigurări de sănătate. Dacă domnul Cioabă a fost asigurat medical in România, asta este o pistă de folosit. Pe de altă parte, trebuie să vă spun un lucru: am aflat şi eu de pe alte canale mass-media, din alte intervenţii media că liderii comunităţii de romi din diferite judeţe ale ţării au arătat un spirit de solidaritate pe care vreau să îl salut. Faptul că sunt dispuşi să contribuie financiar pentru a plăti această sumă, mi se pare un lucru de lăudat, poate fi făcut, pentru că solidaritatea în cadrul comunităţii este importantă.

Realizator: Să o luăm pe rând. In primul rând, dumneavoastră excludeţi posibilitatea, acum, ca statul să intervină şi financiar pentru Florin Cioabă pentru că, spuneţi, nici ministerul, nici Guvernul nu este casă de asigurări?

Titus Corlăţean: Nu, eu m-am referit la Ministerul de Externe şi la ambasadă, pentru că înţeleg că există o solicitare să fim noi garanţi, să depunem noi o garanţie. N-avem cum, legea nu ne permite aşa ceva şi nu suntem instituţie medicală de asigurări de sănătate. Spuneam că ar trebui ca familia să confirme dacă domnul Cioabă a fost asigurat medical în România, ce fel de asigurare medicală a avut şi să poată utiliza asigurarea medicală pentru plata facturii la spital.

Realizator: Deci, în acest moment, este sigur că Ministerul Afacerilor Externe şi ambasada din Ankara nu pot să garanteze pentru...

Titus Corlăţean: N-avem cum, n-avem cum să facem aşa ceva.

Realizator: ...pentru familie. Cu alte cuvinte, trupul nu poate fi repatriat, pentru că dumneavoastră nu le daţi această garanţie, pentru că nu puteţi...

Titus Corlăţean: Dar am o rugăminte, n-aş vrea să fie plasată pe Ministerul de Externe şi pe ambasadă...

Realizator: Vrem să inţelegem exact.

Titus Corlăţean: ... această chestiune, pentru că nu avem niciun fel de tangenţă cu subiectul medical şi financiar respectiv.

Realizator: Am inţeles. Deci, in acest moment, dumneavoastră nu aveţi tangenţă, nu aveţi cum să daţi curs acestei cereri.

Titus Corlăţean: Noi, ca Minister de Externe, nu avem cum. Însă, am făcut o sugestie... nu este treaba mea, dar am făcut o sugestie, dacă există o asigurare medicală...

Realizator: Aţi aflat sau cineva din minister a aflat până acum dacă... poate... dacă aţi fost în legătură sau cei de acolo au fost în legătură cu Dorin Cioabă, aţi aflat dacă regele a fost asigurat?

Titus Corlăţean: Se vehiculează această informaţie că ar fi existat o asigurare medicală, pe de o parte. Pe de altă parte, să reţinem totuşi - şi vorbeam de o familie de creştini cu un rol important - odată ce ţi-ai angajat cuvâul că vei plăti această sumă la spital, familia a făcut acest lucru, e o chestiune a familiei. Pe de altă parte, există posibilităţi, din ce am văzut, de sprijin din partea altor lideri ai comunităţii rome şi poate fi un lucru care să ajute mai rapid la plata sumei respective.

Realizator: Am înţeles. Cu premierul Victor Ponta, aţi discutat mai pe larg subiectul?

Titus Corlăţean: Nu. L-am informat asupra acestei situaţii. Noi nu avem o lege care să oblige sau să abiliteze Ministerul Afacerilor Externe, care are cu totul şi cu totul alte competenţe, să facă plăţi medicale. Deci nu suntem noi in situaţia asta.

Realizator: Ar fi, atunci, /.../ soluţia una foarte simplă. Familia, care s-a angajat, să plătească aceste sume, să facă rost de bani. Oricum, cei din familia domnului Cioabă au destui bani şi de abia apoi să poată face şi această repatriere.

Titus Corlăţean: Da. Eu sper să se găsească rapid o soluţie, mai ales că familia s-a angajat că va plăti, înainte de intervenţia medicală, şi există un angajament dat la spital. Ori, nu putem interveni într-o relaţie între spital şi familie.

Realizator: Dar vi s-a mai cerut acest lucru vreodată, ca ambasada să garanteze pentru o familie, pentru un caz?

Titus Corlăţean: Nu, n-a existat un astfel de precedent, din câte cunosc eu sau mi-aduc aminte.

Realizator: Şi deci nu există o cale legală?

Titus Corlăţean: Cred că am fost destul de explicit /pe această temă/.

Realizator: Dar dacă s-ar face vreo intervenţie de la nivel inalt, şi mă refer la telefonul pe care preşedintele Traian Băsescu l-a dat medicului Şerban Brădişteanu, după care au fost vehiculate mai multe informaţii, unele dîntre ele spuse chiar de fiul lui Florin Cioabă, de Dorin Cioabă, care spunea că a vorbit la telefon cu preşedintele Traian Băsescu, iar preşedintele Traian Băsescu i-a spus, l-a asigurat că va avea parte de ajutor consular şi vor veni acei translatori? Domnule ministru, ce ştiţi, a avut preşedintele Traian Băsescu o intervenţie directă la Ambasada noastră din Ankara sau... ?

Titus Corlăţean: Nu, m-ar fi informat, ambasada m-ar fi informat, dacă ar fi existat o astfel de intervenţie. Instrucţiuni am dat eu, ca ministru, atunci cand a apărut această situaţie nefericită, în plan public, prin mass-media, am dat instrucţiuni directorului general de afaceri consulare şi, mai departe, ambasadei, de a fi atenţi, de a acorda tot sprijinul consular la cerere, la cererea formulată de către familie şi v-am spus, pe scurt, câteva din solicitările care au fost adresate de familie, către ambasadă şi către Consulatul onorific din Antalya, pentru că e o diferenţă. Între Antalya şi Ankara sunt aproape 600 de kilometri, şapte ore cu maşina, şi atunci foarte mult sprijin s-a acordat prin consulatul onorific din Antalya, dar şi prin intermediul ambasadei noastre de la Ankara.

Realizator: Deci aţi fost informat dumneavoastră, ca ministru de externe, de cei de acolo, şi dumneavoastră aţi dat aceste dispoziţii? Nu ştiţi de alte intervenţii? Deşi vă spuneam că noi avem astfel de informaţii, cum că ar fi fost un telefon dat de mai sus. Vă deranjează această implicare a lui Traian Băsescu, în acest caz, pentru că preşedintele Traian Băsescu a tot apărut zilele acestea şi aţi văzut, că a născut aşa o polemică şi a profitat de capital electoral şi de pe urma acestui subiect.

Titus Corlăţean: In plan umanitar, nu mă deranjează orice sprijin pentru a salva viaţa unui om sau a acorda sprijin nu ar trebui să ne deranjeze. Pe de altă parte, posibil, am spus-o şi eu, or fi fost şi alte raţiuni pentru intervenţia... mai ales că a fost făcută public. Se putea da un telefon doctorului Brădişteanu, pur şi simplu, fără să se facă publică această chestiune. Dar, dincolo de asta, nu aş vrea să comentăm astăzi, mai ales că domnul Cioabă a decedat astăzi, nu aş intra astăzi în astfel de situaţii. Doar să spun încă o dată că regret că s-a întâmplat această nenorocire, pentru familie, pentru comunitatea de romi, încă o dată, ţinând cont de rolul pozitiv, ca şi creştin, ca şi pastor creştin în comunitatea respectivă, ceea ce a fost important.

Realizator: Florin Cioabă a avut, într-adevăr, un rol important, pentru că a militat şi a încercât să-i convingă pe romi să-şi şcolarizeze copiii, să-i dea la şcoală, a luptat şi împotriva acelor căsătorii mult mai repede decât le permitea vârsta - asta după ce a fost şi el implicât într-un scandal. Însă, l-am văzut pe premierul Victor Ponta reacţionând foarte dur la această încercare a preşedintelui Traian Băsescu să atragă un capital electoral, pentru că, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, dacă preşedintele Traian Băsescu ar fi vrut să ţină secret această intervenţie, ar fi putut să o facă, însă a venit să se laude cu ea.

Titus Corlăţean: Bun, totuşi, dacă îmi aduc aminte - fac eu corecţia asta pentru mine, în primul rând - a fost doctorul Brădişteanu care a menţionat-o public, dar, practic a venit de-acolo, de sus, această chestiune. Eu aş spune că în astfel de situaţii este bine, indiferent de poziţia pe care o ai în ierarhia de stat, să doreşti să faci binele aproapelui fără publicitate, şi ăsta este singurul comentariu pe care vreau să-l fac.

Realizator: Am inţeles. Trecem mai departe, la ceea ce spuneam că ar fi subiectul săptămânii care tocmai s-a încheiat, şi am văzut acele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, care au fost taxate şi nu prea de către cei din Ungaria. Am văzut acea reacţie, care a venit de la Ministerul de Externe din Ungaria. A doua zi, la aceeaşi şcoală de vară, dumneavoastră aţi făcut câteva afirmaţii legate de două legi controversate. Care au fost legile care i-au aprins atat de tare pe cei din Ungaria? Haideţi să discutăm puţin despre ele, ca să inţelegem exact cum ne situăm pe fondul acestui conflict.

Titus Corlăţean: In esenţă este vorba despre două legi adoptate în 2010 de Parlamentul ungar, la acel moment după alegerile din Ungaria, deci noua majoritate de dreapta, FIDESZ, condusă de Viktor Orbán, o majoritate zdrobitoare în Parlamentul ungar, la care s-a adăugat acest partid extremist, neofascist considerat de multe state, Jobbik.

Realizator: Un partid care a susţinut acele legi.

Titus Corlăţean: Care a susţinut acele două legi. O lege privea, de fapt, nu comemorarea, ci incriminarea Tratatului de la Trianon, atat de importantă şi pentru noi, pentru romani, şi, pe de altă parte, o altă lege privind acordarea cetăţeniei ungare pe baza unor criterii care, o spun incă o dată, sunt diferite pe fond de criteriile stabilite prin legea română. Spun asta pentru că de la Budapesta s-a spus adesea că legea ungară este pe model românesc, pentru a putea scăpa de reproşuri externe. Nu este identică legea respectivă.

Realizator: Haideţi să vedem cât de periculoase sunt aceste două legi, care au fost adoptate în 2010 de Parlamentul maghiar, care nu au fost taxate de regimul nostru şi, din câte ştiu eu, ce inseamnă în Dreptul internaţional cand nu ai o reacţie la două legi - înseamnă că le accepţi, nu? Putem să spunem aşa ceva?

Titus Corlăţean: Aceste două legi produc astăzi o serie de consecinţe - şi spun asta pentru că, în 2010, exact după adoptarea lor, în 4 iunie 2010, în Parlamentul Ungariei, şi după ce s-a mai întâmplat în acea vară - un lucru extrem de important, a fost un aviz adoptat de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pe tema Kosovo. După acel aviz, o serie de politicieni maghiari, inclusiv din România, s-au manifestat intr-o manieră absolut extremistă, spunând: "Kosovo este un precedent pentru România, pentru aşa-numitul ţinut secuiesc şi, dacă va fi nevoie, pentru autonomie, autodeterminare, ar trebui să ieşim în stradă". Imaginaţi-vă că aceea a fost atmosfera în vara lui 2010 cu cele două legi adoptate...

Realizator: Când s-au folosit de acel precedent al Kosovo.

Titus Corlăţean:.. cu cele două legi adoptate în Parlamentul Ungariei, care nu au generat niciun fel de reacţie, şi am reproşat la acel moment, ca preşedinte al Comisiei de politică externă din Senatul României şi ca vicepreşedinte PSD in opoziţie, am reproşat preşedintelui Băsescu, premierului Boc, guvernului de la acel moment, tăcerea 'ruşinoasă' - am numit-o eu, faţă de aceste lucruri care se intamplau.

Realizator: Dacă nu mă inşel, ministru de externe era domnul Baconschi atunci.

Titus Corlăţean: Domnul Baconschi era ministrul de externe şi domnia sa a tăcut, la fel ca şi preşedintele, la fel ca şi premierul Boc.

Realizator: Şi mai mult, să ştiţi că v-a şi acuzat. Domnul Baconschi a venit astăzi şi v-a acuzat...

Titus Corlăţean: Nu cred că se află pe platforma morală de a face acuzaţii. Dar, intr-un astfel de context imaginaţi-vă că in vara respectivă, la aceeaşi şcoală de vară, organizată de politicienii maghiari în România, domnul Băsescu s-a dus şi a stat la aceeaşi masă şi cu domnul Tökés, şi cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, nefăcând comentariile pe care şeful statului ar fi trebuit să le facă la acel moment, pentru că lucrurile alea, totuşi, ridicau probleme serioase faţă de România.

Realizator: O să vedem puţin mai tarziu şi exact ce relaţie a fost între preşedintele Traian Băsescu, Viktor Orban şi László Tökés, însă vă întrebam cât de periculoase sunt aceste două legi. Deci vorbim, pe de-o parte, de Legea unităţii maghiare, acea lege care pune sub semnul întrebării Tratatul de la Versailles.

Titus Corlăţean: Dacă îmi permiteţi un citat din preambul, din nota de fundamnetare, în acelaşi timp: "Tratatul care a încheiat Primul Război Mondial a fost o tragedie naţională pentru Ungaria" - spune legea din Ungaria. "Acest dictat - deci un tratat de pace este calificât drept dictat - care este cauza principală a tensiunilor din Europa Centrală..." şi mai departe se face referire la faptul că aşa-numitele comunităţi maghiare din noile state nu au obţinut drepturi colective şi autodeterminare şi legea continuă. O astfel de lege, adoptată în Ungaria, la acel moment, fără niciun fel de reacţie din partea domnului Băsescu ca preşedinte, guvernului condus de domnul Boc, la acel moment, pentru simplul motiv că între domnul Băsescu şi PDL exista o relaţie de prietenie-sprijin reciproc cu FIDESZ şi cu domnul Orban, făcand parte din aceeaşi familie europeană, Partidul Popular, a existat un sprijin ulterior reciproc în campanii electorale în momente importante - a se vedea referendumul de suspendare - faptul că a existat această cauţionare a unor acţiuni, care vizau totuşi atribute fundamentale constituţionale ale statului roman, e o chestiune inacceptabilă. Or acest lucru produce astăzi consecinţe, pentru că faptul că au fost lăsate aceste lucruri, faptul că a fost adoptată acea lege privind acordarea cetăţeniei ungare pe alte criterii...

Realizator: Peste 200.000 de maghiari din România au cerut această cetăţenie şi ei spun că avem aceleaşi criterii. In primul rand, în legea lor nu este criteriul acela de sange, care în legea noastră este.

Titus Corlăţean: 'Io sanguinis' este oarecum afirmat formal şi în legea ungară, dar în realitate, elementele componente nu se regăsesc, pentru că nu există acea procedură individuală, riguroasă de a verifica, de acordare a cetăţeniei; nu există criteriul loialităţii faţă de statul respectiv; nu există o limitare până la ce grad de rudenie acorzi descendenţă, acorzi cetăţenia. Legea română stabileşte, pe un fundament european,  până la gradul al treilea de succesiune, ori legea ungară şi la a opta spiţă şi la a zecea spiţă se poate acorda. Oricine pretinde că ar fi maghiar poate primi această cetătenie.

Realizator: Dacă ştie limba.

Titus Corlăţean: Care este reparaţia morală pentru a-i acorda pentru cea de-a opta generaţie, care nu mai ştie, nu mai are nicio legătură cu statul respectiv.

Realizator: Sunt două legi controversate. Spuneţi-ne cât de periculoase sunt aceste două legi, pe fundalul acesta al declaraţiilor etxremiste, care vin în fiecare an şi vedem că sunt din ce in ce mai dese şi nu se întâmplă nimic.

Titus Corlăţean: Exact asta este discuţia, pentru că aceste legi generează nişte consecinţe, pe care astăzi le regăsim, inclusiv în retorica asta naţionalist-extremistă, pe care o auzim din partea unor politicieni maghiari aici, în România, fie veniţi de la Budapesta, fie de aici, din România, pentru că, practic, campania electorală între partidele politice din Ungaria s-a mutat aici, în România, pe teritoriul suveran al României, în Transilvania, în ideea de a obţine cât mai multe voturi din partea  maghiarilor care au obţinut cetăţenie ungară în ultimele luni. Anul viitor ştim că sunt alegeri parlamentare importante în Ungaria. Faptul că se mută o bătălie politică electorală din Ungaria pe teritoriul României nu e o chestiune care să ne trezească nouă confort. Or dacă la acel moment, în 2010, în loc ca domnul Băsescu să stea cot la cot cu László Tökés şi să spună tot felul de lucruri, ar fi adoptat o poziţie clară, de principiu, şi la fel guvernul, şi mai ales guvernul de la acel moment ar fi spus anumite lucruri astăzi nu am fi avut aceste consecinţe. Care sunt rezultatele? Iată, tot felul de extremişti vin aici în România, este cazul cunoscut al liderului Jobbik, care ne dă nouă lecţii, pe teritoriul României, şi care spune cu o seninătate dezarmantă că da, pentru autonomie şi autoderminare Ungaria ar trebui, şi ei ca partid politic işi asumă conflictul cu România.

Realizator: Sunt declaraţiile cele mai recente făcute de reprezentanţii Jobbik chiar astăzi. O să-i rog pe colegi să ne arate exact acele declaraţii. Am văzut, deci, că dumneavoastră aţi luat poziţie, o poziţie pe care aţi mai luat-o şi atunci cand eraţi preşedintele comisiei de politică externă şi aţi criticat aceste două legi controversate. Am văzut că imediat după ceea, ambasadorul nostru in Ungaria, domnul Victor Micula, a fost convocat imediat. Dumneavoastră nu l-aţi convocat pe domnul Füzes când cei de la Jobbik au făcut declaraţia, chiar dacă dânsul era din opoziţie, dar Jobbik este un partid parlamentar. Cât de gravă este această convocare?

Titus Corlăţean: Ce am făcut la cel moment după prima reacţie, care de altfel a fost foarte moale, reacţia Ministerului de Externe Ungar la declaraţiile războinice ale domnului Băsescu. Vă aduc aminte că domnia sa, făcand o confuzie între atitudinea unor oameni, unor politicieni maghiari şi retorica unor oameni, o confuzie cu un întreg stat, cu o întreagă ţară, spunând 'îmi asum leadershipul pentru a pune la punct Budapesta', deci o anumită ţară, chestiune foarte gravă totuşi în relaţiile internaţionale, la o astfel de chestiune Ministerul de Externe a reacţionat foarte, foarte moale. Am nota pe care ambasadorul a prezentat-o la Bucureşti. Eu am cerut la acel moment, printr-o poziţie publică a Ministerului de Externe am cerut Ministerului de Externe Ungar să existe o delimitare a guvernului de aceste atitudini extremiste. Şi ea a venit. Şi am apreciat aceste chestiune, spunand: domnule, ăia sunt în opoziţie  nu au responsabilitatea noastră la guvernare şi noi suntem angajaţi....

Realizator: Dar este partid parlamentar, Jobbik.

Titus Corlăţean: Este adevarat, dar sunt în opoziţie şi nu au responsabilitatea guvernării ţării. Şi ministerul ungar a reafirmat, pentru noi era important acest lucru, angajamentul privind parteneriatul strategic european, care există între România şi Ungaria. Şi eu am salutat această chestiune. Pentru că după aceea, într-adevăr, ambasadorul României la Budapesta să fie convocat după declaraţiile pe care le-am făcut şi care reprezentau o poziţie pe care am mai spus-o de mai multe ori în plan public.

Realizator: Ce a făcut domnul Victor Micula acolo? Cum s-a desfăşurat... că nu ne-aţi spus?

Titus Corlăţean: A luat notă de această chestiune, care iniţial fusese prezentată ca fiind, şi nota respectivă transmisă ambasadorului român ca fiind o notă de protest, s-a clarificat în interiorul discuţiei cu secretarul de stat politic ungar, că nu este o notă de protest, este o notă verbală, care până la urmă uitându-ne la acea notă nu are nici măcar o notă verbală, pentru că nu era apostilată, deci probabil că era un fel nonpapier a cărei valoare este mult mai redusă. Ce a fost interesant....

Realizator: Dar pentru că nu a fost o poziţie a ministerului, a fost o declaraţie.

Titus Corlăţean: Ce a fost interesant, în astfel de situaţii atunci cand vrei să transmiţi un mesaj pe canal diplomatic, poţi invita, poţi chema ambasadorii, poţi transmite acel mesaj şi rămane pe canal diplomatic. Faptul că dai publicităţii această chestiune spune foarte clar că a fost un exerciţiu de imagine, conjunctural, care are un conţinut politic. Ori, la o astfel de chestiune nu am simţit nevoia să reacţionăm mai dur, să-l chemăm noi pe ambasador. Nu este în interesul nici al Ungariei, nici al României sa escaladăm aceste chestiuni. Dar a fost pentru noi o chestiune foarte clară, în clipa în care se procedează cu două unităţi de măsură diferite la Budapesta faţă de reacţia, faţă de care până la urmă se putea reacţiona în anumiţi termeni, şi faţă de o poziţie pe care o cunoşteau, a mea, şi ca ministru de externe, pentru că eu am şi spus-o omologului meu ungar în martie cand m-a vizitat. Domnul Martony a fost aici şi i-am spus exact acelaşi lucru. Deci nu era o surpriză.

Realizatopr: Ce se schimbă in această relaţie? Spuneţi că vedeţi şi dumneavoastră că Ministerul ungar de Externe tratează cu măsuri diferite. Se fac exerciţii de imagine atât din partea preşedintelui, cât şi al premierului de acolo, Viktor Orbán, exerciţiu de imagine pe spatele dumneavoastră, al Ministerului de Externe al nostru, al românilor. Cum reacţionaţi?

Titus Corlăţean: Eu am avut constant, şi asta va fi poziţia noastră şi de acum înainte, o poziţie foarte clară bazată pe ceea ce am stabilit în tratatul politic bilateral cu Ungaria, pe parteneriatul strategic cu Ungaria, bazată pe principiile de drept internaţional şi pe ce înseamnă protecţia minorităţilor naţionale ca standard acceptat. Deci nu autonomie pe criterii etnice, nu drepturi colective, nu lucrurile astea pe care noi le-am expus de altfel cu Ungaria prin tratatul bilateral. Ungurii s-au angajat să excludă drepturile colective şi autonomiile pe criterii etnice în relaţia cu România. Şi acesta este tratatul, trebuie să-l respecte. Deci noi vom continua să fim pe această poziţie. dar încercand să privilegiem ceea ce este mai important în relaţia dintre România şi Ungaria, pentru că acest parteneriat strategic înseamnă politic foarte mult, înseamnă stabilitate, înseamnă foarte mult pentru Europa Centrală şi pentru Europa în general, înseamnă economic foarte mult. Schimburi economice anuale, de peste şapte miliarde de euro înseamnă foarte mult, totuşi, în relaţia dintre două state vecine. Lucrurile astea ne interesează, şi nu fierbinţeala asta, politică, electorală. Sunt convins că vor mai apărea astfel de episoade, din păcate, până la alegerile din Ungaria, dar încercăm cu raţionalitate să menţinem, prin canalul diplomatic, această discuţie în direcţia cea bună, dar, pentru asta, avem nevoie de un partener.

Realizator: Domnule Corlăţean, nu pot să cred că, până acum, nu au fost şi reacţii din partea altor state. Nu a văzut nimeni acele declaraţii războinice ale preşedintelui Traian Băsescu? Aveţi vreo poziţie din partea vreunui stat membru al UE legat de aceste /.../?

Titus Corlăţean: Da, n-am să comentez public foarte mult. Vă pot doar confirma că au existat şi alte reacţii din alte capitale.

Realizator: Au fost.

Titus Corlăţean: Au fost, da.

Realizator: Le-aţi impăcat? Le-aţi spus acelaşi lucru?

Titus Corlăţean: Am incercat să gestionăm şi să reparăm ceea ce, în sfârşit, s-a generat instituţional de la varful ierarhiei statului român.

Realizator: Aş vrea, acum, să mergem şi să vedem exact care a fost relaţia dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Orbán, dar şi László Tökés. Ce relaţii au avut cei trei de-a lungul timpului şi să vedem exact dacă are credibilitate acum acest demers al preşedintelui Traian Băsescu?

*

Reporter: Traian Băsescu a sărit la gâtul politicienilor maghiari care au făcut în week-end declaraţii cu accente radicale. Nu l-a iertat, însă nici pe Viktor Orbán, omul căruia îi datorează, practic, mandatul actual de preşedinte. Cu o zi inainte de referendumul pentru demiterea preşedintelui, premierul maghiar şi-a indemnat susţinătorii să nu meargă la urne pentru a nu se întruni cvorumul.

Viktor Orbán: Aş dori să urez românilor şi maghiarilor din România să aducă decizii bune, adică să nu ia nicio decizie, ceea mâine [duminică -n.r.] este o posibilitate. Iar la alegerile parlamentare să ia decizii cu care să poată proteja acel fundament care există, în starea firavă care a fost făurită şi de maghiarii din România. Ii invit pe maghiarii din România să simtă greutatea istorică a momentului, este posibil ca soarta României să se hotărască pentru viitorul câtorva decenii.

Reporter: Prietenia politică dîntre Băsescu şi Orbán este însă mai veche. Şeful statului l-a primit de câteva ori la Cotroceni pe premierul maghiar, iar la Consiliul European de Primăvară au fost fotografiaţi impreună râzând, deşi la Bucureşti era în toi scandalul arborării steagului secuiesc. Cei doi şi-au unit forţele în toate campaniile electorale din România sau Ungaria, pentru a obţine voturile maghiarilor cu dublă cetăţenie din Transilvania, iar preşedintele nu s-a ferit să recunoască public acest lucru. Mai mult, la succesul lui a pus umărul şi europarlamentarul László Tökés, căruia Băsescu îi mulţumea, în 2010:

Traian Băsescu: Domnule Tökés, vă mulţumesc mult şi dumneavoastră, şi lui Viktor Orbán pentru susţinerea pe care mi-a dat-o la alegerile prezidenţiale. Da, totuşi, 75% dintre etnicii maghiari au votat cu mine în turul doi. Sunteţi cam mulţi, nu vă pot fi recunoscător la toţi odată.

Reporter: Însă, cand vine vorba de şeful statului, de la mulţumiri la critici este un singur pas.

Traian Băsescu: Un cetăţean român, care nu-şi merită calitatea de cetăţean roman, este acela care, mai zilele trecute, cerea ca Transilvania să fie pusă sub protectorat.

*

Realizator: L-aţi văzut, domnule ministru, pe preşedintele Traian Băsescu şi foarte vesel alături de premierul Viktor Orbán şi de László Tökés, mulţumindu-le pentru ajutorul pe care i l-au dat atunci cand a avut nevoie şi la referendum...

Titus Corlăţean: Mai mult decât atat, mă întreb, care este diferenţa între a cere protectorat asupra Transilvaniei din partea Ungariei, din partea aceluiaşi domn, Tökés, şi invocarea, ca precedent, a speţei Kosovo, pentru "ţinutul secuiesc", între ghilimele, şi scoaterea oamenilor în stradă, la acea reacţie, declaraţie foarte gravă, care a precedat Şcoala de vară, la care ne-am uitat puţin mai devreme. N-a existat niciun fel de comentariu, dimpotrivă, mulţumiri.

Realizator: Nu vă deranjează astfel de atitudini? Nu vă deranjează că preşedintele Traian Băsescu face aceste lucruri, spuneam, pe spatele şi al dumneavoastră şi al nostru.

Titus Corlăţean: Da, eu am spus la Izvoru Mureşului, după această critică dură din partea domnului Băsescu, care s-a trezit din somn, aparent, după atâţia ani, că este o critică necredibilă, atitudine necredibilă. Câtă vreme ai stat la masă cu aceleaşi persoane care au spus aceleaşi lucruri, în 2010...

Realizator: Asta inţelegeţi dumneavoastră, asta le-aţi explicat celor din alte state, însă românii de aici, cei extremişti şi ei, pentru că poate românii şi maghiarii se inţeleg bine în acele zone. Politicienii sunt cei care inflamează aceste probleme şi avem episoade care se tot repetă pentru că, dacă stăm să punem acum pe hartie câte scandaluri au fost, scandalul steagului secuiesc, vă aduceţi aminte de scandalul cu înhumarea poetului hortyst Nyírő József, când şi atunci s-a făcut tot un fel de campanie şi un scandal şi în continuare vom avea, spuneaţi şi dumneavoastră că vom...

Titus Corlăţean: Ştiţi că partea maghiară a spus că pentru proiectul de înhumare a scriitorului extremist, fascist, antisemit şi antiroman Nyírő József a existat acordul guvernului Boc.

Realizator: Primarului. Apoi a venit guvernul Ponta.

Titus Corlăţean: Deci asta a fost afirmată public.

Realizator: Da, iar apoi guvernul Ponta...

Titus Corlăţean: Dar dincolo de această chestiune, faptul că există o relaţie de prietenie şi sprijin reciproc şi pe fundal ideologic, de dreapta amandoi, şi domnul Băsescu, şi domnul Orban, în opinia mea, aşa cum se derulează lucrurile şi văzând relaţia Ministerului de Externe Ungar cu măsuri de greutate diferită, eu cred că în continuare există o înţelegere bună între cei doi lideri politici de la Bucureşti şi de la Budapesta, continuă să-şi facă servicii reciproce.

Realizator: Se ajută electoral.

Titus Corlăţean: Chestiunea asta, a atitudinii războinice este total necredibilă şi ea, până la urmă generează sau intenţionează să genereze profit electoral politic şi în România, respectiv la Budapesta.

Realizator: Problema este cum opriţi dumneavoastră aceste episoade extremiste, care au loc de fiecare dată şi v-am spus, cu o şi mai mare ritmicitate. Cum le oprim? Spuneaţi şi au fost multe voci care au cerut să se întâmple ceva, măcar în cazul domnului Vona Gábor, Jobbik. Am văzut că vi s-a cerut să fie declarat persona non-grata. Am stabilit că nu se poate, nu este personal diplomatic.

Titus Corlăţean: Da, am spus-o foarte clar că, dacă ar fi avut statut diplomatic, potrivit Convenţiei de la Viena, pun între ghilimele, "aş fi executat subiectul in două minute". Deci, am fi declarat persona non-grata personajul respectiv rapid de tot. Nefiind persoană cu statut diplomatic nu puteam să-l declarăm persona non-grata.

Realizator: Indezirabil pe teritoriul României. 

Titus Corlăţean: Da, indezirabil, instituţiile judiciare ale statului român, Parchetul ar fi putut să se uite, pot şi acum să se uite asupra declaraţiilor, atitudinilor, asumării acestei stări de conflict cu România.

Realizator: Şi de ce nu o fac procurorii de la Parchet?

Titus Corlăţean: Mi-e foarte greu să comentez eu, de la Guvern, pentru judiciar. Se va spune iar că intrăm noi în independenţa justiţiei. Este o chestiune a justiţiei.

Realizator: Dar şi această atitudine de resemnare pe care o aveţi... /.../ să accelerăm...

Titus Corlăţean: Nu, nu este o atitudine de resemnare, pentru că Ministerul de Externe a fost instituţia care, în mod constant, a fost prima, uneori a fost singura instituţie care a luat atitudine, a spus foarte clar lucrurilor pe nume şi am acţionat pe canale diplomatice, pentru că astea sunt ale noastre. Mai departe, sunt şi alte instituţii ale statului pe care eu, ca ministru de externe, nu pot decât să le încurajez, nu am altceva de făcut, să reacţioneze.

Realizator: Ştiu, să faceţi dumneavoastră personal o plângere penală sau, nu ştiu, să cereţi, pe baza acelei ordonanţe de care ne-aţi mai zis, nr. 31, aceea cu...

Titus Corlăţean: Ordonanţa din 2002 reprezintă o bună bază de evaluare pentru Parchet şi pentru instanţele româneşti, eventual de a declara indezirabile persoane care fac astfel de declaraţii, care au astfel de atitudini şi dacă justiţia ia o astfel de decizie, atunci acea persoană nu mai are ce căuta pe teritoriul României mulţi ani de acum înainte.

Realizator: Din păcăte, conflictul dintre România - Ungaria s-a mutat din politică pe terenul de fotbal. Uitaţi aceste imagini.

(....)

Realizator: Maghiarii au profitat de amicalul pe care echipa naţională a Ungariei l-a disputat împotriva Cehiei şi din tribune i-au ameninţat pe români. În peluza stadionului naţional din Budapesta, maghiarii au fluturat un steag al secuimii, apoi au scandat de mai multe ori jigniri la adresa românilor. Rămâne să vedem ce se va întâmpla pe Arena Naţională, când Ungaria va întâlni România. Maghiarii au anunţat deja că vor ajunge într-un număr impresionant la Bucureşti. Partida România - Ungaria este programată pentru 6 septembrie şi va putea fi urmărită în direct pe Antena 1. Domnule ministru, astfel de imagini sunt chiar îngrijorătoare, pentru că...

Titus Corlăţean: Da. Eu am două sau trei comentarii. Sunt un iubitor de fotbal.

Realizator: Ştiu. O să spuneţi că este vorba de nişte ultraşi. Aceştia poate sunt agresivi.

Titus Corlăţean: Nu. Voi spune că astfel de lozinci, de atitudini trebuie condamnate în mod clar. În primul rând ele nu au ce căuta în cadrul unui fenomen sportiv, care trebuie să fie ceva frumos. Pe de altă parte, să nu ne ascundem după deget, atitudini extremiste sau naţionaliste sunt la tot felul de galerii, s-au intamplat şi în România. Ce vreau să spun eu este că, dincolo de minţile rătăcite, inclusiv reverberaţiile acestea dinspre politic spre sport, meciul cu Ungaria va fi un meci important pentru Naţionala României. Şi dacă vreţi, ca simplu iubitor de echipă naţională, de când mă ştiu, ar fi cea mai bună şi inteligentă soluţie să fim mai buni pe teren şi să-i batem pe unguri la fotbal şi galeria romanească să dea un exemplu de fair-play, încurajând echipa şi să-i batem pe unguri la fotbal, nu intrând în jocul acesta al tensiunilor şi al lozincilor, de a vedea care este mai rău faţă de celălalt. Noi am mai trecut printr-o experienţă, îmi aduc aminte, acum mai mulţi ani, la Budapesta, de asemenea un meci al Naţionalei României. A fost de asemenea un meci al Naţionalei României. Atunci suporterii ungari s-au comportat ca nişte barbari, bătând suporterii români, alergându-i, provocând distrugeri. A fost o chestiune extrem de neplăcută, necivilizată. Eu cred că suntem mult mai buni şi mai europeni şi putem să demonstrăm acolo, în teren, şi băieţii pot fi mai buni decât echipa naţională a Ungariei, nerecurgând spectatorii noştri la astfel de lozinci pe care trebuie să le condamnăm, încă o dată.

Realizator: Să sperăm că pe terenul de fotbal, lucrurile se vor linişti. Cum rămâne... de aceste incidente, pe care se pare că nu putem să le oprim? Garda Maghiară este încă activă, acel personaj, Csibi Barna, cel care încă mai face tot felul de isprăvi, mai dă foc?

Titus Corlăţean: Ştiţi ce este, şi aceasta va trebui s-o discutăm şi în cadrul Guvernului, avem o legislaţiei, dacă nu este perfectă, nu e completă - am văzut o iniţiativă legislativă a unui membru al Parlamentului - putem să adoptăm orice completare legislativă foarte rapid şi trebuie să punem în practică această legislaţie. Organizaţii, activităţi, atitudini extremiste, fasciste, pe teritoriul României, trebuie interzise, pentru că avem lege sau eventual, o putem completa.

Realizator: De ce n-o facem?

Titus Corlăţean: Ani de zile, această chestiune a fost tolerată şi inclusiv politic, pentru raţiuni de prietenii politice, de familie politică.

Realizator: Ce vă lipseşte acum, cu o majoritate covarşitoare în Parlament, cu toate instituţiile?

Titus Corlăţean: Nu ne lipseşte nimic şi astfel de activităţi, precum Garda Maghiară, Garda Secuiască, tot felul de atitudini şi tabere extremiste - ele trebuie interzise, pur şi simplu.

Realizator: Când, domnule Corlăţean, pentru că ştiţi....?

Titus Corlăţean: Cât mai repede.

Realizator: Ne puteţi spune când, pentru că funcţionează?

Titus Corlăţean: Cât mai repede.

Realizator: Dacă se interzice o mişcare şi se va pedepsi poate... cineva, poate atunci vor fi mai puţine....

Titus Corlăţean: Eu cred că va fi un subiect de discuţie la una din proximele, poate la prima şedinţă de Guvern. Eu voi ridica, în orice caz, acest subiect. Dacă Ministerul de Externe avea o astfel de competenţă, ar fi pus-o în practică. Deci eu cred că este nevoie să discutăm şi să punem în practică legea. Dar, uitaţi, Guvernul nu poate fi judiciar. Judiciarul este foarte activ în alte speţe, poate fi activ şi în această speţă; pe de altă parte, însă, vreau să mă intorc la o temă importantă de fond, această chestiune a situaţiei din Harghita şi Covasna. Şi aceasta ar trebui, totuşi, să o examinăm foarte serios. Aici este nevoie de un efort mult mai complex, un efort interinstituţional, pentru că, până la urmă, temele nu sunt cele autonomiste, temele sunt legate de viaţa cetăţenilor şi din acele judeţe care sunt ceva mai sărace. Şi aici vorbim şi de viaţa românilor, şi a maghiarilor, nu de majorităţi, minorităţi, de viaţa cetăţenilor, şi acolo vorbim de necesitatea de a deschide aceste judeţe, necesitatea de a merge mai departe cu infrastructura, proiecte de dezvoltare, şi astfel vei putea da soluţii economice şi sociale la alte teme pe care le agită nişte minţi rătăcite.

Realizator: Să sperăm că veţi reuşi să interziceţi aceste organizaţii care fac atât de mult rău. Trecem, însă şi la un alt subiect spinos, pentru că, în Egipt, violenţele de acolo au făcut multe victime. S-a ajuns deja la 700 de morţi. Avem cetăţeni români în Egipt în acest moment. Am văzut că MAE a dat o atenţionare şi i-aţi sfătuit pe cei care merg în vacanţe să nu iasă din acele resorturi de vacanţă, să nu iasă deloc, şi i-aţi mai sfătuit să-şi amane toate călătoriile, să vină inapoi. Aţi primit cereri de-acolo, sprijin, aţi primit astfel de cereri?

Titus Corlăţean: Am transmis mai multe avertizări de călătorie către cetăţenii romani pe site-ul MAE, actualizate periodic şi, intr-adevăr, i-am avertizat cu date concrete, unde, în ce localităţi, în ce cartiere se întamplă ceea ce se întamplă, pentru că ce se întâmplă este o tragedie. Sunt sute, peste 700 de oameni decedaţi, morţi, foarte mulţi răniţi, şi din partea cetăţenilor, populaţiei civile, şi din partea forţelor de ordine. Şi apelul pe care şi România l-a făcut, alături de celelalte ţări europene, alături de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Catherine Ashton, la reţinerea şi stoparea violenţelor şi vărsării de sânge, este un apel foarte serios. Pe de altă parte, vom avea, luni va exista o întâlnire la Bruxelles, convocată de urgenţă, la nivelul ambasadorilor ţărilor membre UE, directorilor politici, care e foarte probabil să fixeze o întâlnire de urgenţă a miniştrilor de externe. Vom vedea exact care vor fi deciziile. Pe de o parte este nevoie ca guvernul şi autorităţile să stopeze aceste acţiuni armate, dar, în acelaşi timp, o spun ca ministru de externe al României, există două părţi acolo. Există o responsabilitate şi a Frăţiei Musulmane - pentru că cine îşi imaginează că Frăţia Musulmană a devenit peste noapte o mişcare profund democratică, cu aspiraţii democratice, se înşeală. Deci există o parte de responsabilitate şi acolo.

Realizator: Vă întrebam în ceea ce-i priveşte pe români, cum îi ajutaţi? Aţi avut vreo cerere de ajutor?

Titus Corlăţean: În ceea ce-i priveşte pe români... Avem din datele pe care le avem de la autorităţile egiptene cam 350 de cetăţeni în zona Cairo.

Realizator: 350 de cetăţeni. Imediat după publicitate vom vedea şi caţi dîntre aceşti cetăţeni din Egipt au nevoie de ajutorul MAE. Rămaneţi cu noi, o scurtă pauză de publicitate.

Realizator: Din nou la "Ediţia de week-end" . Discutăm cu ministrul de externe, domnul Titus Corlăţean, despre problema românilor din Egipt. O scurtă concluzie, cum îi veţi ajuta pe cei de acolo, care vor să se întoarcă acasă în siguranţă?

Titus Corlăţean: I-am avertizat, în primul rând, pe toate canalele, inclusiv pe cei pe care îi aveam în baza de date, care s-au declarat la ambasadă, circa 60 din păcate, doar atât.

Realizator: 60 din 350.

Titus Corlăţean: I-am avertizat să evite cu desăvarşire acele locuri unde se întâmplă ceea ce se întamplă sau i-am descurajat să meargă acum în Egipt. Nu am înregistrat, până ieri, niciun fel de cerere de asistenţă sau de repatriere. A fost una singură, care a fost retrasă. Deci, din fericire, până acum nu avem semnalate probleme ale românilor, dar îi avertizăm să stea departe de astfel de locuri. În clipa de faţă este extrem, extrem de complicat.

Realizator: Pe final, haideţi să comentăm şi un episod, oarecum amuzant, dacă nu ar fi avut totuşi nişte consecinţe destul de grave: patru parlamentari s-au gandit să facă o vizită în Taiwan. Unul dîntre ei, Remus Cernea, pe care poate îl cunoaşteţi, a fost consilierul premierului Victor Ponta, un om care ştie, totuşi, cât de sensibile sunt aceste lucruri, însă Remus Cernea a căutat un fel de publicitate. Este ca doamna Udrea, aşa domnul Cernea, aşa că a fost in Taiwan, s-a lăudat cu asta şi dumneavoastră l-aţi sancţionat pentru că, până la urmă, a fost o gafă.    

Titus Corlăţean: Da. A fost o acţiune neinspirată, în măsura în care cei patru parlamentari s-au dus cu acte de călătorie oficiale, în sensul în care trei au avut paşapoarte diplomatice, parlamentarii au dreptul la paşapoarte diplomatice, şi unul dîntre ei, domnul Cernea, cu paşaport de serviciu la care nu mai avea dreptul. Aceste paşapoarte se folosesc doar în interes oficial, când ai misiune oficială aprobată cu mandat.

Realizator: I-aţi retras paşaportul?

Titus Corlăţean: I-am retras paşaportul de serviciu domnului Cernea şi spun foarte clar, nu am nimic personal cu niciunul dîntre parlamentarii respectivi, dar regulile sunt reguli şi politica externă trebuie respectată. Relaţia cu China....

Realizator: Pe chinezi i-aţi liniştit, pe cei din China i-aţi liniştit sau mai sunt supăraţi? Foarte scurt.

Titus Corlăţean: Nu am clarificat cu partenerii chinezi, dar cu toţii trebuie să respectăm. În statul acesta, care de 64 de ani, România are această poziţie, de cooperare cu China, "o singură Chină" este un principiu pe care îl respectăm, să-l respectăm cu toţii. În calitate privată se pot duce şi vizita Taiwan-ul dacă vor.

Realizator: Da. Mulţumesc frumos. A fost alături de noi ministrul de externe, domnul Titus Corlăţean.