Interviuri

Participarea ministrului Titus Corlăţean la emisiunea Telejurnal

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
25.07.2013
Autor: 
TVR 1

Mihai Constantin: Urmăriţi o ediţie specială, fulger i-aş spune, cu ministrul afacerilor externe, domnul Titus Corlăţean. Nu avem mult timp la dispoziţie, aşa că intrăm direct în substanţă. Bună seara şi bine aţi venit, domnule ministru!

Titus Corlăţean: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.

Mihai Constantin: Vă mulţumesc şi eu pentru prezenţă! Aş începe cu o declaraţie de astăzi, nu a dumneavoastră, aţi avut o conferinţă de presă astăzi, extinsă, dar cu cea a omologului de la Moscova, domnul Lavrov, care s-a întâlnit cu doamna Gherman, omologul dumneavoastră din Republica Moldova. Şi domnul Lavrov a spus foarte răspicat acolo: Rusia îşi menţine prezenţă în Transnistria. Este situaţia Republicii Moldova şi a statutului său şi a graniţelor sale, să spunem aşa, au fost inclusiv pe agenda bilaterală când aţi fost dumneavoastră la Moscova, când, acum două săptămâni, pe 8 iulie eraţi acolo.

Titus Corlăţean: Da. Probabil că dacă continuaţi cu raţionamentul aţi intra la bănuieli, pentru că a fost vizita la Moscova, după aceea luni m-am întâlnit cu ministrul de externe moldovean, doamna Gherman, la Bruxelles. A fost o reuniune specială a miniştrilor UE cu statele din parteneriatul estic, deci şi cu Republica Moldova, şi acum vizita la Moscova. Dincolo de o eventuală gândire pe tema asta, este o dinamică, este o dinamică a contactelor politico-diplomatice necesară, pentru că chestiunea transnistreană face parte din conceptul conflictelor îngheţate în care nu s-a mai întâmplat mai nimic de atâta vreme. Există un format agreat internaţional, acel format 5+2.

Mihai Constantin: Da, în care noi nu suntem prezenţi, decât indirect prin UE, să spunem.

Titus Corlăţean: În care noi nu suntem prezenţi, dar UE este prezentă şi în care ambele părţi, şi cea romană, şi cea rusă, la Moscova, când m-am întâlnit cu ministrul Lavrov, au spus un lucru de principiu similar. Este nevoie, într-adevăr, de mai multe măsuri de creştere a încrederii între părţile direct interesate şi necesitatea unor progrese pe fondul dosarului, pentru că până acum faptul că acest format 5+2 s-a resuscitat după o perioadă de pauză, sunt întâlniri destul de constante, dar în afară de chestiunile mai puţin dificile, mai mult pe proceduri şi discutate alte dosare mai puţin complicate, pe temele adevărate, de fond nu s-a intrat. Or, există interesul de a se avansa în temele de fond şi de a se avansa spre o soluţie care să respecte integritatea teritorială, suveranitatea Republicii Moldova.

Mihai Constantin: Aici am o problemă. Ştiu că România în ansamblu, şi dumneavoastră, în mandatul dumneavoastră, susţineţi cumva drumul spre Vest, spre UE al Republicii Moldova. Vreau să-mi răspundeţi clar la întrebare, este posibil ca Republica Moldova să intre vreodată în UE până nu se rezolvă problema transnistreană?

Titus Corlăţean: Aş pune o primă întrebare în mod diferit: Este posibil ca Republica Moldova să intre în UE? Răspunsul, cu certitudine, da! Şi nu întâmplător Republica Moldova beneficiază astăzi din nou, după cea perioadă politică delicată de la Chişinău, de multă simpatie şi sprijin politic în UE, în primul rând România, dar şi alte state membre.

Mihai Constantin: Păi şi ce ne facem cu conflictul îngheţat, cu Transnistria?

Titus Corlăţean: Depinde cum gândim lucrurile. Ştiu, cunoaştem teoria şi există un fundament în treaba asta că exemplul cipriot nu va mai fi repetat a doua oară, da? Pe de altă parte, apropierea de UE, mutaţiile din interiorul societăţii moldoveneşti, faptul că există tot mai multă democraţie, libertate de exprimare, libertate de mişcare în perspectivă, chestiunea vizelor, eliminării vizelor pentru Republica Moldova este acolo în fruntea listei pentru care şi noi ne luptăm să convingem aţi parteneri europeni şi se va ajunge în acel moment.

Mihai Constantin: Dacă nu mă înşel, cetăţenii moldoveni se plâng că s-au înăsprit condiţiile de căpătare a cetăţeniei române.

Titus Corlăţean: Nu ştiu de unde această înăsprire. Alţii ne acuză dimpotrivă, este prea...

Mihai Constantin: Românizam, este formula de la Moscova.

Titus Corlăţean: ....este prea laxă procedura. Nu, este aceeaşi procedură, ceva mai accelerată, dar o procedură clară care spune foarte clar care sunt paşii de urmat. Ce voiam să spun cu asta, apropierea de UE, semnarea acordului de asociere, intrarea în vigoare a acordului de liber schimb cu efecte economice importante, mai multe investiţii în Republica Moldova, deci creşterea nivelului de trai pentru cetăţenii moldoveni, toate acestea vor constitui un pol de atracţie important pentru cealaltă parte a societăţii moldoveneşti de dincolo de Nistru. Acest lucru poate să genereze mutaţii, după cum, de exemplu, acordul de liber schimb cu UE care să includă, la un anumit moment, şi companiile transnistrene, asta generează un interes economic, generează locuri de muncă, generează salarii în partea cealaltă. Lucrurile acestea pot să faciliteze în timp rezolvarea chestiunii transnistrene. Dimensiunea politică este primordială, dar sunt elemente care pot ajuta, astfel încât să ne putem uita cu încredere în viitor, la o viitoare aderare a Republicii Moldova la UE.

Mihai Constantin: Vreau să mă uit un pic în trecut, să revin la vizita dumneavoastră la Moscova, care - trebuie menţionat - e prima vizită a unui ministru de externe român din 2009.

Titus Corlăţean: Aşa este.

Mihai Constantin: Apropo de dezgheţarea unor relaţii care... acum nu ştiu cum să le caracterizez, oricum, prima vizită după patru ani de zile, la sfârşitul căreia domnul Lavrov spune aşa: "Remarcăm aspiraţiile României spre o dezvoltare deplină a relaţiilor cu Rusia". Deci, e un început, ce urmează în relaţia cu Rusia?

Titus Corlăţean: Aş spune că există un interes de ambele părţi. Vă aduc aminte că semnalul de deschidere, dacă vreţi să punem şi această parte a paharului, a venit prin vizita consilierului de securitate naţională al preşedintelui Putin la Bucureşti, generalul Patruşev.

Mihai Constantin: El v-a lansat invitaţia?

Titus Corlăţean: Nu, sunt canale diferite, sunt instituţii diferite. Invitaţia a venit din partea ministrului de externe rus, Serghei Lavrov. Este adevărat că este prima vizita a unui ministru de externe român după 2009. Patru ani, în politica externă, în relaţiile internaţionale înseamnă foarte mult.

Mihai Constantin: Mai ales în ziua de azi.

Titus Corlăţean: În ziua de astăzi, în fiecare zi, în fiecare săptămână se întâmplă lucruri importante. Patru ani înseamnă foarte mult. Ceea ce era important, dincolo de istoriile pe care le-am mai citit sau le-am mai auzit prin presa românească, era important să existe disponibilitatea de dialog, să discutăm, să discutăm politic, diplomatic, pentru că sunt puncte în care putem şi avem poziţii similare: combaterea terorismului internaţional, Afganistan şi aşa mai departe. Dar sunt şi alte dosare în care avem poziţii, în mod evident, diferite. Noi suntem membri ai Uniunii Europene şi ai Alianţei Nord-Atlantice. Rusia este Rusia. Dar important e să discuţi aspectele în care te poziţionezi diferit. Important e să discuţi despre Transnistria, despre securitatea în regiunea Mării Negre în sens larg, să discuţi, de asemenea, despre teme care au o anumită valoare simbolistică pentru cele două naţiuni, teme sensibile. Şi noi avem cel puţin două teme pe care le-am ridicat în cadrul discuţiilor, tema atât de cunoscută şi importantă pentru noi, tema tezaurului şi, respectiv, tema cimitirelor soldaţilor români care au căzut în cel de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul URSS, dar şi cei care au murit în lagărele NKVD-ului, în principal. Eu am fost, la finalul vizitei, la un cimitir din apropierea Moscovei; acolo este o parcelă unde sunt înmormântaţi soldaţi germani, soldaţi cehoslovaci, finlandezi, italieni, maghiari şi români. Este o mică parcelă, cu un mic memorial pentru militarii români, care au murit în acest lagăr NKVD. Am depus flori la toate monumentele, pentru toţi...

Mihai Constantin: Da, la nivel de simbol e foarte important, aveţi dreptate.

Titus Corlăţean: ...pentru toţi soldaţii. Am obţinut şi este foarte important de ştiut, am obţinut acolo, direct în cadrul discuţiilor, acordul părţii ruse pentru realizarea primului cimitir de campanie, memorial, asta însemnând soldaţii care au căzut în luptă, lângă Stalingrad, la actualmente Volgograd.

Mihai Constantin: Aveţi şi un orizont de timp?

Titus Corlăţean: Important era să avem acest acord al părţii ruse şi eu vreau să-l salut public, pentru că este o temă importantă pentru noi, sensibilă pentru noi, e o datorie morală a statului român, ţinând însă cont de interpretarea pe care Rusia o dă marelui război de apărare a ţării, aşa cum îl denumesc, şi cei care au fost de partea cealaltă. Am apreciat această deschidere şi cred că putem să avansăm, înţelegând sensibilităţile fiecărei părţi, spre a rezolva nişte teme importante.

Mihai Constantin: Am o curiozitate pe care cred că o împărtăşesc şi telespectatorii. A venit ca o surpriză invitaţia ministrului Lavrov, după patru ani de linişte, să spunem?

Titus Corlăţean: Nu aş spune că a fost o surpriză, dar era o necesitate, pentru că aici ar fi mai multe de spus...

Mihai Constantin: A făcut şi România demersuri?

Titus Corlăţean: Au fost, de-a lungul anilor, în anii anteriori...

Mihai Constantin: Nu, pentru generarea unei astfel de vizite sau...

Titus Corlăţean: În anii anteriori au fost permanente discuţii, începuturi de discuţii pentru a se realiza o întâlnire bilaterală fie la Bucureşti, fie la Moscova. Nu prea au avansat lucrurile. Contează, însă atitudinea şi a guvernului, contează modul în care înţelegem că, fiind la frontiera estică a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, noi trebuie să reprezentăm şi să utilizăm şi oportunităţile, dar să eliminăm din riscurile sau potenţialele provocări pe care, în mod firesc, le avem în faţă, fiind la frontiera estică; nu în sensul limitrof cu Republica Moldova, ci un pic mai la est.

Mihai Constantin: Am iarăşi o curiozitate. În urma unei astfel de vizite urmează cel puţin un lucru, şi anume; vizita reciprocă a ministrului Lavrov la Bucureşti şi eventual o vizită la un nivel şi mai înalt din partea României, din nou la Moscova. Aveţi date despre aceste două eventualităţi?

Titus Corlăţean: Am adresat în mod firesc, în astfel de întâlniri se adresează invitaţia omologului de a vizita, în speţa noastră, România.

Mihai Constantin: E pusă în agendă deja?

Titus Corlăţean: Este o invitaţie acceptată de principiu, aşa se procedează. Niciodată pe loc nu ţi se spune: hai, să ne căutăm în agendă, ne uităm şi fixăm ziua de 14, la ora 12:00. Nu, nu aşa e procedează. Urmează pe canal diplomatic în funcţie de priorităţi, în funcţie de agenda celor doi miniştri să stabilim perioada cea mai bună. În acelaşi timp, noi avem de lucru mai departe pe componenta economică. România are anumite interese importante. Dorim să stabilim anual întâlnirea Comisiei mixte interguvernamentale, care până relativ de curând nu prea a mai funcţionat un număr de ani. Ca să va dau un exemplu şi să înţelegem despre ce vorbim: anul trecut au existat schimburi economice comerciale între cele două ţări puţin peste patru miliarde de dolari, ceea ce este o sumă bună, rezonabil de bună, departe însă de potenţial. România a exportat însă numai de 1,3 miliarde. Suntem într-un deficit al balanţei pe care dorim să-l echilibrăm.

Mihai Constantin: ... o ţară în excedent? Mi se pare...

Titus Corlăţean: Suntem cu foarte multe ţări în excedent şi inclusiv europene, inclusiv din America Latină, inclusiv din Asia şi, bun, ministrul economiei este mai bine plasat să discute pe tema asta decât mine. În orice caz, ca să revin la întrebarea dumneavoastră, e o chestiune de principiu în relaţiile internaţionale. Dacă vrei să susţii o relaţie bilaterală, chiar dintre stat membru NATO şi Uniunea Europeană, Germania, Franţa, Italia, dar şi cazul României, pe de-o parte, şi Federaţia Rusă, acest lucru se susţine prin contacte politice la nivel corespunzător, inclusiv la nivel înalt. Deci în perspectivă va trebui...

Mihai Constantin: S-au dezgheţat şi mai sus contactele?

Titus Corlăţean: ...să lucrăm şi nu m-aţi auzit vorbind foarte mult public pe temele astea. Am spus şi am spus totuşi public, prefer să muncim mai mult şi să discutăm mai puţin pe tema asta. Lucrăm la o agendă politică corespunzătoare la nivel înalt, este firesc. Dar toate la vreme lor.

Mihai Constantin: Toate la vremea lor. Am epuizat deja cea mai mare parte din emisiune cu asta. Vreau să mergem un pic mai la est, la vizita recentă a premierului Ponta la Beijing şi în alte locuri, în China, am fost în mai multe locuri, care nici ea nu a apărut din senin. Evident, de abia ne-aţi spus cum funcţionează lucrurile. Dumneavoastră aţi fost în octombrie anul trecut, dacă nu mă înşel, şi, iată, acum l-aţi însoţit şi pe premierul Ponta acolo. China este deja un colos. Trebuie să ne mişcăm foarte repede. Ce aţi pus la cale cu partea chineză? Pentru că eu am fost în China şi îmi permit să menţionez faptul că acolo sunt cred că zece vizite oficiale la diverse nivele în fiecare zi. E o concurenţă foarte mare pentru atenţia Chinei. Ce facem noi să ţinem asupra noastră atenţia Chinei?

Titus Corlăţean: Reţineţi faptul că premierul României, Victor Ponta, a fost primul prim-ministru din Europa Centrală şi de Est membră a Uniunii Europene, care a fost primit de noua conducere politică a Chinei, de preşedintele Xi Jinping şi de primul ministru, Li Keqiang. Asta spune foarte mult, spune despre o tradiţie îndelungată a unei relaţii între România şi China, spune că atunci când a trebuit să facem joncţiunea cu noua generaţie de lideri la Beijing şi ăsta e motivul vizitei - şi am mai spus-o în studioul dumneavoastră - motivul vizitei la Beijing în octombrie, înainte de congresul Partidului Comunist, atunci când s-a produs schimbarea de conducere politică la Beijing. Am stabilit acel contact...

Mihai Constantin: Pe aceea aţi programat-o dumneavoastră? Aţi vrut să mergeţi atunci şi era acel punct de inflexiune.

Titus Corlăţean: Nu am inventat eu acest lucru. România a făcut acest lucru în cicluri politice anterioare, făcând întâlnirile, joncţiunea cu noua generaţie de lideri, unii dintre ei nemaiavând memoria afectivă a relaţiei cu România, pentru că acest lucru există. Dar ca să înţelegeţi despre ce vorbim, în timpul - nu s-a spus public acest lucru, vă spun în seara asta - în timpul întâlnirii dintre preşedintele Chinei şi premierul român, preşedintele Chinei ne-a spus două sau trei lucruri deosebite. În primul rând nu uităm faptul, nu uităm România şi nu uităm lucrurile care pentru poporul chinez au fost importante: cultura, nu uităm filmele româneşti. A spus: "Stejar, extremă urgenţă". Vă daţi seama că am încremenit. A vorbit despre muzica românească, despre Ciocârlia. Vă daţi seama că a fost aşa o reacţie deosebită din partea părţii române. Şi a mai spus un lucru, a fost un compliment, nu am să-l redau integral, la adresa tânărului lider politic de la Bucureşti, Victor Ponta. Lucrurile astea au o simbolistică şi cine ştie filozofia chineză, inclusiv la capitolul conducerii politice, înţelege că este vorba de o relaţie pe care China o apreciază, doreşte să o pună în valoare şi noi dorim să o punem în valoare cu o componentă economică care contează extrem de mult şi nu întâmplător premierul s-a întâlnit cu o serie de companii chineze, de foarte mare greutate şi care doresc să investească în România.

Mihai Constantin: Bun. Am, iarăşi, în numele telespectatorilor, vă întreb următorul lucru: oamenii văd diverse persoane, personaje care ocupă anumite funcţii. Dumneavoastră sunteţi acum ministru de externe, nu o să fiţi pentru o veşnicie.

Titus Corlăţean: Bineînţeles.

Mihai Constantin: Victor Ponta este premier astăzi, nu ştim ce se va întâmpla peste un interval de timp. Ce infrastructură, pe dedesubt, da, infrastructura instituţională asigură românilor o coerenţă în urmărirea intereselor naţionale şi strategice? Cine lucrează ca, indiferent cine este ministru sau premier, sau preşedinte, România să meargă într-o direcţie pe care o stabileşte?

Titus Corlăţean: Persoanele care conduc instituţiile, care încarnează, îşi asumă identitatea unei instituţii până la urmă sunt evident importante, dar instituţiile în sine sunt cele care constituie fundamentul. Aceste instituţii, indiferent de alternanţa la putere, ele funcţionează şi duc mai departe interesele naţionale, ca să vorbim extrem de simplu. Dacă vorbim de politica externă, să nu ne imaginăm că, odată cu schimbarea unui guvern apar ... în politica externă. Sunt nişte constante majore ale statului român.

Mihai Constantin: Dar cine le-a stabilit? Cine spune, trebuie să mergem acolo, acolo, acolo?

Titus Corlăţean: Le-a stabilit consensul politic. Politica externă este o acţiune consensuală. Atunci când am stabilit, la începutul anilor '90, nu eu, ci clasa politică românească, plecând de la ce-şi dorea poporul român, naţia română: să revenim în familia europeană, să fim membri ai Uniunii Europene şi ai NATO, să ne rezolvăm problemele de securitate, astea sunt constantele de pe care nu iese nimeni, indiferent că sunt de stânga, că sunt de dreapta cei de la putere. Sunt şi alte aspecte importante, dar trebuie să fim atenţi la evoluţiile internaţionale. Cine critică astăzi o relaţionare puternică, un parteneriat cu China înseamnă că comite o mare greşeală. Cine crede că ieşim....

Mihai Constantin: Dar, nu critică nimeni. Noi ne plângem că e prea....

Titus Corlăţean: Nu. Au fost, inclusiv în presa românească, chestiuni legate de ...

Mihai Constantin: Nici nu ştiu cum s-a făcut filmul ăla cu "Stejar, extremă urgenţă', acum zeci de ani...

Titus Corlăţean: Nu. Chestiuni legate de schimbarea orientării spre Est sunt chestiuni total nefundamentate. Ăsta este capitolul de politică externă din programul de guvernare. Aici veţi găsi tot ceea ce am discutat în comisiile parlamentare, la învestire, şi tot ce s-a votat în parlament. Aici sunt constantele de politică externă, dar veţi găsi şi Asia Centrală, aici, în programul de guvernare - să nu fie o surpriză că premierul a mers în Asia Centrală cu componentă economică importantă - veţi găsi China, veţi găsi Federaţia Rusă, inclusiv temele legate de tezaur sunt aici. Sunt adoptate de parlament, propuse de guvernul USL şi de ministrul de externe.

Mihai Constantin: Bun. Am o curiozitate: dumneavoastră sunteţi cumva pus în următoare postură: şeful dumneavoastră direct este premierul, dar responsabil, conform Constituţiei, cu atribuţii principale pe politică externă este preşedintele ţării. Cu cine vorbiţi mai degrabă când stabiliţi lucruri curente?

Titus Corlăţean: Bun. Asta e o întrebare retorică. Ştiţi bine cu cine am un dialog mult mai facil şi în mod firesc fac parte dintr-o echipă guvernamentală condusă de premierul Ponta, dar pe temele importante de interes naţional, pe teme de securitate naţională, în mod evident că discut cu premierul, discut cu preşedintele şi încercăm să avem, în cele mai multe dintre situaţii ne reuşeşte, să avem o poziţie comună, pentru că vorbim de interesele României, nu vorbim de interesele unui om sau ale altuia.

Mihai Constantin: Măcar la nivel de politică externă simţiţi că acea coabitare pomenită funcţionează?

Titus Corlăţean: Adesea, uneori cu dificultăţi, recunosc, dar fac eforturi şi facem eforturi să avem o poziţie comună şi exprimată public, cu o voce comună, pentru că este în interesul României să nu existe voci distincte şi mesaje distincte, pentru că asta ar genera confuzie şi ar genera o insuficienţă în atingerea obiectivelor României. De-asta, atunci când vorbim de continuarea extinderii în Balcani, e o temă de interes comun şi exprimată în comun. Atunci când vorbim de Republica Moldova, drumul european, este clar /.../ atunci când vorbim de fundamentul european şi transatlantic, baza, aici nu există niciun fel de alte idei, dar atunci când vorbim de o mai mare atenţie pe alte spaţii, aşa cum vorbim de Asia, Asia Centrală, dialogul cu Federaţia Rusă, aici poate mai avem de discutat un pic mai nuanţat în interior, deşi vă spun că definirea modalităţilor de promovare a unor obiective, a dosarului şi a tacticii utilizat în dialog în anumite situaţii, vă asigur că aceste lucruri se fac la aceeaşi masă, interinstituţional, cu instituţiile guvernamentale, ale executivului, lato sensu, şi cu alte instituţii ale statului care au competenţe în a şti anumite lucruri.

Mihai Constantin: Dumneavoastră ştiţi cel mai bine unde pleacă şi unul şi celălalt, şi premierul şi preşedintele ţării. Următoarea destinaţie la nivel de premier sau de preşedinte în politica externă, care este?

Titus Corlăţean: La nivelul preşedintelui va fi o prezenţă importantă la Sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, în partea a doua a lui septembrie. Înainte de asta va fi o vizită la Bratislava, care îmi creează un pic dificultăţi, pentru că avem şi reuniunea anuală a Diplomaţiei Româneşti şi trebuie să acomodez şi programul premierului, şi programul preşedintelui. În acelaşi timp, premierul va avea o agendă bogată, în septembrie, cu deplasări importante, şi preşedinţia actuală... Lituania...

Mihai Constantin: Daţi-ne o destinaţie.

Titus Corlăţean: Tocmai v-am spus.

Mihai Constantin: Lituania.

Titus Corlăţean: ..., preşedinţia actuală a Uniuni Europene, Lituania... Va mai fi o vizită importantă, dar asta se anunţă la momentul pus de comun acord, astea sunt regulile.

Mihai Constantin: Haideţi, să ne întoarcem din nou către casă. Aţi fost pus în postura, nu foarte confortabilă, după cum aţi spus chiar dumneavoastră, de a comenta cazul Hayssam, dar eu cred că opinia publică e foarte îndrituită să afle detalii din acest caz asupra căruia se menţine un mister. Haideţi, explicaţi-ne: de ce se ţine, aşa, un mister? Este un terorist condamnat definitiv la 20 de ani închisoare, cel puţin are o singură... o...

Titus Corlăţean: Eu cred că opinia publică românească are dreptul, în primul rând, şi acest lucru ar trebui să fie înţeles, şi o spun cu deplin respect pentru mass-media, ar trebui înţeleasă cu adevărat, corect, şi de mass-media românească, opinia publică românească are dreptul la a primi răspunsuri şi de a vedea, în primul rând, faptul că o persoană care a săvârşit acte de terorism împotriva unor cetăţeni români, şi care persoană a fost condamnată de justiţia română la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, trebuie să-şi ispăşească pedeapsa, şi acest lucru a fost confirmat. Statul român a demonstrat că are instituţii puternice şi profesioniste, care şi-au făcut treaba, şi-au făcut datoria şi l-au adus pe acest om înapoi să-şi execute pedeapsa în închisoare, aşa cum a decis justiţia română. Asta înseamnă că statul român este un stat puternic şi răspunde aşteptării cetăţenilor. Mai departe: întotdeauna există, şi dacă dumneavoastră îmi veţi arăta...

Mihai Constantin: Dar, ne puteţi răspunde... statul român l-a răpit pe Hayssam de undeva? L-a preluat pe Hayssam de undeva?

Titus Corlăţean: Statul român a acţionat în deplină legalitate naţională şi internaţională. Luaţi rezoluţiile Consiliului de Securitate cu privire la terorism şi cu privire la modul în care statele trebuie să-i trateze pe terorişti, pe cei condamnaţi pentru terorism, şi veţi înţelege, nu doar că din punct de vedere al legalităţii naţionale, dar şi internaţionale România, a acţionat perfect legal.

Mihai Constantin: Din Siria sau din Irak?

Titus Corlăţean: A acţionat perfect legal şi şi-a făcut datoria. Câtă vreme primul ministru, şeful Guvernului şi şeful meu a spus public ceea ce era de spus, a menţionat instituţiile statului român, între care şi Ministerul de Externe care şi-a făcut datoria conform, legal, mai mult decât atât, un ministru care este subordonat primului ministru nu are ce discuta, şi, în general, pentru că asta voiam să vă spun, nu veţi găsi nici în Statele Unite, nici în Italia, în Germania, în Franţa... ...nu veţi găsi prezentarea publică a altor detalii.

Mihai Constantin: Dar ne puteţi spune de ce încercăm să ne.../…/ eu am înţeles de ce aţi dat o organigramă a deciziilor, dar, spuneţi-mi, de ce nu pot fi făcute publice mai multe detalii? Protejăm interesul naţional, protejăm opinia publică de vreun şoc?

Titus Corlăţean: Este evident că, atunci când vorbim de operaţiuni care ţin de securitate naţională, de interes naţional, există o limită a comunicării publice. Şi, încă o dată revin la exemplul statelor cu o democraţie veche, consolidată: veţi vedea acelaşi gen de atitudine. Da, presa poate fi iscoditoare, presa poate încerca să afle pe surse, dar în acest caz n-aţi aflat, şi eu sunt fericit, vă spun cinstit, respectând munca instituţiilor statului român, că, în general, a fost respectat un anumit gen de conduită, care trebuie respectat în astfel de situaţii.

Mihai Constantin: Am înţeles. Cu această înviorare a discuţiei, vreau să vă mulţumesc pentru prezenţa în aceasta ediţie specială, domnule ministru, şi mai ales dumneavoastră, care sper că ne-aţi urmărit cu atenţie.