Alianţa civilizaţiilor

La 14 iulie 2005, fostul Secretar General al ONU, Kofi Annan, a anunţat lansarea iniţiativei privind o „Alianţă a Civilizaţiilor”, având ca scop mobilizarea unei acţiuni politice concertate la nivel global pentru combaterea prejudecăţilor şi diviziunilor dintre culturi şi religii (cu referire specială la cele islamice şi occidentale) şi pentru definirea unui model de înţelegere şi respect reciproc.

Iniţiativa Secretarului General al ONU (SG), co-autorată de Spania şi Turcia, a plecat de la propunerea premierului spaniol José Luis Rodríguez Zapatero, prezentată în luna septembrie 2004, în cadrul celei de a 59-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
 

Raportul Grupului de Nivel Înalt

În vederea dezvoltării iniţiativei, Kofi Annan a creat un grup de nivel înalt, format din personalităţi din întreaga lume şi co-prezidat de Federico Mayor, fost director general al UNESCO, şi Mehmet Aydin, ministrul turc al afacerilor religioase şi profesor de filozofie. Grupul de nivel înalt a elaborat un raport, prezentat în Adunarea Generală a ONU, în decembrie 2006, care a analizat cauzele actualelor tensiuni interculturale şi inter-religioase şi a avansat o serie de propuneri de acţiuni concrete pentru promovarea unei mai bune înţelegeri şi cooperări între diversele comunităţi din întreaga lume.

 

Cadru instituţional

Pentru instituţionalizarea Alianţei Civilizaţiilor (UNAOC), la 26 aprilie 2007 Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, l-a desemnat pe fostul preşedinte portughez, Jorge Sampaio, Înalt Reprezentant pentru UNAOC.

În februarie 2013, lui Jorge Sampaio îi succede în funcţie Nassir Abdulaziz Al-Nasser (Qatar), fost preşedinte al celei de-a 66-a sesiuni a AG ONU.

Alianţa Civilizaţiilor este sprijinită de un Grup de Prieteni (GP), structură informală, alcătuită din peste 130 de ţări (inclusiv statele membre UE) şi organizaţii internaţionale. Numeroase state arabe susţin această iniţiativă.

Secretariatul iniţiativei este găzduit în sediul central al ONU, la New York.

 

România şi Alianţa Civilizaţiilor

România a aderat la Grupul de Prieteni la începutul anului 2007, ulterior ţara noastră participând cu regularitate la principalele reuniuni organizate sub egida Alianţei Civilizaţiilor (forumurile anuale, respectiv reuniunile ministeriale organizate în marja sesiunilor Adunării Generale ONU).

Iniţiativa Alianţa Civilizaţiilor în România a fost lansată oficial la 18 mai 2010, la Palatul Parlamentului.

Academicianul Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. George Grigore şi actriţa Maia Morgenstern au fost numiţi ambasadori naţionali pentru UNAOC.

O serie de parteneri naţionali sunt implicaţi în activităţi sub egida UNAOC, printre care Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale în Parlamentul României, cărora li se alătură parteneri din societatea civilă, reprezentanţi ONU la Bucureşti şi unele din ambasadele acreditate în România.

MAE a elaborat un proiect de Plan Naţional pentru UNAOC, care a fost aprobat, în luna martie 2009, de către prim-ministrul României, fiind numit un coordonator naţional, la nivel de director general din MAE. Al doilea Plan Naţional pentru UNAOC a fost aprobat de către prim-ministrul României în luna aprilie 2011.

În luna octombrie 2013 a avut loc vizita la București a Înaltului Reprezentant al SG ONU pentru Alianţa Civilizaţiilor, Nassir Abdulaziz Al-Nasser.

 

Participarea României la activităţile Alianței Civilizațiilor a ONU (ACONU)

În perioada 2013 – 2014, România şi-a intensificat participarea la procesul de consolidare a dimensiunii politice a Alianţei Civilizaţiilor.

Activitatea din 2014 a României în cadrul ACONU a fost jalonată de adoptarea, la nivelul Primului Ministru, a celui de-al treilea Plan cadru naţional al UNAOC, pentru perioada 2014-2016. Documentul defineşte domeniile dialogului intercultural, tineretului şi migraţiei ca arii prioritare ale activităţii derulate sub auspiciile ACONU. Amplificarea activităţii ACONU în Europa Centrală şi de Est reprezintă o importantă direcţie de acţiune înscrisă în Planul naţional.

În luna aprilie 2014, România a participat la Conferinţa Pregătitoare a celui de al VI-lea Forum Global al Alianței Civilizațiilor a ONU (ACONU) și la Reuniunea Anuală a Coordonatorilor Naționali ai ACONU (Doha, 29 - 30. 04. 2014). Rezultatele Conferinţei, exprimate prin adoptarea Declarației de la Doha, au marcat sporirea implicării României în acțiunile desfășurate de ACONU în cadrul strategiei regionale care vizează Europa de Sud-Est și zona Dunării.

Participarea de substanţă a României la activităţile ACONU a fost confirmată de participarea delegaţiei României, conduse de secretarul de stat pentru afaceri globale, Carmen Burlacu, la cel de-al şaselea Forum al Alianţei Civilizaţiilor (Bali, 29-30 august 2014).   Din poziția de membru al UE, România a participat activ la consultările cu celelalte state membre ACONU organizate pe teme ale problematicii din sistemul ONU, având o contribuţie constructivă la definirea poziţiilor UE şi la promovarea acestora în cadrul Alianței, pornind de la experienţa sa şi de la priorităţile sale naţionale.