Interviuri

INTERVIU

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
17.07.2013
Autor: 
Radio Moldova

Reporter: Domnule ministru, cum apreciaţi la ora actuală cooperarea bilaterală româno-moldavă? Este o agendă constantă, viabilă în acest context?

            Titus Corlăţean: Cu siguranţă relaţia bilaterală între România şi Republica Moldova a ajuns la un nivel de excelenţă, fără precedent. Vorbim de o relaţie specială, vorbim de originea noastră comună, de originile culturale, aceeaşi limbă vorbită. Dar este şi o relaţie care are un conţinut european extrem de important şi un conţinut de pragmatism important. Dacă ar fi să luăm doar agenda politică de contacte bilaterale, foarte uşor vom remarca un nivel extrem, extrem de ridicat al întâlnirilor la nivel de prim-miniştri, de preşedinţi, de miniştri care coordonează domenii sectoriale. Menţionez doar vizita recentă la Bucureşti a primului ministru Iurie Leancă, vizita preşedintelui României prevăzută pe 17 iulie la Chişinău, activitatea comisiilor interguvernamentală şi, respectiv, interparlamentară pentru integrare europeană, şi proiectele de cooperare economică extrem de consistente. Cei doi premieri, Victor Ponta şi Iurie Leancă, de altfel, au discutat la Bucureşti aceste lucruri. Vreau să semnalez, de exemplu, faptul că schimburile economice în 2012 au înregistrat un record. Aproximativ 1.3 miliarde de dolari, iar tendinţa este în continuare crescătoare în 2013. Deci vorbim, într-adevăr, de un nivel de excelenţă în relaţia bilaterală

            Reporter: Există priorităţi şi strategii comune în programele de activitate ale Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău la capitolul politica externă?

            Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da, există priorităţi comune. Mă refer la integrarea europeană. România susţine foarte puternic acest obiectiv vizat în mod suveran, legitim de Republica Moldova. Şi acest lucru se reflectă atât în cooperarea bilaterală, dacă ar fi să vorbim de cooperarea instituţională între instituţiile competente guvernamentale sau parlamentare, vorbim de eforturile desfăşurate în planul reformelor instituţionale, legislative, cooperarea în diferite domenii care reprezintă, până la urmă, fundamentul democratic al oricărui traseu de apropiere de UE. Vorbim, fără discuţie, de susţinerea pe care România în mod constant o acordă, susţinere politică, în relaţiile cu ceilalţi parteneri europeni şi cu Comisia Europeană pentru obiectivul, mai întâi, de finalizare a Acordului de asociere al Republicii Moldova la UE, Acordul de liber schimb şi avansul consistent pe linia liberalizării regimului de vize și, bineînţeles, în etapa a doua, un obiectiv foarte clar vizând integrarea în UE. De altfel, România este copreşedintele grupului de prieteni din UE ai Republicii Moldova. Am fost foarte activi pentru a impulsiona atât aspectele legate de intrarea în faza a doua a programului vizând vizele, accelerarea negocierilor privind Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb. Şi acum susţinem foarte clar, politic, obiectivul parafării Acordului de asociere şi respectiv a Acordului de liber schimb la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie, şi fixarea unei date clare în actualul mandat al Parlamentului European şi Comisiei Europene pentru semnarea acestor documente importante.

            Reporter: Domnule ministru, de multe ori s-a afirmat că Republica Moldova este un partener privilegiat şi strategic al României. Rămâne valabilă această afirmaţie acum, când şi UE se confruntă cu diverse probleme pe interior şi sunt alte priorităţi în spaţiul comunitar, inclusiv în România?

            Titus Corlăţean: Nu. În nici un caz. Evoluţiile socio-economice, politice din interiorul UE nu au schimbat ceva în această relaţie de parteneriat privilegiat şi strategic existent între România şi Republica Moldova. Aş spune că dimpotrivă. Tratăm acest subiect în România pe baza unui consens covârşitor, fără echivoc şi de durată la nivelul întregii clase politice şi la nivelul societăţii româneşti. Iar cooperarea bilaterală între ţările noastre se face în logica preaderării la UE, astfel încât toate demersurile pe care le facem pe relaţia cu partenerii europeni, pentru susţinerea demersurilor, eforturilor pe care Republica Moldova le întreprinde pentru apropierea de UE, reflectă exact acest parteneriat privilegiat şi strategic. În egală măsură în planul relaţiei noastre bilaterale. Am menţionat cooperarea interinstituţională, am menţionat cooperarea în domeniul economic, dar şi în alte domenii. Să nu uităm că Republica Moldova este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare oferită de România în general şi altor state. 30% dintre programele de asistenţă pentru dezvoltare oferite pentru România sunt alocate Republicii Moldova. În 2012 vorbim de aproximativ 830 de mii de euro. Vorbim de o cooperare în domeniul sănătăţii, de exemplu, acel mecanism de asistenţă medicală în regim de urgenţă, SMURD-ul din România, care funcţionează atât de bine, este un proiect de cooperare. Şi dorim să avansăm pentru a realiza un sistem similar în Republica Moldova. Avem acel program de cooperare în domeniul educaţiei. Bursele, peste 5.000 de burse oferite anual tinerilor din Republica Moldova. Deci toate lucrurile acestea spun, foarte clar, care este nivelul de cooperare între ţările noastre.

            Reporter: Cunoscând in interiorul procesul de negociere cu UE, cum credeţi, ar mai putea apărea obstacole în parafarea acordului de asociere UE – Republica Moldova la summit-ul parteneriatului estic de la Vilnius?

            Titus Corlăţean: Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Criza politică apărută la Chişinău şi care s-a menţinut o anumită perioadă de timp, a avut un anumit impact în relaţia Republicii Moldova cu UE, în principal la capitolul percepţie. Faptul că forţele politice pro-europene au găsit resursele politice necesare de a confirma un Guvern cu o orientare pro-europeană şi care să beneficieze de stabilitate, de sprijin în Parlamentul Republicii Moldova, a fost un gest politic extrem de important. Ceea ce trebuie să facă Republica Moldova mai departe, dincolo de efortul de negociere, care s-a desfăşurat până acum în parametri corecţi, normali cu o echipă de negociatori moldoveni profesionişti, bine apreciaţi de Bruxelles şi de partenerii europeni, Republica Moldova trebuie să meargă mai departe, să facă eforturi pentru consolidarea încrederii partenerilor europeni pentru a garanta stabilitatea şi predictibilitatea politică şi legislativă, instituţională, şi să adopte măsuri în continuare pentru consolidarea instituţiilor statului de drept. Acestea sunt, până la urmă, şi aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova și, din acest punct de vedere, vizita recentă la Chişinău a Înaltului Reprezentant al UE, Catherine Ashton, a fost un semnal politic extrem, extrem de important, care a confirmat şi interesul Bruxellesului pentru a avansa în acest format de cooperare cu Republica Moldova. A fost şi un semnal politic de sprijin foarte consistent, care trebuie bine înţeles de forţele politice de la Chişinău. Practic, au fost refăcute aceste legături de cooperare, după criza politică anterioară. Şi din acest punct de vedere continuarea stabilităţii politice, predictibilităţii în Republica Moldova sunt condiţii absolut necesare pentru un rezultat bun pentru Republica Moldova la summit-ul de la Vilnius şi pentru pasul 2, care urmează, respectiv semnarea acordului de asociere, acordului de liber schimb, un avans consistent pe linia flexibilizării regimului de vize şi, bineînţeles, mai departe traseul spre integrarea în UE.

            Reporter: În luna august se împlineşte un an de când deţineţi funcţia de ministru al Afacerilor Externe al României. Cum apreciaţi acest an în contextul dialogului Bucureşti – Chişinău şi interacţiunea cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova?

            Titus Corlăţean: Nu cred că este un secret faptul că pentru mandatul onorant pe care îl deţin ca ministru al Afacerilor Externe al României relaţia cu Republica Moldova şi obiectivele europene ale Republicii Moldova au constituit o prioritate de vârf. Şi nu întâmplător, prima vizită pe care am efectuat-o în străinătate după preluarea mandatului de ministru de Externe, anul trecut, a fost la Chişinău în 13 septembrie. Pot să vă spun că am avut în toată această perioadă un dialog excelent, contracte strânse operative atunci când a fost nevoia, şi poate şi mai puţin formale, oficiale, atunci când, iarăşi, a fost nevoie, cu domnul Iurie Leancă la acel moment, cu conducerea politică a Republicii Moldova. În clipa de faţă acelaşi dialog foarte bun cu doamna ministru Natalia Gherman. Deci există un mecanism foarte bun de consultări la nivelul celor două ministere, la nivelul secretarilor de stat coordonatori, la nivelul departamentelor pentru relaţia cu românii de pretutindeni, în cazul nostru, şi cu diaspora moldoveană, în cazul Guvernului moldovean. Sunt runde constante de consultări pe teme tehnice, dar importante, teme juridice, consulare, de integrare europeană. Şi nu în ultimul rând, există un program anual de formare pentru diplomaţi, pentru funcţionarii publici din Republica Moldova organizat de Institutul Diplomatic Român şi de MAE. Deci vorbim foarte clar de un program extrem, extrem de consistent de cooperare la nivelul Ministerelor de Externe. Şi eu ca ministru de Externe, am spus-o foarte clar, am plasat această relaţie bilaterală cu Republica Moldova în fruntea priorităţilor de agendă de politică externă a României.

 Interviul audio

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice