Afaceri europene

Reprezentarea României înaintea CJUE


Reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a
Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

- aspecte generale -
 

I. Sediul materiei

  • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb;
  • Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe;
  • Metodologia privind reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii UE, precum şi înaintea Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, aprobată de Guvernul României, prin memorandum, în data de 20 mai 2015.

 

II. Cadrul instituţional 

Agentul guvernamental

În cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) funcţionează Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care asigură reprezentarea României în cadrul procedurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din OUG nr. 11/2017, respectiv:

  1. procedura reglementată de art. 218 alin. (11) TFUE privind avizul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziţiile tratatelor;
  2. procedurile reglementate de art. 256 alin. (1) TFUE privind acţiunile directe care sunt în competenţa Tribunalului;
  3. procedurile reglementate de art. 256 alin. (2) TFUE privind acţiunile formulate împotriva deciziilor tribunalelor specializate;
  4. procedurile reglementate de art. 256 alin. (3) TFUE privind cererile preliminare care sunt în competenţa Tribunalului;
  5. procedurile reglementate de art. 258-260 TFUE privind etapele precontencioase şi contencioase ale acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor;
  6. procedurile reglementate de art. 263 TFUE privind  acţiunea în anulare;
  7. procedurile reglementate de art. 265 TFUE privind acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona;
  8. procedurile reglementate de art. 267 TFUE privind cererea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare;
  9. procedurile reglementate de art. 268 TFUE privind acţiunea în repararea daunelor, în conformitate cu art. 340 TFUE;
  10. procedurile legate de aplicarea art. 270 TFUE privind litigiile dintre Uniune şi agenţii săi;
  11. procedurile litigioase reglementate de art. 271 TFUE privind obligaţiile care rezultă din statutul Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul Directorilor Băncii Europene de Investiţii, precum şi în legătură cu îndeplinirea de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care rezultă din aplicarea TFUE şi a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale;
  12. procedura prevăzută la art. 272 TFUE, atunci când CJUE este competentă să se pronunţe în temeiul unei clauze compromisorii,
  13. procedurile jurisdicţionale înaintea Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental are rang de subsecretar de stat şi îşi desfăşoară activitatea în directa coordonare a ministrului delegat pentru afaceri europene.

Prin Decizia Prim-ministrului nr. 58 din 18 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 41 din 18 ianuarie 2013, domnul Răzvan-Horaţiu RADU a fost numit în funcţia de agent guvernamental.

Conform art. 2 alin. (4) din OUG nr. 11/2017, agentul guvernamental coordonează procesul de stabilire a poziţiilor naţionale şi, alături de structura specializată în contenciosul UE, întocmeşte actele şi realizează faptele necesare reprezentării juridice.

Serviciul Contencios UE este structura specializată în contenciosul EU, direct subordonată agentului guvernamental.


Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE)

GLCUE este un grup interinstituţional specializat, reglementat de art. 4  din OUG nr. 11/2017, care se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în scopul asigurării unei cooperări eficiente în contextul reprezentării României în procedurile prevăzute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 11/2017.

GLCUE dezbate aspecte orizontale privind reprezentarea României, identifică soluţii pentru îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale în această materie şi analizează implicaţiile evoluţiilor recente ale jurisprudenţei pentru autorităţile publice. 

În GLCUE sunt reprezentate toate ministerele şi alte autorităţi sau instituţii publice, a căror contribuţie este considerată necesară de agentul guvernamental în gestionarea activităţii de reprezentare. Reprezentanţii în GLCUE sunt puncte de contact ale agentului guvernamental în autorităţile publice care i-au desemnat, în ceea ce priveşte problematica reprezentării.


​Grupurile de lucru ad-hoc având caracter sectorial (GLACS)

GLACS este grupul de lucru care se poate constitui în vederea stabilirii şi fundamentării poziţiei României în cadrul unei proceduri pendinte dintre cele prevăzute art. 1 alin. (2) din OUG nr. 11/2017.

GLACS este  convocat de agentul guvernamental din oficiu sau la propunerea motivată a unei alte autorităţi publice.

În GLACS sunt reprezentate autorităţile publice în a căror competenţă intră aspectele care fac obiectul procedurii cu privire la care a fost constituit.

 

III. Activitatea de reprezentare a României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb 

Menţiuni generale privind cooperarea interinstituţională

Autorităţile publice competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor declanşate colaborează strâns cu agentul guvernamental, în vederea elaborării şi transmiterii poziţiilor României în cadrul procedurilor prevăzute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 11/2017. În acest context:

  • participă la reuniunile organizate de agentul guvernamental,
  • comunică punctele de vedere, înscrisurile şi informaţiile solicitate de agentul guvernamental, precum şi orice alte informaţii considerate relevante,
  • realizează demersurile stabilite de comun acord cu agentul guvernamental.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) din OUG nr. 11/2017, autorităţile publice sunt obligate să trimită agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile solicitate.

Totodată, potrivit art. 5 alin. (2) din OUG nr. 11/2017, autorităţile şi instituţiile publice care furnizează acte, date şi informaţii agentului guvernamental şi structurii specializate în contenciosul UE îşi asumă răspunderea pentru caracterul complet şi corect al acestora.

 

Reprezentarea României în cadrul fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor reglementate de art. 258 TFUE

Acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României pot avea ca obiect:

  • fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia UE;
  • fie cazuri de aplicare incorectă a normelor de drept UE;
  • fie neîndeplinirea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a directivelor UE.

Pe baza punctelor de vedere ale autorităţilor publice competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor declanşate, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în contextul respectivelor acţiuni, agentul guvernamental elaborează şi transmite Comisiei Europene, prin intermediul bazei de date INFR, răspunsurile României la punerile în întârziere/avizele motivate/alte documente procedurale comunicate de instituţia UE. 

Acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană împotriva statului român constituie cea mai mare parte a procedurilor în care agentul guvernamental asigură reprezentarea României.

 

Acţiunile aflate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi al Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb 

Pe baza punctelor de vedere ale autorităţilor publice competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor aflate pe rolul celor două instanţe, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în contextul respectivelor acţiuni, agentul guvernamental elaborează şi transmite grefelor instanţelor toate actele de procedură (observaţii scrise, cereri introductive, memorii în apărare, replici, duplici etc.), susţinând în faţa acestora poziţia României.

În anumite situaţii, principalele elemente ale argumentaţiei României în cadrul diferitelor proceduri se aprobă de Guvern prin memorandum, elaborat în comun de MAE şi de autorităţile publice competente în domeniile care fac obiectul respectivelor acţiuni.


Pentru mai multe informaţii privind procedurile prevăzute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 11/2017, accesaţi:
 

 22 martie 2017