Interviuri

INTERVIU

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
10.07.2013
Autor: 
TVR 1

Realizator: Domnule ministru, ne aflăm la finalul unei vizite foarte importante în Rusia, prima vizită la nivel de ministru de externe din partea României, după o perioadă de patru ani, ultima a fost în 2009. Este o vizită deosebit de importantă. Putem spune că este o nouă pagină în relansarea relaţiilor bilaterale?

Titus Corlăţean: Dialogul politic este necesar, pentru că, dacă doreşti, într-o relaţie cu un stat, aşa cum este Federaţia Rusă, să discuţi, trebuie să discuţi şi teme unde ai abordări similare şi sunt astfel de abordări similare, dacă ar fi să menţionez doar cooperarea NATO-Rusia în legătură cu Afganistanul, combaterea terorismului internaţional şi putem continua o serie de astfel de aspecte. Dar, în acelaşi timp, dacă dialoghezi, atunci poţi aborda şi teme, dosare, subiecte, unde poziţiile sunt diferite sau chiar divergente. Important este să existe acest dialog, care să susţină, în egală măsură, şi o componentă economică importantă, acolo unde partea romană are interese foarte solide, bineînţeles schimburile culturale şi o atmosferă ceva mai constructivă decât, trebuie să recunoaştem, a fost cazul în ultimii ani.

Realizator: Spuneaţi de existenţa unor subiecte unde abordările sunt diferite. Chiar şi la conferinţa de presă cu ministrul Lavrov, şeful diplomaţiei ruse spunea că Moscova încă are îngrijorări vizavi de scutul american antirachetă şi elementele care vor fi amplasate pe teritoriul României. Aţi reuşit să reduceţi din temerile Rusiei vizavi de scutul antirachetă?

Titus Corlăţean: Pot să vă spun că am avut o discuţie profundă şi raţională pe această temă, cu argumente de o parte şi de alta, ţinând cont, însă, de un lucru: acest subiect nu e atât o chestiune bilaterală româno-rusă, ci priveşte proiectele de ansamblu, scutul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, respectiv Federaţia Rusă, şi modul în care pot coopera sau nu aceste sisteme. Din punctul nostru de vedere, am explicat şi am reiterat poziţia părţii române cu argumente foarte clare, fiind vorba de un sistem tehnic pur defensiv, cu o înţelegere printr-un tratat internaţional, care este public, nu este nimic secret, încheiat cu SUA, care spune foarte clar: "În baza principiilor din Carta ONU, acest sistem are valoarea de a asigura propria apărare, autoapărarea, în cazul unor eventuale riscuri". Faptul că nu există încărcături nucleare, capacităţi nucleare, iarăşi este un lucru cunoscut, şi lucrurile astea, dacă am avut şi au fost aceste discuţii şi la un nivel superior între Washington şi Moscova, între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova, pe tema garanţiilor juridice, eu am spus autorităţilor ruse că un tratat internaţional bilateral între România şi SUA, care conţine aceste clauze, reprezintă o normă juridică cu valoare obligatorie în dreptul internaţional. Putem înţelege dezbaterea politică, intrăm într-o altă dimensiune, dar sistemul este strict defensiv, nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse. În egală măsură, am subliniat acest lucru, este dreptul legitim al Alianţei Nord-Atlantice să asigure securitatea propriilor naţiuni, inclusiv România. Nu este o chestiune agresivă faţă de Rusia, este dreptul nostru să ne asigurăm protecţia.

Realizator: Un alt subiect în care abordările sunt diferite este Republica Moldova. Rusia de multe ori a criticat într-un fel Romania că duce o politică specifică vizavi de Republica Moldova.

Titus Corlăţean: Nu a fost o discuţie, cum nici pe scutul antirachetă nu a fost o discuţie agresivă, dimpotrivă, a fost o discuţie deschisă şi constructivă. Ori, aici ministrul Lavrov mi-a confirmat faptul că urmăreşte cu atenţie declaraţiile făcute de mine într-un interviu în presa rusă, acolo unde am spus un lucru foarte important şi nuanţele contează: faptul că România sprijină constant traseul european, aspiraţiile europene de integrare europeană ale Republicii Moldova, în condiţiile în care vorbim de decizia suverană adoptată de Republica Moldova şi este obligaţia tuturor - subliniez, tuturor - să respecte decizia suverană a unui stat şi decizia de a se apropia de UE. Faptul că, atunci când am discutat chestiunea de securitate regională, cu referire la regiunea transnistreană, faptul că în timpul conferinţei de presă, dar şi în interior, ministrul Serghei Lavrov a reafirmat anumite principii importante - o soluţie viabilă, a numit-o domnia sa - cu respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii statului moldovean sunt lucruri pe care noi trebuie să le salutăm. Aceasta este şi o chestiune care, la nivel de principiu - şi principiile trebuie întotdeauna afirmate în dreptul internaţional - este o chestiune pe care România şi statele europene au afirmat-o constant: respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, atunci când se lucrează în formatul 5+2, nu altceva, pentru a găsi o soluţie politică.

Realizator: În plan bilateral avem suficiente subiecte sensibile; chiar putem să amintim aici şi de Tezaurul României, care a fost găzduit în Rusia ţaristă. S-a mai putut avansa pe aceste subiecte?

Titus Corlăţean: În cadrul acestui dialog, am căzut de acord că putem aborda cu deschidere toate temele, inclusiv cele care au o valoare şi o simbolistică, specială pentru ambele naţiuni. Eu vă dau două exemple pentru partea romană, sunt şi altele ale părţii ruse, care ţin de istorie. În cazul nostru este vorba de a reuşi să realizăm un cimitir de campanie comemorativ al soldaţilor români care au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial, lângă Stalingrad, actualmente Volgograd. Am discutat aceste lucruri cu ministrul Lavrov şi vreau să vă spun că sunt extrem de satisfăcut pentru deschiderea şi pentru înţelegerea acestei teme sensibile, după cum acea temă a activităţii Comisiei româno-ruse, care examinează problemele care izvorăsc dintr-o istorie a relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea tezaurului, am spus-o, după 2006, atunci când a avut loc ultima reuniune a comisiei, nu s-a întâmplat mare lucru, şi atunci, de o manieră deschisă să putem să fixăm o perioadă mai clară, cu o agendă bine definită pentru reluarea activităţii comisiei. Discuţia aceasta s-a purtat într-un cadru, vă spuneam, ceva mai amplu, respectând sensibilităţile fiecărei părţi şi vă pot spune la acest moment că am găsit deschidere şi înţelegere faţă de abordarea românească.

Realizator: Putem spera, cândva, să avem un echilibru al schimburilor comerciale, pentru că ştim cu toţii, de mulţi ani de zile este acest dezechilibru şi, în acest context, preţul gazelor poate fi oarecum modificat, nu neapărat astăzi, mâine, peste câţiva ani, dar să fie cât de cât mai mic?

Titus Corlăţean: Rolul miniştrilor de externe nu este acela de a se substitui miniştrilor economiei sau energiei, ci acela de a crea, de a discuta politic, de a crea punţi de legătură şi de a face deschidere, şi a fost şi o parte a mandatului cu care am venit, componenta economică fiind extrem de importantă pentru ambele părţi, dar în mod particular vorbim de ţara noastră. Pentru că, să dau un exemplu, anul trecut au fost schimburi comerciale economice de 4,4 miliarde de dolari, România exportând însă în Rusia doar de 1,3 miliarde. Este clar, relaţia este dezechilibrată şi am transmis părţii ruse că suntem profund interesaţi să echilibrăm această balanţă, să avem o prezenţă a companiilor româneşti mult mai solidă, mai activă pe piaţa rusă şi pentru aceasta, în termeni realişti, avem nevoie de deschidere şi de sprijin. Ori, lucrurile acestea le-am discutat de o manieră absolut deschisă, constructivă şi am menţionat în cadrul discuţiilor pe tema energiei, care este atât de importantă, dorinţa părţii române de a încerca şi de a avansa spre negocieri directe, contacte directe, negocieri directe între cele două părţi, fără intermediari, atunci când vorbim de importul de gaze în România, pentru că inevitabil intermediarii ridică preţul gazelor. Este o temă care a fost reţinută, nu pot să vă spun în clipa de faţă care vor fi următorii paşi, trebuie însă reţinut că acest lucru a fost ridicat pe agenda discuţiilor şi este rândul celor care se ocupă în mod particular din ambele părţi la nivel guvernamental să facă paşii următori. În orice caz, politic, am transmis acest mesaj.

Realizator: Ca să încheiem într-o manieră optimistă, ieri să zicem că s-a dat undă verde la crearea mult aşteptatelor Centrul Cultural la Bucureşti, Centrul Cultural Rus şi Institutul Cultural Român la Moscova. Cât de mult ar putea ele să apropie societatea rusă şi romană, printr-un proces de cunoaştere mai bun?

Titus Corlăţean: Pot să vă confirm faptul că am semnat împreună cu ministrul Serghei Lavrov două documente interguvernamentale de cooperare, unul privind institutele, centrele culturale, cel de-al doilea privind cooperarea în domeniul educaţiei, culturii, mass-media, turism, lucruri foarte importante și un al treilea document, un plan de consultări, o practică consacrată în relaţiile internaţionale. Simbolistica într-o astfel de relaţie este importantă. Semnarea acestor documente a fost un lucru important şi simbolistica culturală pentru o mai bună reprezentare a culturii ţării tale, a imaginii, a percepţiei mai pozitive în cealaltă societate la care trebuie să lucrăm şi aceasta a fost o discuţie la nivelul întâlnirii cu ministrul Lavrov. M-am bucurat foarte mult că am reuşit să finalizăm negocierea, să semnăm negocierea şi anul viitor sperăm câ atât Institutul Cultural Român la Moscova cât şi Centrul Cultural Rus la Bucureşti să fie deschise şi să marcăm şi la nivelul relaţiei bilaterale un pas înainte.