Interviuri

INTERVIU

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
21.06.2013
Autor: 
Gandul.live

Claudiu Pândaru: Bună seara, bine v-am regăsit la o nouă ediţie „Gândul.live”. Sunt Claudiu Pândaru şi  voi fi gazda dumneavoastră în această seară. Vorbim în prima parte a emisiuni cu invitatul special din această seară, ministrul de Externe al României, domnul Titus Corlăţean, care este alături de noi. Bună seara domnule Corlăţean.

Titus Corlăţean: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.

Claudiu Pândaru: La dezbatere participă şi colega mea Alina Matiş de la gândul.info. Bună seara Alina.

Alina Matiş: Bună seara.

Claudiu Pândaru: Domnule ministru, s-a nimerit să veniţi astăzi la noi la „Gândul live” într-o zi în care, iată, cred că aţi încins puţin telefoanele cu Republica Moldova. Ultimele zile au fost destul de tensionate acolo. Există nişte ameninţări dinspre Transnistria. La Chişinău au fost şi câteva reacţii care au depăşit aşa barierele diplomatice. Nu ştiu dacă aţi văzut reacţia ministrului Apărării din Republica Moldova.

Titus Corlăţean: Am citit-o şi am auzit-o, n-am văzut-o.

Claudiu Pândaru: Cum vi s-a părut?

Titus Corlăţean: E o situaţie care trebuie urmărită cu atenţie şi lucrurile astea probabil nu apar întâmplător şi mai ales în acest moment. Pentru că după o perioadă de frământare politică foarte serioasă la Chişinău, faptul că un Guvern restructurat al fostei Alianţe pentru Integrarea Europeană, în clipa de faţă Pro Europa, redenumită, un Guvern care şi-a menţinut, în ciuda tuturor dificultăţilor, angajamentul pe linia UE pentru un acord de asociere şi pentru viitoarea integrare în UE, probabil că a constituit o dezamăgire masivă pentru alţi actori politici care nu erau interesaţi de această restabilizare politică la Chişinău.

Claudiu Pândaru: Actori politici din regiune, la ce vă referiţi?

Titus Corlăţean: Cei care nu sunt favorabili integrării în UE sau unei şanse pentru o viitoare integrare. Şi în orice caz, n-a satisfăcut anumite aşteptări, la Tiraspol dacă e să facem referire la evenimentele din ultimele zile. Faptul că în clipa de faţă proiectul european al Republicii Moldova este repus pe şine, şi voiam să vorbesc şi de o iniţiativă pe care o avem în clipa de faţă, o iniţiativă românească, puţin mai târziu. Faptul că sunt repuse în valoare şansele pentru o soluţie rezonabil de bună la summit-ul de la Vilnius din noiembrie, summit-ul parteneriatului estic pentru Republica Moldova, acest lucru probabil a generat necesitatea din punctul lor de vedere, al celor din Transnistria, mă refer la separatişti, să recurgă la o serie de acte provocatoare. Pentru că de fapt ce se întâmplă sunt acte provocatoare. Din păcate, şi comuniştii de la Chişinău au intrat în aceeaşi logică. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlament este extrem de relevant cu dorinţa de a încinge şi mai tare spiritele, de a încinge atmosfera politică. Ori eu cred şi o spun public şi, bineînţeles, păstrăm un contact direct cu colegii de la Chişinău în plan guvernamental, foarte multă înţelepciune şi rezervă în a nu cădea într-o capcană, în a nu ceda tentaţiei de a răspunde acestor acte de provocare. Acea aşa-numită Lege a frontierei de stat a Transnistriei care extinde de jure, de facto, e greu de spus, zona de interes, de control dorită de separatiştii de la Tiraspol şi dincolo, pe malul celălalt al Nistrului, lucrurile acestea sunt clare provocări. Ori proiectul european al Republicii Moldova trebuie susţinut şi cu muncă şi cu inteligenţă.

Alina Matiş: Cu alte cuvinte, spuneţi că ceea ce vedem acum în Transnistria şi toate aceste provocări sunt o consecinţă a faptului că nu s-a ajuns la alegeri anticipate, aşa cum se spera şi de către separatişti şi de către comunişti în Republica Moldova?

Titus Corlăţean: Vă daţi seama că în contextul negocierilor 5+2 care au mers dificil în ultima perioadă de timp datorită absenţei de voinţă de deschidere din partea celor de la Tiraspol, esenţialmente vorbind, acest lucru nu primeşte o gură de oxigen, aşteptarea separatiştilor, din moment ce din nou este stabilitate politică la Chişinău. Din nou mesajul „Vrem acord de asociere cu UE pentru Republica Moldova”, „Vrem acord de liber schimb economic”, care în formula negociată şi încheiată acum câteva zile cu Bruxellesul include, e adevărat, gradual, şi spaţiul Transnistrean şi companiile transnistrene într-o anumită perspectivă. Ei, lucrurile astea nu convin celor care doresc şi vor să împingă spre o soluţie nu autonomistă, chiar independenţa Transnistriei, lucrurile astea nu convin.

Şi atunci este o modalitate clasică, aş spune, pentru cei care cunosc lucrurile de a genera tensiune, de a provoca în ideea sau în speranţa că cei de la Chişinău vor cădea în capcana de a răspunde acestor provocări.

Claudiu Pândaru: Rusia joacă vreun rol în acest război al provocărilor?

Titus Corlăţean: Rusia îşi are propriile sale interese. Şi daţi-mi voie să mă opresc aici în comentariul public. Ceea ce trebuie să ne uităm noi dinspre UE, să ne uităm cu atenţie la interesele Republicii Moldova ca stat şi faptul că Guvernul legitim ales, care a exprimat voinţa suverană a cetăţenilor moldoveni, direcţia spre UE, trebuie nu doar să respectăm această dorinţă şi acest obiectiv, să-l susţinem cu mijloacele pe care le avem la îndemână, în primul rând de natură politică. Şi din acest punct de vedere vă menţionăm o iniţiativă pe care am lansat-o în urmă cu câteva zile. E a doua de acest fel. Am transmis colegilor miniştri europeni ai Afacerilor Externe un proiect de scrisoare pe care l-am propus să-l semneze pentru a susţine un pachet politic rezonabil acordat Republicii Moldova la summit-ul de la Vilnius. Mai avem până săptămâna viitoare, când voi avea Consiliul Afacerilor Externe la Luxemburg. Şi atunci vreau să ridic acest subiect. Am deja 7 sau 8 semnături, colegi care mi-au confirmat, miniştri de Externe europeni, că vor cosemna această scrisoare. Vorbim de parafarea acordului de asociere şi acordul de liber schimb, urmat la puţină vreme de semnarea propriu-zisă şi începerea implementării acordului de liber schimb. Am avut o astfel de iniţiativă în urmă cu câteva luni, care a funcţionat. Am avut atunci sprijinul a 9 sau 10 colegi miniştri pentru că, tot aşa, perioada a fost destul de scurtă. Şi am reuşit să determinăm la nivelul Comisiei Europene să se treacă în faza finală a procesului de negociere pe tema vizelor, faza a doua a vizelor. Atunci a fost un succes al României, sprijinită de alte ţări membre ale UE. Dorim să procedăm la fel în clipa de faţă.

Alina Matiş:  Da, dar acest succes a venit înainte de punctul culminant al crizei politice de la Chişinău care, din câte am văzut, a provocat îngrijorări mari la Bruxelles în cadrul  Comisiei şi în alte instituţii europene. Chiar credeţi că în acest moment există şanse, realist vorbind, să se mai semneze acest acord de asociere la Vilnius?

Titus Corlăţean: Am spus că şansele realiste în clipa de faţă sunt de parafare. Pentru că textele sunt negociate, sunt finalizate, pentru ca după Vilnius, la scurt timp, sub mandatul actualei Comisii, să poată avea loc şi semnarea. E important ca în mandatul actualei Comisii, actualul mandat european, înainte de alegerile europarlamentare din mai anul viitor, după care va urma desemnarea unei noi Comisii Europene, să se finalizeze acest proces de parafare, respectiv semnare şi chiar aplicarea în practică, chiar înainte de ratificarea acordului, aplicarea în practică a unor măsuri prevăzute în acordul de liber schimb.

Claudiu Pândaru: Dumneavoastră vedeţi în acest moment, uitându-vă la ce se întâmplă în Republica Moldova, vedeţi şi o eventuală posibilitate de escaladare a acestor provocări, tensiuni, discuţii?

Titus Corlăţean: Cei care recurg la aceste măsuri de provocare, asta doresc, o escaladare. Ceea ce spun eu şi aţi văzut şi reacţia preşedinţiei în exerciţiu, OSCE, Ucraina, reacţia Guvernului american prin intermediul ambasadei Statelor Unite la Chişinău, poziţia exprimată de România, Ministerul de Externe aseară şi de astăzi, inclusiv discuţiile pe care le-am avut cu diverşi ambasadori occidentali acreditaţi la Bucureşti, merg în ideea privilegierii în continuare a unei soluţii politice, a dialogului politic şi evitarea escaladărilor. E un mesaj pe care îl transmitem public foarte clar şi vă asigur că acest mesaj e transmis şi omologilor de la Chişinău. Pentru că au mai fost experienţe în spaţiul estic, în spaţiul mai larg Caspic în anii anteriori. Şi nu simt nevoia să menţionez acest lucru în mod explicit, dar au fost momente în care unii au greşit. Şi astăzi cei care aveau o şansă de aderare la NATO şi în perspectiva UE, astăzi sunt într-o zonă îngheţată tocmai pentru că au făcut greşeala de a da răspuns unor provocări.

Claudiu Pândaru: Deci este un sfat, avertisment pe care-l daţi colegilor de la Chişinău.

Titus Corlăţean: Nu este un avertisment. Este un sfat...

Claudiu Pândaru: Să nu păţească ceea ce au păţit, că probabil vă referiţi la Georgia.

Titus Corlăţean: Putem menţiona şi Georgia. Un sfat de a fi extrem de inteligenţi politic în acest moment.

Claudiu Pândaru: Bun. Discutam despre Rusia şi relaţia cu Moscova. În România în această săptămână au fost 2 vizite importante. Luni a venit la Bucureşti şeful celui mai important...

Titus Corlăţean: Secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. La invitaţia consilierului prezidenţial pe teme de securitate naţională, Iulian Fota. Nişte discuţii bune pe fond şi semnarea unui memorandum de înţelegere, de cooperare pentru că teme precum combaterea terorismului internaţional sau alte teme legate de criminalitatea internaţională organizată, de criminalitatea cibernetică, sunt teme care necesită o cooperare în plan internaţional. Şi aici sunt teme comune de preocupare şi pentru europeni şi NATO, dar şi pentru ruşi.

Claudiu Pândaru: Marţi, vizita directorului CIA la Bucureşti. Deodată, aşa, Bucureştiul a devenit un punct de întâlnire al celor mai mari servicii secrete, a liderilor organizaţiilor importante.

Titus Corlăţean: Un lucru foarte bun. Un lucru foarte bun. Nu e o surpriză vizita directorului CIA. Este o dovadă a unei cooperări extrem de solide româno-americane.

Claudiu Pândaru: Nu au legătură una cu alta.

Titus Corlăţean: Spuneam că nu este o surpriză. A fost, poate, oarecum o surpriză nivelul de participare, de prezenţă rusă la Bucureşti. Ca un semnal de deschidere spre realizarea unui dialog politic funcţional care era necesar. Şi să nu uităm, am mai spus-o şi cu alte prilejuri, pe de altă parte, pe partea noastră, faptul că România este frontiera estică a NATO şi a UE. Şi există un interes mai larg ca în această zonă şi în spaţiul estic să existe o relaţie politică, un dialog politic funcţional în care să poţi aborda şi teme în care ai poziţii poate apropiate, poate chiar similare, dar şi temele în care ai poziţii diferite. E bine, însă, să le discuţi. Ori, anii aceştia, din păcate, au strălucit printr-un nivel destul de scăzut al contactului politic româno-rus.

Alina Matiş: Spuneaţi despre deschiderea relaţiilor cu Rusia. Şi ştiu că luna viitoare o să mergeţi şi dumneavoastră într-o vizită la Moscova. Ne puteţi spune ceva despre această vizită? Ştiu că nu aţi vrut să vorbiţi despre mandat deocamdată.

Titus Corlăţean: Este firesc. Nimeni nu vorbeşte, mai ales într-o astfel de situaţie, despre elementele de mandat. Pentru că atunci nu mai ai ce căuta în profesia asta, însă este un culoar favorabil, odată cu acest proiect venit pe linia contactelor prezidenţiale, până la urmă, pentru că vorbim de secretarul Consiliului de Securitate de la Preşedinţia rusă. Generalul Patruşev este un apropiat al lui  Vladimir Putin. E un culoar favorabil deschis, în care diplomaţia românească trebuie să-şi facă datoria. Această discuţie privind o întâlnire a miniştrilor de Externe durează de mai multă vreme. Nu s-a realizat până acum. Nu mai contează din ce motive, sau contează dar nu mai are rost să le mai discutăm. Pe de altă parte, este confirmată această vizită. Ea va avea loc, în luna iulie. Este importantă din punct de vedere politic, în primul rând, dar deloc de neglijat interesele economice. România are interese economice importante pe relaţia cu Rusia din multe considerente. Există şi subiecte de simbolistică care într-o relaţie complexă contează întotdeauna. Vom încerca cu această ocazie să şi finalizăm, să semnăm 1-2 documente care să ajute la un spirit mai bun şi la un dialog mai bun.

Alina Matiş:  Din ce domenii?

Titus Corlăţean: În primul rând din domeniul cultural, faimosul ICR – Moscova şi respectiv Centrul Cultural Rus de la Bucureşti. Vom marca, vorbind de simbolistică, şi printr-un anumit eveniment, 135 de ani de relaţii bilaterale în plan diplomatic şi 10 ani de la semnarea acordului politic de bază, tratatului politic de bază între cele două ţări.

Claudiu Pândaru: Deci înţeleg, din ceea ce lăsaţi dumneavoastră aşa cu un limbaj diplomatic să transpire, că veţi discuta şi despre importul de gaze.

Titus Corlăţean: Vom discuta tema energiei cu siguranţă.

Claudiu Pândaru: E una destul de importantă.

Titus Corlăţean: Foarte importantă.

Claudiu Pândaru: Şi tezaurul?

Titus Corlăţean: Vom discuta, cred, intrăm în elemente de mandat. Vom discuta tot ceea ce este important să fie discutat şi pentru partea română.

Claudiu Pândaru: Dar în acest moment, asta nu mai ţine de mandat. În momentul de faţă chestiunea tezaurului în ce stadiu mai e?

Titus Corlăţean: În luna octombrie a existat o discuţie la Moscova între copreşedinţii Comisiei. Ştiţi că există în baza tratatului politic de bază o comisie mixtă româno-rusă de specialişti care să studieze problemele izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea tezaurului. Iniţial se stabilise luna martie pentru reuniunea la Bucureşti a Comisiei. S-a mai amânat. Cred că acum putem să lucrăm raţional şi construind acest dialog politic pentru o agendă concretă, pentru o întâlnire cu agendă a acestei comisii.

Claudiu Pândaru: Dar dumneavoastră vi se pare că Rusia va accepta vreodată să înapoieze României tezaurul?

Titus Corlăţean: Personal am speranţa că acest lucru, care ţine de o simbolistică extrem de importantă pentru naţiunea română, şi care, am și spus-o părții ruse, se transferă din generaţie în generaţie şi în instituţii româneşti, fie BNR, fie MAE. Lucrul ăsta este important. Şi după foarte mulţi ani care s-au scurs, cred că putem avea şi resursele interne şi maturitatea politică să ajungem la un anumit moment în situaţia de a regla corect această chestiune importantă pentru naţiunea română.

Claudiu Pândaru: Vizita premierului Ponta la Berlin.

Titus Corlăţean: Întrebare.

Claudiu Pândaru: Când trageţi concluziile acestei vizite, s-a schimbat ceva? Cred că mai sunt câteva zile şi se face 1 an de când relaţiile cu Germania nu erau deloc atât de bune. Iată, după 1 an, Victor Ponta, care atunci o ataca pe Angela Merkel şi Angela Merkel răspundea autorităţilor de la Bucureşti pe un ton destul de dur, a mers în Germania. E o vizită politică, o vizită diplomatică? Are şi vreo componentă economică?

Titus Corlăţean: Nu. O vizită cu conţinut politic extrem de important şi cu conţinut economic la fel de important. Este o vizită oficială, subliniez, nu de lucru, nu întâmplătoare. Este o vizită oficială cu o invitaţie pe care cancelarul Germaniei a adresat-o premierului României, cu tot ce a însemnat, întotdeauna trebuie să fim atenţi la aspectele de ceremonie, de protocol, ca la carte. Deci remarcabil. Şi cu discuţii la care am asistat, am participat, discuţii extrem, extrem de solide, de substanţiale. Şi vă spun, atmosferă absolut amicală. Este un lucru foarte important. Gândiţi-vă nu doar la faptul că Germania împreună cu Franţa au fost, sunt şi vor fi motoarele politice şi economice ale Europei. Germania este principalul partener economic al României, 17-18 miliarde de euro.

Claudiu Pândaru: Este un premiu pe care Germania îl face României pentru coabitarea sau domnului Victor Ponta pentru coabitarea cu Traian Băsescu?

Titus Corlăţean: Nu se pune în aceşti termeni. Este apreciată stabilitatea politică din România şi actul de cooperare instituţională, asta da. Dar România este un partener important al Germaniei şi nu doar în această zonă a Europei. Contează foarte mult şi este semnul de interes, de confirmare a interesului şi de respect pentru decizia românilor în luna noiembrie în definitiv. Întotdeauna asta este regula în politică. Cooperezi, lucrezi cu cel care câştigă puterea politică în mod legitim, democratic, prin alegeri libere. E un gest firesc. Ceea ce a fost important a fost, în plus, atmosfera chiar foarte bună, foarte pozitivă a discuţiilor.

Alina Matiş: Apropo de stabilitate şi dincolo de partea politică de coabitare, prin comparaţie cu ceea ce se întâmplă acum în jurul nostru, şi mă refer aici la Turcia, mă refer la Bulgaria, mă refer la Republica Moldova, Ungaria, Grecia, am devenit o zonă chiar stabilă. Nu e momentul să fructificăm acest avantaj de  imagine?

Titus Corlăţean: Exact acest lucru facem. Vă daţi seama că suntem atenţi şi sunt atent în limbajul pe care îl folosesc, pentru că vorbim de state din regiunea noastră cu care România are relaţii deosebite. Vorbiţi de Turcia. Avem un parteneriat strategic şi relaţii pe zone de securitate NATO, relaţii economice remarcabile. Deci sunt atent la sensibilităţi. Spun în acelaşi timp, pentru că aţi spus un lucru care este citat de comentatorii politici în mod public. România în clipa de faţă este o insulă de stabilitate, de soliditate şi de creştere economică. Ceea ce, iarăşi, contează. Faptul că sunt companii importante din Germania şi nu doar din Germania, companii americane care au anunţat investiţii, deschid investiţiile, sau şi le vor anunţa, este un semnal foarte bun.

Claudiu Pândaru: Dar nu suntem suficienţi de stabili, s-au n-am fost până acum pentru a intra în Schengen.

Titus Corlăţean: Pot să vă întreb care era problema în 2010? Sau care era problema în 2011? Sau care a fost problema? România îndeplineşte criterii de aderare de trei ani. Însă în diferite momente şi cicluri politice naţionale dintr-o serie de state membre, s-au întâmplat lucruri. Şi din păcate nu e prima oară când România păţeşte o astfel de chestiune și e utilizată, sau chestiuni legate de România sunt utilizate şi în bătălii politice interne. Cazul Olandei, de exemplu, cu Wilders. S-a aflat într-o Opoziţie susţinut din Parlament cu guvern minoritar, şi exercitând de fapt o presiune pe care o putem numi astăzi liber şantaj. Au fost capabili să introducă în programul de guvernare al fostului Guvern olandez, un paragraf explicit prin posibilitatea interzicerii României şi Bulgariei pentru a adera la spaţiul Schengen. Acel lucru s-a întâmplat. E o raritate. Lucruri de acest gen în care tema migraţiei legale, ilegale, valurile de români care vin şi invadează, criminalitatea, chestiuni legate de romi. Ele sunt folosite şi în politica internă, sunt stimulate riscuri, aparent aşa numite riscuri, temeri ale cetăţenilor, sunt câştigate voturi de curente populiste, xenofobe din state cu vechi democraţii. Lucrurile astea se întâmplă. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să facem demersuri. Atenţie, spunând însă foarte răspicat şi foarte clar, acestea sunt standardele, le-am îndeplinit, aveţi dumneavoastră cei care refuzaţi o problemă de credibilitate. Atunci când am spus-o public, România nu mai acceptă să rămână în acest proces, am mai spus un cuvânt. Proces ne-credibil. Unii au uitat să-l menţioneze. Pentru că un tratat trebuie respectat de ambele părţi. Câtă vreme noi am respectat criteriile, e datoria celorlalţi să le respecte. Eu cred că mergem astăzi însă în direcţia cea bună.

Claudiu Pândaru: Deci vă păstraţi poziţia, în momentul ăsta procesul e în continuare necredibil?

Titus Corlăţean: Spunem că facem demersurile, e un obiectiv legitim, important, dar nu mai exacerbăm aşteptările. Nu mai ridicăm standardul atât de mult. Aşteptăm că această decizie legitimă să fie luată, pentru că este corect faţă de România. Facem demersuri şi în alte subiecte pe care noi n-o justificăm, nu le considerăm conexate cu Schengenul. Mă refer la MCV, unii le conexează.  A fost cazul Germanei, a fost cazul Olandei. Facem aceste progrese care sunt apreciate în clipa de faţă şi vom vedea în raportul Comisiei Europene pe MCV. Am speranţa şi am încrederea că va fi un raport pozitiv. Acest inevitabil va ajuta şi Schengen-ul. Încă odată însă. Nu înseamnă că schimbăm poziţia. Noi ne-am făcut treaba şi nu acceptăm conectarea celor două. E în funcţie de principiu.

Claudiu Pândaru: Bun. Asta însă diferă să ştiţi puţin de poziţia spre exemplu a preşedintelui Traian Băsescu. L-am avut invitat la PRO TV la După 20 de ani, şi dânsul face o conexiune destul de clară între MCV şi Schengen ca şi Germania şi alte state.

Titus Corlăţean: Da, m-a surprins această chestiune şi având libertatea exprimării la acel moment, am spus că este o ieşire din poziţia tradiţională a României. România trebuie să-şi menţină această poziţie, pentru că e o chestiune de principiu. Şi atunci când alţii ne invocă în mod justificat, necesitatea respectării unor principii europene, e şi obligaţia noastră să spunem la fel celor care nu respectă din considerente de natură politică, internă, putem ca om politic poţi să înţelegi.

Claudiu Pândaru: Deci a fost o eroare din partea lui Traian Băsescu? Ca să înţeleg.

Titus Corlăţean: Faptul că a fost tentat să facă această conexiune, din punctul meu de vedere a ieşit din poziţia tradiţională a României.

Claudiu Pândaru: Eroare? E un cuvânt care îl cunoaşte această acţiune?

Titus Corlăţean: Poate un anumit interes.

Claudiu Pândaru: Interes.

Titus Corlăţean: Da.

Claudiu Pândaru: Introduceţi un nou sens în ...

Titus Corlăţean: Cred că m-am exprimat destul de clar politic şi public la acel moment şi acest spirit de coabitare şi de calm politic astăzi prefer să vă invit să reveniţi la ceea ce spuneam în acel moment.

Claudiu Pândaru: Eu vă spuneam de această conexiune făcută între MCV şi Schengen de către domnul Traian Băsescu nu mai devreme de săptămâna trecută.

Titus Corlăţean: Este poziţia domniei sale, poziţia constantă a României. Poate sună paradoxal. Este că aderarea la spaţiul Schengen este un proces diferit şi nu dependent, nu conexat de MCV, sau de alte ştiu eu condiţionalităţi politice. Şi asta este poziţia confirmată de achiul Schengen, de tratate, de Comisia Europeană şi marea majoritate a statelor membre.

Claudiu Pândaru: Un MCV care nu este legat de Schengen din punct de vedere juridică pozitiv, însă, va elimina orice fel de cârlig folosit de unele dintre statele membre pentru a justifica această opoziţie faţă de intrarea României şi a Bulgariei în acest spaţiu. Presupunând că acest MCV va fi un unul pozitiv de data asta, în toamnă.

Titus Corlăţean: Raportul Comisiei.

Claudiu Pândaru: Raportul. Care vor fi paşii către intrarea în Schengen? Mai vedeţi vreo piedică?

Titus Corlăţean: În măsura în care lucrurile merg aşa cum merg acum şi avansează, în mod normal la Consiliul Justiţiei Afacerilor Interne spre finalul anului, ar trebui să fie luată o decizie, în baza concluziilor Consiliului JAI din martie care spune în mod explicit că înainte de finalul anului, în baza soluţiei în două trepte. Mai întâi cu frontierele maritime şi aeriene după aceea a doua etapă frontierele terestre, România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen. Asta este aşteptarea.

Claudiu Pândaru: E important de ştiut. În acest moment dumneavoastră ca ministru de Externe, reprezentant al Guvernului şi al României, credeţi că România ar trebui să ceară la Consiliul JAI vreun vot?

Titus Corlăţean: Eu cred că în mod normal înc-odată continuând demersurile şi continuând ceea ce facem bun în ţară şi în relaţia externă, nu va fi nevoie de un vot în mod normal. Este adevărat că poziţia Germaniei se va exprima în noul context politic de după alegerile din septembrie, după constituirea Guvernului de acolo. Asta este firesc. Pe de altă parte am spus un lucru care n-a fost înţeles sau nu s-a dorit a fi înţeles de către unii dintre comentatori după vizita pe care am făcut-o la Haga. Discuţia a fost extrem de deschisă, extrem de corectă şi ceea ce am spus atunci este sută la sută corect. Faptul că noul Guvern de la Haga după ultimele alegeri, şi asta a demonstrat o voinţă politică, a exclus din programul de guvernare ceea ce exista anterior. Şi am menţionat puţin mai devreme. Condiţionalităţi şi posibilităţi de blocaj pentru România şi Bulgaria, a însemnat un pas înainte. Faptul că n-a mai existat această chestiune, a fost asimilată de unii imediat cu sprijinul sută la sută al Olandei. Nu. A fost un pas înainte important. Şi am şi spus în comunicare publică, că rămâne ca la nivelul Parlamentului să se lucreze mai departe, pentru ca parlamentarii olandezi care erau încă sub impresia dezbaterilor politice anterioare, sunt cu cetăţenii care au fost permanent avertizaţi de pericolul imigraţiei şi alte riscuri de acest gen, dinspre România, Bulgaria, Polonia şi alte ţări, acest proces va mai lua un pic de timp. Poziţia Olandei este tot mai favorabilă, dar e adevărat va conta ce s-a întâmplat la Berlin.

Claudiu Pândaru: Pentru că am vorbit acum despre Schengen, cred că e momentul să deschidem şi un alt subiect. Un alt vis neîmplinit al românilor. Mă refer aici la vizele pentru State. Ce ne puteţi spune despre acest subiect? Ce progrese s-au mai făcut, pentru că l-am avut pentru domnul Aurescu anul trecut în toamnă aici la Gândul.live, şi ne spunea despre acel proiect din Congresul American de reformă, care se referea la condiţiile de eligibilitate şi de rata de respingere. Lucrurile nu au avansat. Şi chiar şi când ne spunea domnia sa era proiectul acela de foarte mult timp.

Titus Corlăţean: Nu a avansat în mod decisiv din punct de vedere legislativ în Congresul American. În sensul că acest proiect încă nu a fost adoptat.

Claudiu Pândaru: Din câte ştiu nu a avansat deloc în Congres.

Titus Corlăţean: Sunt mai multe proiecte reabilitate. Există un anumit proiect care conţine următoarele dispoziţii. Pe scurt. Două criterii cumulative. Primul cel al ratei de respingere cererilor, care trebuie să fie sub 3% şi overstay, cei care stau mai mult decât durata normală aprobată a şederii pe teritoriul american, tot sub 3%. Cu titlul excepţional. Şi acesta este elementul important să propună creşterea pentru anumite raţiuni, obiective. De exemplu o bună cooperare a Statelor Unite cu un anumit stat, pe chestiuni de securitate, schimburi de informaţii în combaterea unor fenomene criminale, să se poată mări la 10% numărul de solicitări respinse. Acum care este situaţia faptică. Până acum un an, sau doi, rata cererilor respinse era undeva spre 24-25%, 22%, a scăzut. Anul trecut era undeva la 17% şi continuă să scadă. Este adevărat că şi asta a fost o discuţie cu americanii. Nouă ni s-a părut în mod clar incorect să fie trecut ca număr de cereri respinse cele formulate de o persoană de mai multe ori. Fiind aceeaşi persoană uneori automat au fost respinse aceste cereri şi s-a socotit chestiunea asta la numărul total. Deci s-au produs nişte ajustări. Noi avem un organism special de lucru, un task force, o echipă româno-americană care funcţionează aici şi lucrăm efectiv pe temele astea. Şi va fi important şi vă spun că facem lobby în permanenţă pe diferite canale. Acest proiect legislativ să fie adoptat în congresul american şi subliniez, angajamentul părţii americane la cel mai înalt nivel, la nivel de preşedinte, la acea faimoasă declaraţie privind parteneriatul strategic reînnoit în care s-a spus foarte clar, sprijinul guvernului american pentru eliminarea avizelor Visa Weaver pentru români să fie onorat de partea americană.

Alina Matiş: Şi cu principiul reciprocităţii vizelor în Uniunea Europeană ce se întâmplă, care sunt şansele ca acest principiu să fie introdus? Şi de acest principiu se leagă anumite speranţe din partea noastră, pentru că ar pune presiune pe SUA, mai ales.

Titus Corlăţean: Eu am solicitat oficial în două ocazii la o reuniune la Bruxelles, înaltului reprezentant al Uniunii Europene, Catherine Ashton, ca dialogul periodic pe care îl are cu autorităţile americane să ridice această temă a vizelor. Şi Catherine Ashton a făcut acest lucru. Nu au avansat fundamental din păcate discuţiile. Pe de altă parte şi ăsta e un lucru îmbucurător, Parlamentul European e foarte ... şi sunt europarlamentari români. Nu am spun numele, ca să nu spuneţi că am să vând marfa proprie, dar grupurile respective sunt foarte active şi în contactele avute şi la Washington, dar şi în Canada, pentru că şi în Canada avem aceeaşi problemă a vizelor, lucrul a fost spus foarte direct partenerilor americani şi până la urmă e o chestiune, pentru americani, de politică de imigraţie, de a fi atent cine intră, cine iese, dar pentru noi, pentru cetăţeanul român, este important, este şi o chestiune politică. Este o chestiune politică pentru că un stat cum este România şi este partener strategic al Statelor Unite cu o contribuţie constant majoră anterior în Emirate, acum în Afganistan şi după 2014 cu faimosul scut antirachetă cu componentele din România, cu o contribuţie pe intelligence din partea României. În opinia noastră şi acest lucru l-am spus constant autorităţilor americane, acesta trebuie tratat corect ca un partener strategic. Faptul că noi încă stăm la uşă şi solicităm vize nu cred că este un tratament corect.

Moderator: NABUCCO?

Titus Corlăţean: Aşteptăm o decizie. Este un proiect Coridorul Sudic, care implică două opţiuni concurenţiale şi asta ştim, NABUCCO şi respectiv TAP, care merge mai spre sud, spre Italia. Sunt foarte multe lucruri care s-au vehiculat în presa ultimelor zile. Eu vă spun că şansele sunt bune, cu atât mai mult cu cât statele din Visegrad au anunţat public în urmă cu câteva săptămâni interesul de a intra în proiect cu atât mai mult cu cât GDF Suez a cumpărat o parte din acţiunile companiei NABUCCO, în urmă iarăşi cu o lună şi jumătate. Dar este un proiect concurenţial. Fiecare face pe partea lui tot ceea ce poate să facă. Aşteptăm decizia care urma să fie anunţată înainte de finalul lunii iunie. Sper să fie o reuşită şi să fim pregătiţi pentru o reuşită, dar trebuie să fim pregătiţi şi dacă se va întâmpla să nu fie o reuşită. Întotdeauna sunt soluţii alternative.

Moderator: Care ar fi soluţiile alternative?

Titus Corlăţean: Sunt. O soluţie alternativă pentru ca acest proiect al coridorului sudic, de exemplu, prevedea realizarea ambelor proiecte concurenţiale, e adevărat, decalate temporal. În al doilea rând, să nu uităm că România are nişte rezerve atestate foarte importante în platoul continental al Mării Negre. Şi în al treilea rând, să nu uităm această temă atât de mult discutată, cea a gazelor de şist. Care reprezintă o soluţie alternativă foarte consistentă. Ne place sau nu, discutăm temele de mediu care sunt importante, dar funcţionarea economiei româneşti şi factura pe care şi dumneavoastră şi eu o plătim în ultimă instanţă contează şi ţine şi de rezervele indigene pe care vrem sau nu vrem să le punem în valoare.

Moderator: Veţi avea o discuţie destul de dură la Moscova, când veţi merge, legată de gazele de şist. Pentru că pentru Moscova e o concurenţă serioasă.

Titus Corlăţean: Dar nu cred că un alt stat are a se pronunţa asupra modului în care un stat suveran îşi gestionează propriile resurse. Am avut, în schimb, o discuţie, şi ştiţi foarte bine, premierul a participat la ultimul Consiliu European de la Bruxelles pe tema energiei, în primul rând, şi concluziile, dacă le veţi lua, confirmă dreptul statelor membre UE să îşi instaleze resursele naturale proprii.

Moderator: Aţi simţit vreo presiune din partea Rusiei până în acest moment pe această temă?

Titus Corlăţean: Nu am remarcat în mod direct, dar cu siguranţă există un interes al Rusiei faţă de o evoluţie în domeniul energetic şi posibile alte surse alternative. Este firesc, este o chestiune concurenţială.

Moderator: O să vă invit să ne întoarcem puţin la discuţia legată de SUA. A fost în SUA acum câteva săptămâni un scandal destul de important acolo. Au fost dezvăluite nişte documente, practic şi sisteme ale ANS, prin intermediul cărora acest organism american putea intercepta comunicaţiile, electronice, nu numai ale americanilor, şi ale aproape oricui ar fi folosit nişte servicii de internet destul de folosite şi de către români. Cred că sunt 5 milioane de români sau mai bine, care folosesc Google, Gmail, Yahoo, Facebook.

Titus Corlăţean: Aici, din start, pot să vă spun un lucru, şi o spun şi ca fost membru al Parlamentului European. Eu am avut astfel de discuţii acolo, foarte deschise din punct de vedere şi direct, nu numai din punct de vedere politic. Există, aş spune, două viziuni destul de diferite, pentru că totuşi accentul pe chestiunea de securitate, SUA, se pune în alţi termeni după acel nenorocit 11 septembrie şi după tot ceea ce se întâmplă în lumea asta, până la urmă americanii duc povara principală, nu numai europenii şi Europa. O Europă care, în spiritul tradiţional democratic, european, priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale, aş spune, foarte strict. America este patria libertăţilor, dar în Uniunea Europeană chestiunea protecţiei datelor cu caracter personal întotdeauna în aceste ultime decenii a fost o chestiune foarte sensibilă, foarte importantă. Şi România face parte din Uniunea Europeană, astfel încât tema este foarte importantă şi pentru noi. Comisarul pe teme de justiţie al Uniunii Europene, a adresat o scrisoare procurorului general al Statelor Unite, solicitând informaţii şi explicaţii foarte clare şi pe termen scurt, pentru că e o temă care interesează Uniunea Europeană.

Moderator: Dumneavoastră, ca ministru de Externe, puteţi face acelaşi lucru încercând să aflaţi dacă cetăţeni români au fost filtraţi prin acest program.

Titus Corlăţean: Mergând ipotetic în această direcţie, este foarte dificil să identifici şi soliciţi să vedem ce primim. Chestiune este că trebuie tratat, într-adevăr la nivelul relaţiei dintre Uniunea Europeană, pe o temă mult mai largă şi statele membre şi în relaţia cu SUA. Dar vă asigur că dacă astfel de chestiuni sunt în realitate, nu cred că vizează sau reprezintă politici doar ale Statelor Unite. Chestiunea trebuie privită serios şi în alte direcţii importante, ori protecţia datelor cu caracter personal şi confidenţialitatea unor corespondenţe trebuie să fie tratată cu respect, cu acele nuanţe care ţin într-adevăr de necesitate, atunci când sunt probe, indicii, sunt indicaţii că e o problemă, o chestiune practic de informaţii care se schimbă între reţele de criminalitate. Astea trebuie într-adevăr supravegheate. Cum să ajungi la valenţa cea mai corectă, aici este problema.

Alina Matiş: Apropo de relaţiile cu SUA, că tot suntem la acest subiect, ce ştiţi despre audierile pentru noul ambasador, când... ?

Titus Corlăţean: Ambasador american sau ambasador român?

Alina Matiş: De partea noastră deja ştim în mare despre ce e vorba.

Titus Corlăţean: Nu am primit o comunicare oficială încă din partea guvernului american. Atunci când o vom primi, vom respecta procedurile şi vom anunţa.

Moderator: Dar de ce durează atât de mult pentru a fi desemnat un ambasador la Bucureşti?

Titus Corlăţean: Uitaţi-vă la dinamica schimbărilor din administraţia americană în sens larg. Au fost schimbări şi sunt schimbări şi în Departamentul de Stat. Sunt la Consiliul Naţional de Securitate. Este o procedură care se referă nu doar la ambasadorul care va veni în România. E vorba de un pachet mai larg de ambasadori americani care urmează să fie desemnaţi şi propuşi în mai multe state. Deci când se va lua o decizie la Washington va fi o decizie care vizează mult mai multe state, nu doar România.

Moderator: Bun. Domnule Corlăţean, vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi venit în seara asta la Gândul Live. Alina, mulţumesc că ai participat la discuţie.