Interviuri

PRIM PLAN

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
18.06.2013
Autor: 
TVR 1


Realizator: Mihai Rădulescu

Bun găsit la "Prim-plan", doamnelor şi domnilor! Două evenimente importante din actualitatea românească lansează în spaţiul public ideea relansării relaţiilor cu Rusia. MAE a anunţat o vizită a ministrului român la Moscova, iar la Palatul Cotroceni, preşedintele Băsescu şi şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse au vorbit despre deschidere şi cooperare. Se resetează relaţia România - Rusia, aşa cum acreditează surse de presă? Pe ce baze şi cum se vor depăşi divergenţele actuale? Ce se întâmplă pe alte direcţii importante - Berlin şi Paris - acolo unde au avut loc recent evenimente mai mult sau mai puţin plăcute? Care este marele proiect al diplomaţiei româneşti, în momentul de faţă? Sunt întrebări la care aşteptăm răspunsul de la ministrul de externe, Titus Corlăţean, cu care încercăm să lămurim şi controversata relaţie dintre MAE şi ICR, condus până ieri de Andrei Marga, iar în partea a doua a emisiunii discutăm despre un fenomen care ia amploare într-un  mod îngrijorător. Înşelătoria este la ordinea zilei - şi nu vorbim despre banalele excursii pe care le-aţi câştigat, deşi n-aţi participat la niciun concurs sau despre vreo maşină scumpă care necesită  un avans de cel puţin o mie de euro. În topul celor mai frecvente înşelătorii din ultima perioadă tronează, nici mai mult, nici mai puţin, decât un accident groaznic pe care o rudă l-a suferit în străinătate, iar aici sumele cerute sunt uriaşe. Din nefericire, numărul celor care se lasă înşelaţi în acest mod a crescut in ultimele luni. Nici oamenii politici nu au scăpat de aceste infracţiuni. Cum se ajunge aici, de ce sunt oamenii atât de naivi şi mai ales cum putem preîntâmpina astfel de situaţii, vom afla in această seară la de la invitaţii mei, Claudiu Mainov, comisar-şef Serviciul de Investigaţii Criminale şi psihologul Hanibal Dumitraşcu. Rămâneţi cu noi!

*

Realizator: Începem cu, probabil, cea mai interesantă informaţie în materie de politică externă, oricum, cea mai proaspătă. Preşedintele Traian Băsescu şi-ar dori o întâlnire cu Vladimir Putin, la Moscova. "Deocamdată, n-am nici o invitație şi oricum cred că este prea devreme" - a precizat Băsescu, la finalul întâlnirii de ieri cu secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev. Şeful statului român a declarat că s-au făcut paşi înainte pe linia cooperării politice româno-ruse, că există puncte de vedere comune, dar şi divergenţe Traian Băsescu: S-a convenit cooperarea pe sau împotriva unor riscuri care sunt în mod egal îndreptate şi împotriva Federaţiei Ruse, şi împotriva României. Întâlnirea a prilejuit şi constatarea unor puncte de vedere divergente, dar am convenit ca domnul Patruşev să transmită preşedintelui Putin deschiderea noastră pentru cooperare şi în timp ce putem coopera pentru riscuri comune, putem discuta şi lucruri asupra cărora avem puncte de vedere diferite. 

Realizator: Bine aţi venit la "Prim-plan", domnule ministru de externe Titus Corlățean!

Titus Corlăţean: Bună seara, mulţumesc de invitaţie.

Realizator: Nu ştim dacă vine sau nu o invitaţie pentru Traian Băsescu la Moscova. Ştim sigur că a venit una pe numele dumneavoastră pentru o vizită la Moscova. Pentru ce perioadă? Aveţi detalii concrete?

Titus Corlăţean: Vizita este într-adevăr perfectată. Va avea loc în luna iulie şi o vom anunţa, potrivit regulilor în materie, la momentul oportun.

Realizator: Este o iniţiativă a Moscovei sau a Bucureştiului? Înţeleg că este a Moscovei.

Titus Corlăţean: Invitaţia a venit din partea ministrului de externe rus, domnul Lavrov şi până la urmă, reprezintă un punct de interes comun de ambele părţi. De altfel, vizita generalului Patruşev la Bucureşti vine exact în această direcţie, a unei necesare relansări a dialogului politic şi a unei necesare discuţii pe toate palierele, cel politic, cel economic, care este foarte important, cel cultural, pe care nu trebuie să-l neglijăm, pentru că - vreau să fac o subliniere - dincolo de istoria politică din România şi utilizarea temei relaţiei cu Rusia, de o manieră profund greşită, din punct de vedere politic, pentru că această temă a fost folosită în campanii electorale într-un fel sau în altul, dincolo de asta, să nu uităm că România este la frontiera estică a Alianţei NATO şi a Uniunii Europene şi, în mod firesc, necesar, acesta este şi interesul aliaţilor noştri, relaţia între România şi Federaţia Rusă, situat într-o altă modalitate şi într-un alt sistem, trebuie să fie o relaţie funcţională, cel puţin.

Realizator: Acesta clar că este un interes comun, dar vroiam să încadrăm exact această iniţiativă şi să ştim, practic, ţine de un gest de deschidere al Rusiei? Pentru că am văzut comentarii de presă care susţin că Rusia este într-o campanie, într-o perioadă de îmbunătăţire a relaţiilor cu ţările din fostul spaţiu estic, chiar şi cu Polonia şi atunci v-aş întreba: este mai degrabă dorinţa Rusiei, gestul Rusiei, decât al Bucureştiului sau există o deplasare /.../ şi în ceea ce priveşte politica Bucureştiului către Moscova?

Titus Corlăţean: Cred că am precizat în prima mea intervenţie că este un interes de ambele părţi. Aţi menţionat un lucru important, o normalizare a relaţiilor între Rusia și Polonia, cu episoade în istorie dramatice, care au tensionat relaţia bilaterală timp de decenii. Este cazul ca şi în relaţia dintre Bucureşti şi Moscova să se producă o deschidere şi eu cred că suntem în direcţia cea bună.

Realizator: Cu ce agendă mergeţi dumneavoastră la Moscova?

Titus Corlăţean: Agenda firească într-o astfel de întâlnire importantă între miniştrii de externe, o agendă politică care implică contacte politico-diplomatice şi de acum înainte, la un nivel corespunzător, cu agenda economică şi o promovare, bineînţeles, a intereselor economice.

Titus Corlăţean: Capitalul rus este prezent pe piaţa românească, ruşii doresc să fie mai prezenţi, după cum românii şi companiile româneşti sunt foarte interesate să fie tot mai prezente pe o piaţă rusă foarte, foarte importantă. Şi, bineînţeles, sunt şi alte aspecte care ţin de cooperarea în plan cultural; vom semna o serie de documente pe care le vom anunţa la momentul oportun. Eu cred că suntem în față unui moment politico-diplomatic important, care să pună bazele unei agende de contacte fireşti, normale, un dialog funcţional în care să putem discuta şi subiecte în care avem poziţii asemănătoare, dar şi subiecte în care avem poziţii divergente.

Realizator: Există aceste subiecte; de exemplu, subiectul Tezaurului... sau care alte subiecte sunt in divergenţă in momentul de faţă?

Titus Corlăţean: Sunt o serie de puncte pe care le voi discuta. Nu sunt noutăţi, nu sunt surpriză: chestiunea scutului antirachetă, care a fost controversată, în care este bine să comunicăm reciproc şi să spunem anumite lucruri.

Realizator: Rusia a cerut ceva garanţii suplimentare in acest sens?

Titus Corlăţean: Asta este poziţia de ansamblu a Federaţiei Ruse în dialogul cu SUA, cu Alianţa Nord-Atlantică. În ceea ce ne priveşte, eu, personal, am avut o discuţie cu generalul Patruşev pe această temă şi aş spune că a fost o bună discuţie din punctul acesta de vedere.

Realizator: Nu ne puteţi spune mai mult... ce a vrut Rusia, ce vrem noi, cum s-au lămurit lucrurile...?

Titus Corlăţean: Aş spune că, în primul rând, este important că, în sfârşit, discutăm bilateral aceste aspecte. Va trebui să continuăm să discutăm, şi nu singuri, pentru că facem parte dintr-o Alianţă Nord-Atlantică, suntem parteneri strategici ai SUA. Evident că avem o poziţie coordonată din punctul acesta de vedere, dar era important să discutăm şi noi acest subiect, şi nu doar alţii pentru noi.

Realizator: Aţi primit cumva semnale că Rusia ar dori să treacă în plan secund problemele istorice, precum tezaurul? Am văzut pe surse că multă lume comenta acest contact în ideea că Moscova ar dori să treacă istoria pe planul doi. E de acord sau nu diplomaţia românească?

Titus Corlăţean: Eu cred că lucrurile care ţin şi de o anumită simbolistică, importantă pentru ambele părţi; fiecare îşi are lucrurile la care ţine in mod deosebit - noi ţinem la această chestiune a Tezaurului -, ele trebuie discutate, ele sunt pe agendă. Şi vă aduc aminte că avem o comisie comună ruso-română care studiază o serie de probleme, care provin din istoria anterioară, inclusiv chestiunea Tezaurului. Noi suntem interesaţi să relansăm activitatea acestei comisii şi să putem discuta, aşa cum, de altfel, ne-am angajat împreună, Rusia şi România, prin tratatul politic de bază.

Realizator: Discuţia despre deschiderea, despre cooperare... dumneavoastră cum numiţi acest moment în care se află acum relaţia România - Rusia, pentru că am vorbit despre resetare, despre relansare, despre deschidere? Haideţi, daţi-ne dumneavoastră  o definiţie despre relaţia României cu Federaţia Rusă, în momentul de faţă.

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, suntem în faţa unei noi deschideri. Vă aduc aminte, am mai spus-o şi cred, chiar în studio la dumneavoastră, într-o discuţie cu dumneavoastră: noi avem nevoie să ajungem la o relaţie politică funcţională, în care să discutăm constant ceea ce ne preocupă, ceea ce împărtăşim, pentru că sunt teme foarte importante, de exemplu de securitate internaţională, în care avem poziţii identice. Suntem interesaţi să cooperăm în combaterea terorismului internaţional, în traficul de droguri. Vă dau două exemple: cooperarea din acest punct de vedere între misiunea ISAF, Alianţa Nord-Atlantică şi Federaţia Rusă pe teme legate de Afganistan a fost o cooperare fructuoasă. Am participat inclusiv cu specialişti români la pregătirea unor specialişti în combaterea traficului de droguri, un centru de pregătire în Rusia, în care Alianţa a fost implicată. Avem un proiect - lumea ştie mai puţin - în cooperarea dintre NATO şi Rusia, avem un Consiliu NATO-Rusia, un proiect iniţiat în comun de România şi Rusia - telemedicina, asistenţa medicală în situaţii de dezastre, în situaţii deosebite, în care medicul nu este prezent la faţa locului, personalul paramedical intervine şi, prin sisteme de transmisie, de satelit, de imagine, poate primi în direct sfaturi din partea medicului, care să intervină. Un soldat român, de altfel, a fost salvat prin acest tip de tehnică. Deci, din acest punct de vedere, astfel de lucruri ne dorim să le privilegiem partea pozitivă şi să încercăm să dăm un nou suflu acestei relaţii care, să nu uităm,  conţine şi o dimensiune economică extrem de importantă.

Realizator: Asta e clar.

Titus Corlăţean: Şi dacă vorbim, de exemplu, despre preţul gazelor pe care România îl plăteşte, gazele importate din Federaţia Rusă, tema eventualei eliminări a intermediarilor şi a unei relaţii contractuale directe între companiile româneşti şi cele din Rusia ar putea permite scăderea preţului la gaze.

Realizator: Deci, vă asumaţi şi acest mandat? E unul dintre /.../ pe care vi le asumaţi în această discuţie?

Titus Corlăţean: Este o temă de discuţie...

Realizator: E interesant, am vorbit foarte mult despre diplomaţie economică în ultimul timp. O să mai vorbim şi la momentul Germania, pentru că e interesant şi ce s-a petrecut acolo, dar n-aş vrea să trecem peste momentul Rusia fără a vă întreba dacă aveţi mandat şi pentru pregătirea unei vizite prezidenţiale sau a unui contact la nivel de şef de stat?

Titus Corlăţean: Daţi-mi voie să gestionez mandatul pe care-l primesc de la prim-ministru şi de la preşedinte aşa cum trebuie gestionat, cu tot respectul, nu neapărat prin spaţiul public, la acest moment, ci în discuţiile directe. Ce este important şi de reţinut ca principiu: o relaţie între două state care, încă o dată, sunt în zone diferite, România este stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, Federaţia Rusă este într-o altă zonă de concepţie. Or, din acest punct de vedere este important să susţinem o relaţie prin contacte politice de nivel. Or, pentru asta trebuie să lucrăm.

Titus Corlăţean: Am mai spus-o şi cu alt prilej, poate, să vorbim mai puţin şi să facem mai mult. Vă aduc aminte, de exemplu, s-a discutat atât de mult de relaţia cu Germania, de o vizită a premierului român la Berlin, am spus-o, nu o dată: avansăm, lucrăm, vorbim, poate, mai puţin, dar vă confirmăm că va avea loc - şi a avut loc şi a fost o vizită remarcabilă.

Realizator: Dar până la Germania, să trecem puţin şi prin Franţa, pentru că dacă vorbim despre încălzirea unor relaţii mai reci, precum cele cu Rusia, în schimb, observăm că o relaţie tradiţional caldă, precum cea cu Franţa, suferă acum. De fapt, o să vă rog tot pe dumneavoastră să caracterizaţi relaţia din acest moment cu Franţa, după ce o să vedem împreună despre ce este vorba: prezenţa în Franţa a romilor veniţi din România revine, la anumite intervale de timp, în presa franceză şi în discursurile politicienilor de la Paris. Fostul secretar de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche şi ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru, au avut un schimb de scrisori critice, pornind de la expresia 'stat necinstit' sau 'stat bandit', folosită de deputatul francez împotriva României. Informaţia a apărut in presă, chiar în ziua în care şeful diplomaţiei României se afla în vizită oficială la Paris.

*

Reporter: Deputatul Pierre Lellouche a folosit acest termen în cadrul unei dezbateri legate de dosarul romilor, care a avut loc în Adunarea Naţională, în 15 mai. Lellouche declara atunci că statul român a cheltuit mulţi bani pe integrarea romilor, iar acest lucru este departe de a da rezultate. Ziarul francez "Libération" a dezvăluit în ediţia sa electronică informaţii venite din anturajul deputatului, referitoare la aceste declaraţii. Ambasadorul României, Bogdan Mazuru, a protestat, iniţial, faţă de folosirea calificativului 'stat necinstit' de către Lellouche. "Faptul că sunteţi membru al grupului de prietenie Franţa - România în adunare face demersul dumneavoastră şi mai de neînţeles pentru mine" - a subliniat diplomatul, care a vorbit despre rea-credinţă. "Aceste informaţii eronate stimulează crearea şi propagarea de clişee" - a adăugat Mazuru, cerându-i insistent deputatului să dea dovadă de mai multă obiectivitate în declaraţii viitoare. "Această scrisoare nu este acceptabilă, nici ca formă, nici pe fond"- i-a răspuns categoric Lellouche, apărând dreptul la exprimare complet liberă a deputaţilor din Franţa. "Acest comportament nu este demn de un stat al Uniunii şi, repet, este comportamentul unui stat necinstit" - a subliniat parlamentarul francez. "Regret, să vă spun că nu îmi vine în minte nicio formulă de politeţe" - îşi încheie Pierre Lellouche scrisoarea, potrivit sursei citate.

*

Realizator: Aşadar, domnule ministru, aţi avut parte de o surpriză nu tocmai plăcută în timpul vizitei la Paris. Aţi cerut clarificări, aţi încercat să aflaţi cum se explică această poziţie, cu atât mai surprinzătoare cu cât vine din partea unui membru al Grupului parlamentar de prietenie România - Franţa?

Titus Corlăţean: Eu mă bucur să vă contrazic fundamental atunci când aţi afirmat că relaţia dintre România şi Franţa suferă. Îmi pare rău că aţi ajuns la o astfel de concluzie, dintr-o singură luare de poziţie a unui parlamentar UMP, aflat în opoziţie, parlamentar de dreapta, aflat înaintea alegerilor locale şi, bineînţeles, cu o retorică politică absolut inacceptabilă, neeuropeană, care nu-i face cinste unui fost membru al guvernului de dreapta de la Paris. Spun asta, pentru că vreau să o spun public încă o dată, şi cei care urmăresc fenomenul ştiu foarte bine, nu doar că în urmă cu câteva luni a fost o vizită oficială a primului ministru român Victor Ponta la Paris, cu primiri la preşedintele şi premierul francez, şi am fost la aceste întâlniri; nu doar că s-a semnat un set de măsuri, inclusiv de ordin economic, care pun în practică Parteneriatul Strategic, nu doar că am fost săptămâna trecută la Paris şi am avut discuţii excelente cu ministrul de externe francez Laurent Fabius şi cu ministrul afacerilor europene şi cu alţi înalţi demnitari francezi, dar premierul francez va fi prezent in iulie, pentru a continua discuţia pe teme politice, economice şi inaugurarea, între altele, a noului liceu francez.

Realizator: Deci, vine premierul francez la Bucureşti, în iulie.

Titus Corlăţean: Este o relaţie - este o vizită confirmată şi public, de altfel - este o relaţie care se află într-o formă deosebită. Faptul că există astfel de accidente de parcurs, care, vă spun foarte cinstit, am fost la Adunarea Naţională, la Parlament, la Camera cea mai importantă a Parlamentului francez, am avut discuţii în Comisia de Politică Externă şi o audiere publică - o puteţi găsi pe internet. Am avut astfel de discuţii şi pe tema romilor din România. Vă rog să mă credeţi, şi ştiu, pentru că am discutat cu parlamentarii francezi, nici măcar cei din grupul UMP, din care provine acest domn Lellouche, nu îi împărtăşesc modalitatea de a ridica o astfel de problemă.

Realizator: V-aţi concentrat exclusiv, poate, pe această reacţie...

Titus Corlăţean: Nu. Aţi ridicat această chestiune...

Realizator: Da. Suferă /.../ dizgraţie între România şi Franţa...

Titus Corlăţean: ...şi aţi spus concluzia că România şi Franţa, în relaţie... suferă.

Realizator: Nu... am spus că "se pare"...

Titus Corlăţean: Este adevărat.

Realizator: ...şi 'România - Franţa' nu înseamnă numai la nivelul autorităţilor, şi aici, foarte bine venite precizările de la nivelul autorităţilor. Spuneţi: nu sunt probleme, dar la nivelul percepţiei publice, haideţi să o recunoaştem, la nivelul media, la nivelul populaţiei, relaţia România - Franţa încă are momente tensionate.

Titus Corlăţean: Eu am să citez partenerii guvernamentali francezi care mi-au remarcat - nu dau numele lor - care mi-au remarcat că în ultima perioadă de timp, ultimele săptămâni, luni, a scăzut şi accentul critic şi imaginea reflectată în presa franceză. Nu înseamnă că au dispărut, aceste lucruri, dar tema de fond a modalităţii în care încercăm împreună să asigurăm integrarea în societate a romilor, în România sau în Franţa, în speţă, este tratată altfel, pentru că avem un partener, de această dată, la Paris, un guvern socialist cu care cooperăm. S-a renunţat la retorica aceea agresivă, colţoasă - n-am alt cuvânt pe care să-l folosesc - cooperăm de o manieră extrem de concretă. Vă dau un singur exemplu; sunt mult mai multe. Am stabilit şi deja de două ori a avut loc un forum al cooperării descentralizate; în partea română responsabil este vicepremierul Liviu Dragnea. Primari, consilieri, se întâlnesc cu partea franceză, cu autorităţile franceze, pentru că problema integrării romilor, între altele, dincolo de educaţie, dincolo de mediatorii şcolari, educaţie, sanitari, problema integrării se realiza la nivel local, nu la nivelul guvernelor centrale. Există o cooperare foarte bună. Pe de altă parte, acolo unde este problema sancţionatorie, avem poliţişti detaşaţi, există o cooperare pe linie a Ministerului de Interne, între Parchete, deci lucrurile acestea avansează...

Realizator: Cum facem să nu mai sufere, de pildă... Revin la acest termen, pentru că... e o realitate. Suferă, ştiţi cine? Mulţi dintre românii care muncesc legal în Franţa suferă de pe urma imaginii negative create de această problemă a cerşetorilor romi sau români din... Ce face diplomaţia românească sau ce poate face pentru a îmbunătăţi această imagine, această percepţie?

Titus Corlăţean: Ceea ce facem în clipa de faţă şi la Paris, prin întâlniri, contracte publice, transparente, prin prezenţa în medii care contează, sunt influente, aşa cum este Institutul francez de Relaţii Internaţionale. Am fost prezent la o dezbatere publică acolo, Thierry de Montbrial a fost gazda, prin mesaje pe care le transmitem, prin cooperare şi prin rezultate.

Realizator: Aveţi şi alte pârghii? De pildă, nu ştiu, acţiuni... Am văzut şi tot felul de solicitări ale unor imigranţi români. Acţiuni în instanţă, când sunt momente din acestea, eu ştiu, lansate...

Titus Corlăţean: Staţi puţin. Noi nu suntem jandarmul universal. Ministerul de Externe nu poate fi un jandarm universal care să înlocuiască munca de fond, pentru că dacă vorbim despre integrare, avem o strategie care a rămas pe hârtie în anii anteriori. S-au finanţat adesea seminarii, conferinţe nemaipomenite, senzaţionale, dar nu finanţând seminarii rezolvăm problemele. Suntem serioşi în procesul de educaţie. Alocăm locuri de care să fim  siguri că vor fi ocupate. Facem această chestiune a mediatorilor şcolari, mediatorilor sanitari, care să asigure accesul la sănătate, la educaţie, pentru copii din aceste medii mai sărace. Asta trebuie să facem. Cooperăm între comunităţile locale, dăm acte, realizăm anumite facilităţi, locuri de muncă. Îi pregătim şi le dăm o şansă copiilor, prin mai bună educaţie. Lucrurile acestea trebuie să le facem cu bani europeni pe care să-i folosim, încă o dată, nu pentru seminarii şi conferinţe - sunt bune şi ele - ci pentru proiecte  legate de şcoală, în primul rând, de educaţie, de acces la sănătate şi lucrurile care contează.

Realizator: Să mergem puţin şi în vecinătate, în Germania, unde, după cum ştim, a avut loc iar un contact la nivel înalt, a fost premierul român acolo. Şi aici am observat cu toţii, şi presa din ţară, felul foarte direct, franc, în care a pus problema cancelarul german Angela Merkel, problema economică, în primul rând. Şi legat de aceasta, o să vă arăt ce a zis un fost ambasador român, Excelenţa Sa domnul Sergiu Celac, fost ambasador la Londra, după care o să revenim.

Titus Corlăţean: Şi fost ministru de externe.

Realizator:  Şi fost ministru de externe.

*

Sergiu Celac: Modalitatea de reprezentare a intereselor economice ale României peste hotare şi anume, ceea ce numim „diplomaţia economică”. La noi, sistemul este aproape neschimbat de vreo 50 de ani. Între timp s-a eliminat monopolul de stat asupra comerţului exterior. Fiecare are deplina libertate, însă, totuşi, în cadrul sistemului actual, exportatorii, producătorii care sunt interesaţi de pieţele străine nu găsesc în toate cazurile un sprijin real şi eficient din partea celor care au această îndatorire profesională.

*

Realizator: Da. Deci de la modelul de diplomaţie expus foarte vizibil de doamna Merkel, evident că l-am întrebat ce face şi România în sensul acesta şi am văzut că nu în toate cazurile... Nu? Dacă înţeleg bine remarca domnului Celac...

Titus Corlăţean: Pot să pun o întrebare? De câte ori Televiziunea Romană a preluat şi a prezentat - şi la fel şi celelalte televiziuni comerciale; în  cazul lor este chiar mai rău - ceea ce face diplomaţia, 'lato sensu' şi aş spune, începând cu primul ministru, ministrul de externe, atunci când avem vizite oficiale in străinătate şi când organizăm forumuri economice şi vin companiile româneşti, pe care le sprijinim să intre în contact cu companiile respective, atunci când relansăm activitatea unor comisii mixte interguvernamentale economice îngheţate de mulţi ani. Aţi prezentat, de exemplu, forumurile economice din statele baltice, pe care le-am organizat în urmă cu câteva săptămâni, în marja, în întâlnirea oficială pe care am făcut-o. Faptul că au fost discuţii foarte bune, foarte solide, faptul că noi continuăm să facem aceste lucruri...

Realizator: Toate aceste lucruri, acestea se măsoară în rezultate concrete, în volumul schimburilor oficiale, adică dincolo de discuţiile, rezultatele interesează...

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da.

Realizator: Şi aici v-aş întreba, ca să închidem cumva subiectul, se înșeală complet domnul Celac sau mai există în  diplomaţia românească diplomaţi care nu ştiu să meargă foarte bine şi pe această pantă, pe această... Să folosească pârghiile economice şi să-şi asume această misiune.

Titus Corlăţean: Degeaba spun că încă de la întâlnirea de anul trecut, sfârşit de august, întâlnirea anuală a diplomaţiei româneşti, întâlnirea pe care am avut-o cu ambasadorii  români şi în care am discutat, iar asta a fost una din temele principale - diplomaţia economică. Vă spun că asta este una dintre priorităţi şi în tot ceea ce facem în clipa de faţă, componenta economică, fie că vorbim despre energie, fie că vorbim de investiţii, de o activitate comună a firmelor româneşti şi a altor firme pe pieţe terţe.

Titus Corlăţean: Vă dau două exemple, ca să înţelegem despre ce vorbim. Am fost în Egipt şi în Maroc. Există o tradiţie economică românească anterioară pe care, în ultimii ani, din păcate, am cam uitat-o la Bucureşti. Dvs. ştiţi, de exemplu, că majoritatea porturilor şi infrastructurii portuare din Maroc este realizată de companii româneşti? Pe această bază am discutat cu miniştrii pe care i-am întâlnit, cu premierul, de a continua prezenţa companiilor româneşti în acest domeniu, dar de a face şi alte lucruri, pentru că, de exemplu, Dacia Renault are o capacitate de producţie mai nouă în Maroc. Ea este susţinută cu specialiştii români, cu inginerii români. De altfel, cele mai numeroase maşini, m-am uitat, ca orice om, pe stradă, pe autostrăzi, sunt Dacia Logan...

Realizator: Şi taxiurile sunt Dacia Logan.

Titus Corlăţean: Sandero şi Duster. Am discutat să lucrăm pe pieţe terţe, pe alte domenii de investiţii. În Africa de Nord, pieţele statelor africane francofone, pentru că marocanii sau egiptenii ne pot ajuta să intrăm mai uşor decât poate am putea după atâţia ani să intrăm noi înşine, după cum ei sunt interesaţi, pentru că România este membră a UE, să lucreze în comun cu noi, pe piaţa central-est-europeană sau la est. În statele baltice am avut o discuţie foarte serioasă, şi companiile româneşti au discutat pe aceste joint-venture, aceste activităţi economice comune, pe piaţa estică, fosta URSS, statele din CSI. Acolo unde statele baltice - ne place sau nu - sunt mai bine plasate, să putem intra mai rapid, firmele româneşti, cu ajutorul lor, deci lucrurile astea le discutăm şi le facem.

Realizator: Venind spre casă, trecem prin Kosovo, unde iar e o problemă care interesează, şi aş vrea să ne traduceţi puţin, să ne explicaţi ce a vrut să spună preşedintele Traian Băsescu, prin declaraţia făcută la finalul Summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală: "Nu trebuie forţată nota, lucrurile merg pe un drum deschis de Belgrad şi Pristina şi acesta este drumul pe care trebuie să-l urmăm". Până la urmă care este poziţia... ce face... când ştim foarte bine, cu o lună în urmă, Parlamentul European a dat o recomandare prin care se recomandă statelor care nu au recunoscut Kosovo să facă acest lucru, ce face România în momentul de faţă în privinţa Kosovo?

Titus Corlăţean: România face foarte bine ceea ce face. Şi România, sub actualul guvern, noul guvern, a adoptat o poziţie mai deschisă, mai politică şi constructivă. Pentru că există aceste realităţi politice pe care nu avem cum să le ignorăm, acest acord între Belgrad şi Pristina deschide o pagină istorică atât de importantă şi absolut nouă, deschide o perspectivă europeană şi pentru Serbia, şi la Consiliul European din 28 iunie România va susţine foarte puternic stabilirea unei date concrete de începere a negocierilor de aderare pentru Serbia, pe de o parte. Iar pe de altă parte, pentru Kosovo deschide calea unui viitor acord de asociere şi stabilizare. În ambele, România are o poziţie pe de o parte angajată în primul caz, deschisă, constructivă, pentru că este interesul României ca în ansamblul spaţiului balcanic - subliniez ansamblul spaţiului balcanic - şi ăsta a fost mereu interesul României... toate entităţile, toate statele să fie mai devreme sau mai târziu membre ale UE, procesul de integrare să vizeze ansamblul Balcanilor, pentru că pacea, stabilitatea, democraţia şi prosperitatea în această zonă istoric complicată, frământată, nu se poate realiza pe bucăţi. Ori vor intra toţi şi va fi bine, ori dacă lăsăm pe unii în afară, vor fi în continuare tensiuni - este foarte simplu, până la urmă şi interesul României a fost clar afirmat şi în această perioadă.

Realizator: Pană la finalul discuţiei, în care vrem să vorbim şi despre problema externă şi internă totodată foarte actuală, cea a relaţiei cu ICR, aş vrea totuşi să vă întreb, că am vorbit despre Rusia, acum, iată, despre Balcani, s-a tot pus întrebarea asta, după dispariţia marilor proiecte majore, UE-NATO, pentru România; la un moment dat s-a vorbit despre încercarea României de a fi lider regional - au fost şi astfel de demersuri. Care este marele proiect major, extern, al României în momentul de faţă, în câteva cuvinte?

Titus Corlăţean: Proiectul major extern al României nu poate să fie tratat separat distinct undeva în aer, izolat de proiectul de societate al României. Şi proiectul de societate al României, după ce, într-adevăr, am reuşit să ne atingem aceste obiective majore, după un ciclu de evoluţie după 1989, aderarea la UE şi NATO, înseamnă consolidarea acestui stat din punct de vedere economic, al profilului, al greutăţii, al influenţei în luarea deciziilor în structurile din care face parte UE şi NATO, să fie în prima linie a deciziilor politice şi economice, care să producă efecte benefice pentru viaţa cetăţeanului român, viaţa de zi cu zi. Componenta externă, bineînţeles că face parte din acest proiect, care trebuie dus mai departe de clasa politică, spun eu, putere şi opoziţie, pentru că şi puterea, în primul rând, dar şi opoziţia îşi are responsabilitatea. Uitaţi un lucru, ieri a fost vizita secretarului Consiliului Naţional de Securitate al Federaţiei, astăzi a fost vizita la Bucureşti a directorului CIA.

Realizator: Am analizat discuţiile... Această coincidenţă, care nu prea e coincidenţă, în emisiunea de ieri, dar e interesantă şi părerea dvs. astăzi.

Titus Corlăţean: Premierul român a fost la Berlin - o vizită de succes. Şi vă spun pentru că au fost aceste discuţii. Avem contacte la nivel înalt permanente cu jucători importanţi în UE - Parisul - cu alte state importante. Suntem tot mai prezenţi în Orientul Mijlociu. Asta vă spune că dincolo de ceea ce a fost istoria de anul trecut, politică, şi de anumite afirmaţii cu care nu sunt de acord privind izolarea de acum câteva luni a României, asta spune că România, iată, îşi reclădeşte un profil internaţional tot mai solid, în zona noastră - n-aţi menţionat faptul că duminică am fost la o reuniune extrem de interesantă, invitat în Austria de vicecancelarul austriac, cu premierul Serbiei şi cu premierul kosovar, cu ministrul de externe al României şi ministrul de externe macedonean, pe care de asemenea încercăm să-l ajutăm in demersul european.

Realizator: Face parte din fişa dvs. de post, ca ministru de externe. Cât de prezenţi suntem pe zona culturală, pentru finalul ediţiei, foarte scurt - şi aici ştiţi unde bat - şi cu ce viteză sunteţi prezenţi, apropo de acuzele şefului demisionar de la ICR, Andrei Marga, la adresa MAE, la adresa încetinelii MAE în luarea unor decizii, s-a mai vorbit de implicarea angajaţilor MAE în treaba ICR, haideţi să vedem care este părerea dvs.

Titus Corlăţean: Vreau să vă spun un lucru şi o spun până la urmă cu un gram de tristeţe faţă de modul nefericit în care o personalitate pe care eu continui să o apreciez, un rector distins al uneia dintre cele mai mari universităţi din România, modul din care iese în viaţa publică, şi ăsta este gramul amar al reflecţiei mele. Dar vreau să reţineţi un lucru, instituţia Ministerului Afacerilor Externe a făcut tot ceea ce trebuia să facă respectând legea şi procedurile. Atunci când ni s-au solicitat nişte decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a procedurilor, am spus, am explicat, am transmis în scris care sunt modalităţile de a adopta...

Realizator: Aveţi exemple?

Titus Corlăţean: Aceasta este o chestiune de dialog instituţional şi acest lucru a fost înţeles cu mare întârziere, după luni bune. Când a fost înţeles, lucrurile s-au accelerat; am dat două comunicate de presă de la minister şi ieri şi astăzi, unii le-au preluat, alţii nu. Dar veţi vedea că Ministerul de Externe a reacţionat corect profesionist şi în termenele legale. Dacă cineva are a se plânge, trebuia să se plângă de incompetenţa sau nepriceperea instituţională, personală.

Realizator: Credeţi că veţi colabora mai bine cu un social-democrat la conducerea ICR?

Titus Corlăţean: Eu cred că vom coopera instituţional cu acel şef de instituţie care ştie să înţeleagă ce înseamnă să conducă o instituţie, ceea ce înseamnă să respecte regulamentele, regulile şi să promoveze cu adevărat, cu deschidere politica culturală în interesul României. Atunci va avea un partener în MAE care apropo, a fost ignorat adesea, şi am citit în presă, când erau concursuri, am aflat din presă, deşi trebuia să fim în comisia de examinare, şi acest Minister de Externe, care, apropo, plăteşte totul, fără să fim noi cei care decidem în final. Plăteşte sediile - avem unele sedii ICR sunt proprietatea MAE, sau le închiriem, plătim noi - plătim salariile funcţionarilor, plătim utilităţile, noi facem treburile astea, dar MAE nu este o cutie poştală.

Realizator: Eu vă mulţumesc pentru prezenţa la "Prim-plan", domnule ministru.

Titus Corlăţean: Mulţumesc de invitaţie.