Interviuri

Interviu acordat de ministrul Titus Corlăţean despre subiectele aflate pe agenda vizitei la Paris

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
11.06.2013
Autor: 
Radio România Actualităţi


Realizator: Pavel Ionescu – Reporter: Nicu Popescu

Realizator: Ministrul nostru de externe Titus Corlăţean nu a continuat să îl însoţească pe premierul Ponta la Bratislava şi a plecat astăzi din Germania pentru o vizită în Franţa, unde i s-a confirmat că autorităţile de la Paris manifestă deschidere pentru primirea României în spaţiul Schengen până la finele acestui an. Colegul meu Nicu Popescu i-a solicitat un interviu în exclusivitate şefului diplomaţiei române, care porneşte tocmai de la agenda discuţiilor avute la Paris.

Titus Corlăţean: Relaţia excepţională şi istoric vorbind între România şi Franţa se exprimă de un număr de ani într-un parteneriat strategic încheiat între cele două ţări şi într-o foaie de parcurs, altfel spus un plan de măsuri de punere în practică, de implementare a acestui parteneriat strategic semnat recent la Paris, în urmă cu aproximativ două luni de cei doi prim-miniştri, român şi francez. Sunt chestiuni extrem de concrete în planul coordonării politice, în plan economic, proiecte importante economice de investiţii, aspectele culturale, Francofonie, sprijinul Franţei pentru aderarea la spaţiul Schengen. Toate acestea sunt în planul de măsuri şi acesta a fost subiectul principal al discuţiei astăzi la Paris pe care am avut-o cu înalţi oficiali francezi, ministrul de externe francez, cu ministrul afacerilor europene, voi continua şi la Adunarea Naţională, precum, bineînţeles, şi subiecte de actualitate în planul relaţiilor internaţionale.

Reporter: Să vorbim un pic despre redinamizarea dialogului politic la nivel înalt între Bucureşti şi Paris.

Titus Corlăţean: Da, este o realitate. După un număr de ani în care contactele politice n-au mai funcţionat ca altădată, trebuie să constatăm cu plăcere faptul că dinamica întâlnirilor, contactelor politice la nivel înalt a crescut din nou, şi acesta este un lucru extrem de bun. Vizita premierului român la Paris cu ceva timp în urmă, am fost prezent la acea vizită, întâlnirea cu preşedintele Republicii Franceze, cu premierul francez, vizita anunţată a premierului francez la Bucureşti, posibil în luna iulie, în contextul, între altele, al inaugurării noului liceu francez, dar şi al unor subiecte politice, economice extrem de importante, vizita mea la Paris astăzi şi alte zece vizite ale miniştrilor din cele două ţări doar în prima parte a acestui an spune foarte mult despre faptul că parteneriatul strategic nu este doar pe hârtie ci, iată, produce rezultate şi politice şi de natură economică şi culturală, bineînţeles.

Reporter: Aţi amintit de Schengen. Cum l-aţi analizat?

Titus Corlăţean: Am făcut o prezentare, de fapt, a ultimelor evoluţii, pentru că poziţia Franţei a fost constantă de sprijin pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Am informat cu privire la evoluţiile în plan intern, la dialogul nostru politic cu acele state, puţine la număr, care au avut reticenţe anterior şi faptul că, per ansamblu, aşteptările sunt pozitive. Avem motive legitime ca înainte de finalul acestui an să poată fi adoptată o decizie favorabilă României, în două trepte, aşa cum se discutase anterior. Franţa priveşte cu deschidere aceste evoluţii şi sperăm, pe baza acestor eforturi recunoscute de partenerii europeni, cei mai mulţi dintre ei, şi inclusiv Parisul, să avem această decizie, cum spuneam, înainte de finalul acestui an.

Realizator: Domnule ministru, România, din punct de vedere al relaţiilor externe şi al percepţiei pe care o are în interiorul UE, dar şi al relaţiilor UE cu restul lumii, ca să spunem aşa, este atentă la Parteneriatul Estic şi Republica Moldova, la situaţia din Siria, în general din Orientul Apropiat, din Republica Mali. Aţi discutat cu omologul dvs. aceste subiecte?

Titus Corlăţean: Bineînţeles. Am abordat cu ambii miniştri, atât cu Laurent Fabius, cât şi cu ministrul afacerilor europene, am abordat atât vecinătatea estică, şi spaţiul balcanic. Evident că am insistat asupra Republicii Moldova şi a eforturilor făcute de guvernul în noua formulă de la Chişinău, care şi-a păstrat angajamentul euroean, şi am salutat acest lucru. Am pledat la Paris pentru o cât mai mare deschidere, pentru un pachet corect de decizii politice vizând Republicii Moldova, în marja summitului de la Vilnius, privind Parteneriatul Estic, organizat în noiembrie, sub preşedinţia lituaniană a UE, în termeni concreţi acest lucru însemnând acord de asociere parafat, acordul de liber schimb încheiat şi o perspectivă deschisă faţă de tema vizelor. Este cunoscută poziţia de sprijin din partea României pentru Republica Moldova şi să nu uităm în acelaşi timp că România şi Franţa coprezidează Grupul de prieteni europeni ai Republicii Moldova. Evident că am discutat aspecte asupra cărora în special ministrul francez Laurent Fabius este extrem de activ interesat, Mali, cu contribuţia absolut excepţională a Franţei în operaţiunea de stabilizare din Mali şi respingerea unui risc uriaş generat de o mişcare teroristă care se înregistrează în acest stat şi în statele din vecinătate. Am confirmat şi sprijinul României alături, de altfel, de al celorlalte state membre ale UE, sprijin atât politic, dar şi o contribuţie concretă în cadrul operaţiunii UE pentru pregătirea, instruirea armatei din Mali. Ştiţi bine că avem acum şi la următoarea rotaţie, probabil, din luna septembrie, avem 10 instructori militari care sunt sau vor fi prezenţi şi contribuim şi logistic. Sunt lucruri care ţin, bineînţeles, de o comunicare şi o coordonare şi o cooperare în plan politic, inclusiv între Paris şi Bucureşti. Am discutat, de asemenea, evoluţiile dramatice din Siria, aspectele umanitare, evoluţiile legate de iniţiativa americano-rusă şi dorinţa de a privilegia cât se poate posibil soluţia politico-diplomatică. Dorim să dăm şanse unei conferinţe la Geneva care să pună faţă în faţă toate părţile implicate, pentru că este nevoie foarte rapid să fie stopat conflictul sângeros şi …umanitară şi este nevoie să se găsească o soluţie politică, un guvern de tranziţie cu competenţe recunoscute, care să organizeze viitoarele alegeri. Noi avem un punct special de interes, şi Franţa ştie acest lucru: există 12.000-13.000 de români, în principal femei şi copii rezultaţi din căsătorii mixte. Acesta este şi motivul pentru care am păstrat ambasada României deschisă la Damasc, în ciuda conflictelor de acolo. Suntem între extrem de puţinii care mai avem o prezenţă diplomatică şi, mai ales, de fapt, consulară la faţa locului, canal care asigură, însă, şi reprezentarea intereselor altor state prietene, între care şi Franţa.

Realizator: Ministrul de externe, Titus Corlăţean, prin telefon din Paris.

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice