Interviuri

Interviu cu şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, aflat în vizită la Paris

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
12.06.2013
Autor: 
RFI


Realizator: Magda Prelipceanu

Titus Corlăţean, ministrul român de externe, a făcut ieri o vizită la Paris, ocazie cu care a purtat discuţii, atât cu omologul său francez, Laurent Fabius, cât şi cu ministrul delegat pentru afaceri europene. Pe agenda discuţiilor, subiecte de actualitate internaţională precum Siria, Mali sau Turcia, dar şi dosare bilaterale ca Schengen, romii sau Francofonia. Cele două capitale s-au regăsit pe aceaşi lungime de undă, chiar şi în dosarul sirian, spune Titus Corlăţean. Colegul nostru de la Paris, Vasile Damian, a realizat un interviu cu oficialul român, iar prima sa întrebare a plecat tocmai de la ideea că Parisul şi Bucureştiul par să fi fost, cel puţin în momentul discutării ridicării embargoului pe arme pentru opozanţii sirieni, pe poziţii divergente.

Titus Corlăţean: Există elemente importante, comune, în poziţia României şi a Franţei, în continuare interesul de a face toate demersurile politico-diplomatice pentru identificarea unei soluţii politice – această perspectivă generată de iniţiativa americano-rusă pentru o conferinţă Geneva II este, până la urmă, o fereastră de oportunitate după foarte mult timp în care o astfel de soluţie de conferinţă internaţională nu a existat. Pe de altă parte, există şi alte puncte comune de interes, respectiv faptul că România, care are în Siria o comunitate românească - cea mai importantă comunitate de cetăţeni naţionali din toate statele membre, aproximativ 12-13.000 de români, în principal femei şi copii rezultaţi din căsătorii mixte. România şi-a păstrat deschisă ambasada ca punct de sprijin consular, de asistenţă consulară, dar reprezintă în acelaşi timp şi interesele Franţei în Siria. Deci, iată, ceea ce am stabilit şi am discutat astăzi, respectiv să menţinem un contact politic cât mai strâns, consultări, schimburi de informaţii, de evaluări şi o concentrare a eforturilor politice în perioada următoare, reprezintă elemente foarte importante de poziţie comună între România şi Franţa. Fac menţiunea că, pentru a nu exista semne de întrebare, România nu intenţionează să exporte armament în Siria.

Reporter: Dar există, de exemplu, o linie roşie - Franţa, se ştie, a avut dovada că regimul de la Damasc a folosit arme chimice - există, pentru Bucureşti, o linie roşie de la care, să zicem, şi România o să-şi retragă ambasadorul de acolo?

Titus Corlăţean: Noi, până acum, deşi conflictul a avut momente şi perioade extrem de dure, de sângeroase, am făcut efortul, chiar restrangând activitatea ambasadei, să menţinem acest punct diplomatic de reprezentare şi mai ales de asistenţă consulară, pentru că există o necesitate obiectivă. Evident că dacă lucrurile în teren vor lua o întorsătură extrem de delicată din punct de vedere al conflictului militar, nu putem să punem în pericol siguranţa, securitatea personalului diplomatic şi administrativ românesc; de altfel, ambasadorul îşi are în clipa de faţă rezidenţa în Liban, face deplasarea atunci cand este nevoie, dar mai avem personal la faţa locului. Dacă, teoretic vorbind, lucrurile vor evolua într-o direcţie dramatică, în mod evident că nu vom menţine personalul şi nu-l vom expune, la faţa locului.

Reporter: Aţi evocat, cu siguranţă, aici, la Paris, cu omologul dvs. francez, şi situaţia din Mali, ţara în care Franţa a trimis militari şi România are 10 formatori, dacă nu mă înşel, la faţa locului. Bucureştiul este dispus să prelungească această misiune? În ce stadiu al discuţiilor sunteţi?

Titus Corlăţean: Intervenţia Franţei a fost nu doar necesară, a fost eficace şi a avut şi are susţinerea Uniunii Europene. Acesta este şi motivul pentru care România a contribuit şi contribuie cu instructori militari pentru a pregăti, a contribui la pregătirea armatei maliene care trebuie să-şi asume gradual responsabilitatea, la nivelul autorităţilor naţionale şi,doi la mână, inclusiv prin transport aerian ajutăm transferul unor materiale acolo, pe care alte state membre din cadrul Uniunii Europene sau partenere le efectuează. Altfel spus, România incearcă să susţină, împreună cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene, aceste eforturi, absolut lăudabile, ale Franţei şi suntem într-un strâns contact cu partenerii noştri francezi şi europeni.

Reporter: Un alt subiect internaţional s-a impus pe agendă în ultima vreme şi anume, situaţia din Turcia, situaţia devine tot mai explozivă acolo. Aţi evocat la conferinţa de presă cu domnul Laurent Fabius situaţia de acolo. Spuneţi-ne care este poziţia Bucureştiului, ce atitudine poate lua astăzi România, având în vedere că situaţia acolo se agravează pe zi ce trece.

Titus Corlăţean: Şi România, ca şi celelalte state membre ale UE, urmăresc cu mare atenţie evoluţiile din Turcia, pentru că, în plan bilateral, Turcia este un partener strategic al României. România figurează între statele care au susţinut şi susţin cu foarte multă fermitate avansarea negocierilor de aderare la UE pentru Turcia. Avem o relaţie politică în domeniul de securitate, în materie economică, extrem de solidă. Faptul că există, în sine, proteste, proteste în stradă, este, până la urmă, un semn de democraţie şi faptul că societatea civilă, organizaţii neguvernamentale, lumea se exprimă liber, este un semn de democraţie care este important şi pentru Turcia. Ceea ce este important şi este o aşteptare europeană este acea aşteptare referitoare la reţinere. Pentru că în mod firesc, este nevoie de dialog, dialog politic, cu cetăţenii care protestează şi asta trebuie să prevaleze, nu confruntările, inclusiv apelul francez la reţinere, este un apel general valabil şi noi îl inţelegem. Cred că pe calea dialogului - şi aici este nevoie ca autorităţile turce să asculte cu atenţie ceea ce cetăţenii fac - şi asta este o regulă valabilă pentru toţi, şi în Franţa, şi în România şi în Germania - ar fi un lucru foarte bun, şi calmarea spiritelor, şi găsirea unei soluţii convenabile, care să nu altereze nici parcursul european al Turciei, nici necesitatea consolidării democraţiei în Turcia. Acestea sunt nişte repere extrem de importante.

Reporter: Două chestiuni, două dosare de actualitate, să zicem, bilaterală, mai degrabă. În primul rand, dosarul Schengen - aţi primit un răspuns favorabil din partea Franţei?

Titus Corlăţean: Franţa are aceeaşi poziţie pe care a avut-o şi anterior. Este o poziţie deschisă, de susţinere, pentru că este un obiectiv legitim al României. Ceea ce am făcut a fost să informez partenerii francezi în legătură cu evoluţiile interne, cu eforturile pe care România le-a făcut pentru a asigura securizarea frontierelor la standardele cele mai înalte din punct de vedere tehnologic şi la faptul că dialogul politic al Bucureştiului cu acele puţine la număr state membre, care au ridicat semne de întrebare, avansează în direcţia cea bună, astfel încât noi aşteptăm, pe baza unor motive concrete, o decizie favorabilă înainte de finalul acestui an.

Reporter: Dosarul romilor, iarăşi un dosar care revine recurent în actualitatea franco-română. Aţi avansat în această chestiune, aţi primit răspunsuri? Cum avansează cooperarea franco-română şi europeană, evident, la acest nivel?

Titus Corlăţean: Da, atât in discuţia pe care am avut-o cu ministrul afacerilor externe francez, cât şi cu ministrul afacerilor europene am remarcat de ambele părţi buna cooperare între cele două guverne în funcţiune astăzi, la Bucureşti şi la Paris, şi faptul că este privilegiată calea cooperării şi nu retorica politică, care poate produce prejudicii, care poate fi populistă, poate genera, eventual, interes electoral, dar nu rezolvă problemele. Această cale este cea pe care cele două guverne au ales să o urmărească. Noi avansăm în punerea în practică a diferitelor proiecte de cooperare, de exemplu chiar în zilele care urmează, la Constanţa va avea loc un al doilea forum al cooperării descentralizate la nivelul comunităţilor locale - responsabilul naţional din partea Guvernului României este vicepremierul Liviu Dragnea - pentru că exact acest gen de cooperare la nivelul administraţiilor locale, nu la nivel central, nu la nivelul centrului, acest nivel de cooperare descentralizată poate duce rezultate la tema inserţiei sociale, incluziunii sociale corecte, pentru că acest lucru se face la nivel local. Faptul că există proiecte în materie de educaţie, există cooperare europeană şi interesul de a atrage tot mai mult resursele europene, acestea sunt soluţiile, şi discuţia pe care am avut-o cu ambii demnitari francezi a fost, aş spune, extrem de pozitivă.

Reporter: O ultimă întrebare legată de Francofonie. Acum câteva zile a fost la Bucureşti doamna Yamina Benguigui, secretar de stat francez pentru Francofonie, şi a sugerat, printre altele, României să se implice mai mult în Africa, să trimită, de exemplu, profesori acolo, ştiind fiind faptul că România are o imagine mai bună decât alte ţări cu un trecut colonial, să-i spunem aşa, pe continentul negru. Cum vi se pare această idee? Sunteţi deschis la ideea de a trimite, de a deschide eventual mai multe ambasade in Africa?

Titus Corlăţean: Tema Francofoniei este o temă în continuare extrem de importantă cultural şi politic, în acelaşi timp, pentru Bucureşti. Noi suntem în continuare extrem de angajaţi în mişcarea Francofoniei, mişcarea internaţională a Francofoniei, în organizaţie şi într-o serie de activităţi culturale, ca dovadă că suntem singura capitală europeană, Bucureştiul, care găzduim Piaţa Francofoniei. Faptul că, iată, am oferit la nivelul Guvernului un spaţiu nou, generos pentru Antena de la Bucureşti a Organizaţiei Francofoniei, care sperăm să devină birou regional, deci pentru toată regiunea, şi în sfârşit, faptul că urmează să fie lansat noul liceu francez de la Bucureşti, luna viitoare, în prezenţa primului ministru al Republicii Franceze, toate astea arată pe scurt interesul major al României in Francofonie. Acesta este motivul pentru care proiecte culturale de genul prezenţei profesorilor români în alte state africane pentru susţinerea educaţiei în limba franceză este un proiect pentru care avem deschidere de ani de zile, şi înainte de 1989 şi după aceea am avut foarte mulţi profesori în state africane, în Maghreb. Pot să vă spun că mulţi din demnitarii marocani pe care i-am întâlnit şi cu care am discutat, începând cu ministrul de externe marocan, mi-au evocat faptul că au avut - şi vorbim de perioada anilor '70-'80 - au avut profesori români de foarte bună calitate. Şi în clipa de faţă, în Maroc, dacă mă refer la această ţară, există profesori care, în special în domeniul invăţămantului ethnic, sunt extrem de prezenţi şi apreciaţi. Altfel spus, cu amendamentul că va trebui să ne uităm în termeni tehnici, practici, concreţi la aspectele logistice şi de prezenţă, suntem pe fond deschişi, pentru că şi o prezenţă românească francofonă întăreşte legăturile care există în acest spaţiu francofon şi care trebuie să rămână, în continuare, intacte.

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice