Neproliferarea armelor de distrugere în masă

Neproliferarea armelor nucleare

 

Tratatul de Neproliferare Nucleară 

Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) a intrat în vigoare la 5 martie 1970. La fiecare cinci ani au loc Conferinţe de Evaluare (RevCon) a stadiului implementării Tratatului, facilitate de trei sesiuni ale Comitetelor Pregătitoare (PrepCom).

Tratatul recunoaşte cele 5 state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU ca state posesoare de arme nucleare: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Marea Britanie, Franţa şi China. Israel, India şi Pakistan nu sunt State-părţi la NPT. În 2003, Coreea de Nord şi-a anunţat retragerea din NPT.

Dimensiunile majore ale Tratatului, denumite uzual “piloni”, sunt: realizarea obiectivului dezarmării nucleare, prevenirea proliferării armelor şi tehnologiilor nucleare şi promovarea cooperării în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare.

Ultima Conferinţă de Evaluare a avut loc la New York, în perioada 27 aprilie - 22 mai  2015. Agenda RevCon NPT a cuprins sesiuni plenare dedicate dezbaterilor generale şi reuniuni ale celor 3 Comitete principale care au examinat operaţionalizarea celor trei piloni tradiţionali ai Tratatului: Comitetul Principal I - dezarmarea nucleară, Comitetul Principal II - neproliferarea nucleară şi Comitetul Principal III - utilizarea paşnică a energiei nucleare.

Principalul obiectiv politic al Conferinţei de Evaluare a fost consolidarea sprijinului întregii comunităţi internaţionale pentru relevanţa şi valabilitatea NPT, reflectarea evoluţiilor şi realizărilor în cele trei domenii de referinţă ale Tratatului (dezarmare, neproliferare şi utilizarea paşnică a energiei nucleare) şi evaluarea stadiului implementării acţiunilor agreate în Planul de Acţiune adoptat de RevCon 2010.

România a ratificat NPT la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. România sprijină  îndeplinirea obiectivelor NPT şi necesitatea acordării unei importanţe egale tuturor celor trei piloni fundamentali ai Tratatului de Neproliferare Nucleară.

România a avut un profil activ pe parcursul ultimului ciclu de revizuire NPT (2010-2015). În acest context, a asigurat preşedinţia celui de-al doilea Comitet Pregătitor (PrepCom) al Conferinţei de Evaluare a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare, desfăşurat la Geneva, în perioada 22 aprilie - 3 mai 2013.  Totodată, a deţinut şi funcţia de vice-preşedinte al celui de-al treilea Comitet Pregătitor, desfăşurat la New York, în perioada 28 aprilie - 9 mai 2014. La ultima Conferinţă de Evaluare a NPT din 2015, România a deţinut preşedinţia Comitetului Principal II (Neproliferare).

La Conferinţa de Evaluare din 2015 (RevCon NPT), România a circulat, sub forma unui document de lucru al Conferinţei, un Raport naţional care reflectă stadiul implementării, de către România, a Planului de Acţiune adoptat în cadrul Conferinței de Evaluare din 2010. Totodată, a co-sponsorizat documentele de lucru iniţiate de Franţa privind Capacity Building Initiative (CBI) sub egida AIEA şi, respectiv, de SUA, pe tematica retragerii din Tratat.

 

4.  Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică – AIEA

AIEA  este o organizaţie independentă, cu caracter interguvernamental, agenţie specializată a ONU, care serveşte drept punct focal global pentru cooperarea în domeniul nuclear şi asistă statele membre în planificarea şi utilizarea ştiinţei şi tehnologiei nucleare în scopuri paşnice, facilitând transferul de tehnologii pentru susţinerea dezvoltării statelor membre. AIEA este condusă de un Director General, în prezent ambasadorul Yukiya Amano.

Activitatea este împărţită pe trei mari domenii: garanţii şi verificări, siguranţă şi securitate, utilizarea în scopuri paşnice a energiei nucleare.

Organele de decizie ale AIEA sunt Conferinţa Generală şi Consiliul Guvernatorilor.

Consiliul Guvernatorilor supraveghează activităţile curente ale Agenţiei, este compus din 35 de state membre, alese pe principiul rotaţiei geografice, şi se reuneşte în mod normal de cinci ori pe an (martie, iunie, septembrie - înainte şi după Conferinţa Generală -, decembrie), sau mai des, în situaţii speciale.

Conferinţa Generală este compusă din toate statele membre şi se reuneşte o dată pe an, aprobă Raportul anual, bugetul, cererile de aderare, alege membrii Consiliului Guvernatorilor. 

România este membru fondator al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică din 1957. Din 2007, România implementează sistemul integrat de garanţii (de verificare), care permite monitorizarea în timp real a gestionării materialului nuclear. Începând cu 1 mai 2010, România aplică Acordul privind garanţiile nucleare şi Protocolul Adiţional la acesta, încheiate între statele UE neposesoare de arme nucleare, EURATOM şi AIEA.

România are un profil activ în cadrul AIEA, a făcut parte din Consiliul Guvernatorilor în perioada 2008-2010 şi a deţinut funcţia de Preşedinte al Conferinţei Generale în 2011.

România consideră că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică deţine un rol esenţial în promovarea neproliferării nucleare, prin componenta sa practică, tehnică, precum şi în ceea ce priveşte folosirea în scopuri paşnice a energiei nucleare, inclusiv în domeniul asigurării securităţii materialelor radioactive şi a siguranţei instalaţiilor nucleare.

România acordă o importanţă deosebită, la nivel naţional, controlului exporturilor pentru consolidarea continuă a regimului internaţional de neproliferare nucleară, fiind parte la regimurile de control în domeniu - Grupul Furnizorilor Nucleari (NSG) şi Comitetul Zangger - şi promovează iniţiativele internaţionale ce vizează neproliferarea armelor nucleare, între care Rezoluţia 1540 a Consiliului de Securitate al ONU, Iniţiativa globală pentru combaterea terorismului nuclear (GICNT), Iniţiativa de securitate privind proliferarea (PSI).

 

 5. Tratatul privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBT) 

Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty - CTBT) a fost negociat în perioada 1993-1996, fiind adoptat de Adunarea Generală a ONU la 10 septembrie 1996. În esenţă, Tratatul stipulează următoarele obligaţii:

  • Statele-părţi nu vor testa arme nucleare şi vor întreprinde toate măsurile care se impun pentru a preveni sau interzice astfel de acţiuni pe teritoriul lor;
  • Statele-părţi se vor abţine de la a încuraja sau participa la testarea armelor nucleare.

CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalaţii nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Aceasta cuprinde 44 de state, printre care şi România. Până în acest moment, Tratatul (care are 183 de state semnatare) a fost ratificat de 164 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2.

Conform prevederilor Tratatului (Articolul IV), monitorizarea aplicării sale se desfăşoară prin intermediul unui sistem de verificare, care include un Sistem Internaţional de Monitorizare (International Monitoring System - IMS) şi un Centru Internaţional de Date (International Data Center - IDC).

Tratatul prevede crearea Organizaţiei CTBT (CTBTO), având rolul de a aduce la îndeplinire obiectivele acestuia, de a asigura funcţionarea IMS, precum şi de a crea un cadru adecvat care să permită consultarea şi cooperarea în domeniu.

România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 şi l-a ratificat la 4 octombrie 1999 (Legea nr. 152 din 4 octombrie 1999), depunând instrumentul de ratificare la 5 octombrie 1999.

România deţine pe teritoriul său o staţie secundară de monitorizare - staţia de urmărire seismică Cheia - Muntele Roşu.

Din 2013, România este reprezentată în Grupul Personalităţilor Eminente, înfiinţat cu scopul de a sprijini intrarea în vigoare a Tratatului.

România a fost aleasă în funcția de președinte al Comisiei Pregătitoare a Organizației Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBTO), prin consens, în cadrul celei de a 45-a sesiuni a Comisiei Pregătitoare a CTBTO, care a avut loc la Viena, în perioada 16-17 noiembrie 2015. Funcția este exercitată pe parcursul anului 2016, an în care se aniversează 20 de ani de la adoptarea Tratatului şi înființarea Comisiei.

 

6. Summit-ul privind Securitatea Nucleară

În perioada 31 martie – 1 aprilie 2016, România a participat, la Washington D.C., la cea de-a patra şi ultima ediţie a Summit-ului privind Securitatea Nucleară (Nuclear Security Summit – NSS2016). Evenimentul a urmărit, în esență, întărirea agendei globale în domeniul securităţii nucleare, prin evaluarea stadiului implementării măsurilor deja asumate de statele participante şi identificarea de noi angajamente destinate prevenirii şi combaterii terorismului nuclear.

În cadrul NSS2016, România a evidențiat sprijinul pentru procesul de consolidare a securității nucleare, subliniind determinarea pentru a pune în aplicare angajamentele asumate în acest cadru.  

Procesul NSS a fost iniţiativa SUA, urmare a discursului de la Praga al Preşedintelui Barack Obama, prin care  adresat un apel comunității internaționale în scopul catalogării terorismului nuclear drept una dintre principalele ameninţări la adresa securităţii internaţionale.

Primul Summit privind Securitatea Nucleară a avut loc la Washington D.C., în 2010. A urmat cel de la Seul, în 2012, cel de la Haga, în 2014, şi cel de la Washington D.C., în 2016. 

Actualizat octombrie 2016

 

Centrul de presă