România şi OSCE

 

1. Obiective majore pentru România

România acordă o importanţă deosebită activităţii OSCE, recunoaşte şi sprijină rolul unic al OSCE în eforturile de întărire a securităţii şi cooperării în Europa, pe baza: abordării cuprinzătoare a securităţii; mandatului cuprinzător în privinţa reglementării conflictelor; funcţionării corespunzătoare a mecanismelor şi Instituţiilor autonome, precum şi al Misiunilor de teren. România şi-a întărit consecvent profilul la nivelul OSCE, promovând activ obiectivul implementării depline a principiilor şi angajamentelor asumate pe toate cele trei Dimensiuni şi sprijinind ferm eforturile de soluţionare a conflictelor prelungite.

 

2. Conflictele îngheţate/prelungite

România subliniază importanța intensificării eforturilor vizând soluționarea conflictelor înghețate din Republica Moldova, Georgia şi conflictul din Nagorno-Karabakh.

2.1. Conflictul transnistrean

Soluţionarea conflictului transnistrean rămâne o prioritate majoră pentru România. România sprijină negocierile în formatul „5+2”, ca unic cadru ce garantează transparenţa şi legitimitatea unei soluţii durabile, bazată pe respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, conform principiilor agreate la nivel internaţional, inclusiv în cadrul OSCE. La Consiliul Ministerial al OSCE (Belgrad, 3-4 decembrie 2015) a fost adoptată  Declaraţia Ministerială privind negocierile în format „5+2” pentru soluţionarea conflictului transnistrean, care afirmă sprijinul celor 57 de State Participante OSCE pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova; sprijinul pentru procesul de negocieri „5+2” şi importanţa unor progrese tangibile în negocieri. Cea mai recentă reuniune în formatul „5+2” a avut loc la Berlin, în perioada 2-3 iunie 2016.

2.2. Conflictul privind Nagorno-Karabah

România pune accent, la OSCE, pe importanţa soluţionării conflictului şi a inacceptabilităţii  status-quo-ului. România sprijină eforturile Grupului de la Minsk.

2.3. Conflictul din Georgia

România pune accent la OSCE pe necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, în cadrul graniţelor sale recunoscute pe plan internaţional,  importanţa accesului EUMM în regiunile separatiste, necesitatea restabilirii unei prezenţe multidimensionale a OSCE în Georgia şi importanţa cooperării UE-OSCE. OSCE este mediator al acestui conflict, în Discuţiile de la Geneva, împreună cu UE şi ONU. România susţine înregistrarea de progrese în cadrul Discuţiilor Internaţionale de la Geneva.

 

3. Conflictul din Ucraina

România sprijină ferm eforturile vizând de-escaladarea situaţiei din Ucraina, inclusiv prin impulsionarea acţiunii OSCE în soluționarea conflictului din Ucraina.

OSCE asigură, la acest moment, o prezenţă permanentă în teren, prin Misiunea Specială Monitorizare a OSCE (MSM) din Ucraina, precum și observatorii OSCE la punctele de frontieră dintre Federaţia Rusă şi Ucraina.

România are o contribuție importantă cu resurse umane la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina – 45 de observatori.

 

4. Ciclul conflictual, inclusiv medierea

Ciclul conflictual este un concept consacrat la nivelul OSCE, acoperind etapele gestionării unui conflict, de la alerta timpurie şi prevenirea conflictului la managementul crizei şi reabilitarea post-conflict. România s-a implicat activ în promovarea problematicii ciclului conflictual în cadrul OSCE. România a acţionat consecvent, atât la nivelul OSCE, cât şi în alte formate, pentru consolidarea capacităţii de acţiune a OSCE în domeniul medierii, în logica eforturilor de prevenire şi soluţionare a conflictelor din spaţiul OSCE.

România subliniază importanţa dezvoltării capacităţilor OSCE în domeniul medierii şi facilitării dialogului şi exprimă interesul în explorarea mai detaliată a conceptului de infrastructură a păcii, a exemplelor de implicare concretă a OSCE în acest domeniu şi a extinderii acestor activităţi. România, prin organizarea Conferinţei pe tema medierii în spaţiul OSCE (Bucureşti, 15 - 16 iulie 2013) a urmărit să confirme capacitatea, interesul şi angajamentul de a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor vizând întărirea potenţialului de acţiune al OSCE în domeniul medierii.

 

5. Problematica politico-militară, inclusiv controlul armamentelor convenţionale

România are un profil bine conturat în problematica politico-militară, susţinut prin contribuţii de substanţă în negocierile şi consultările de la Viena pe subiectele de interes specific, cu accent pe controlul armamentelor convenționale (CFE) şi măsurile de securitate şi creştere a încrederii (CSBMs). Mecanismele existente în acest domeniu – Tratatul privind forţele armate convenţionale în Europa (CFE), Documentul de la Viena privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii, Tratatul Cer Deschis, Codul de Conduită privind aspectele politico-militare ale securităţii - toate formează un acquis solid de principii şi angajamente.

România susţine menţinerea, consolidarea şi modernizarea acestui acquis, în paralel cu deplina implementare a tuturor angajamentelor asumate în cadrul său. Atât regimul de control al armamentelor convenţionale, cât şi măsurile de creştere a încrederii şi securităţii rămân instrumente importante pentru a asigura stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa militară, pentru a fi pe deplin operaţionale acestea trebuind să fie revitalizate, actualizate şi modernizate.

România sprijină procesul de actualizare a Documentului Viena, implicându-se activ în negocierile din ultimii ani. Ca mesaj central, România a promovat, pe linia comună agreată la nivelul UE, o actualizare substanţială, cu potenţial real de îmbunătăţire a transparenţei militare în spaţiul OSCE. România susţine implementarea deplină a obligaţiilor ce revin tuturor Statelor participante şi pledează pentru actualizarea Documentului, cu luarea în considerare a lecţiilor învăţate în contextul crizei din Ucraina.

România a preluat președinția rotativă a Comisiei Consultative „Cer Deschis” (OSCC), conducând, la 26 septembrie 2016, prima reuniune din ciclul de patru reuniuni ale actualei sesiuni (septembrie-decembrie 2016) care se desfăşoară la Viena. Pe parcursul reuniunilor vor fi analizate aspecte legate de implementarea Tratatului “Cer Deschis”, precum respectarea dispozițiilor tratatului de către statele părți,  rezolvarea unor ambiguități și discrepanțe de interpretare care apar în timpul punerii în aplicare a tratatului,  aderarea la Tratat a unor noi state și  revizuirea  repartizării cotelor de zbor anuale. 

 

6. Problematica ameninţărilor transnaţionale (TNT)

România joacă un rol activ în promovarea adoptării de mandate strategice ale OSCE pentru combaterea TNT.

România deţine, pentru al doilea an consecutiv, preşedinţia Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2016.

Pe parcursul exercitării preşedinţiei Comitetului de Securitate, România va continua să acorde o atenţie deosebită combaterii terorismului, criminalităţii transnaţionale organizate şi fenomenului migraţiei ilegale în spaţiul OSCE, creşterii securităţii cibernetice, combaterii traficului ilegal cu fiinţe umane şi droguri, management-ului şi securității frontierelor statelor OSCE în contextul ameninţărilor transnaţionale, reformei sectorului de securitate şi aprofundării cooperării între autorităţile de aplicare a legii.

 

7. Dimensiunea economică şi de mediu

Dimensiunea Economică şi de Mediu (EEDIM) a fost consacrată la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE, Helsinki 1975). În baza Strategiei de la Maastricht, documentul esenţial al EEDIM, Statele participante la OSCE se angajează să coopereze mai strâns în domeniul economic, să conlucreze pentru buna guvernare, dezvoltarea durabilă, protejarea mediului şi securitatea energetică.

În context OSCE, România promovează ideea consolidării rolului activităţilor economice şi de mediu ca măsuri de sporire a încrederii (CBMs) în toate fazele ciclului conflictual. România a deţinut, în 2009, preşedinţia Comitetului Economic şi de Mediu al OSCE.

În 2016, tema Forumului Economic şi de Mediu, principalul eveniment anual pe Dimensiunea Economică şi de Mediu, este ”Consolidarea stabilității și securității prin cooperarea în domeniul bunei guvernanțe”.

Actualizat octombrie 2016