România şi OSCE

1. Obiective majore pentru România

România acordă o importanţă deosebită activităţii OSCE, recunoaşte şi sprijină rolul unic al OSCE în eforturile de întărire a securităţii şi cooperării în Europa, pe baza: abordării cuprinzătoare a securităţii; mandatului cuprinzător în privinţa reglementării conflictelor; funcţionării corespunzătoare a mecanismelor şi instituţiilor autonome, precum şi al misiunilor de teren. România şi-a întărit consecvent profilul la nivelul OSCE, promovând activ obiectivul implementării depline a principiilor şi angajamentelor asumate pe toate cele trei dimensiuni şi sprijinind ferm eforturile de soluţionare a conflictelor prelungite.

2. Conflictele îngheţate/prelungite

România subliniază importanța intensificării eforturilor vizând soluționarea conflictelor înghețate din Republica Moldova, Georgia şi conflictul din Nagorno-Karabakh.

2.1. Conflictul transnistrean

O prioritate majoră pentru România rămâne soluţionarea conflictului transnistrean. România sprijină negocierile în formatul „5+2”, ca unic cadru ce garantează transparenţa şi legitimitatea unei soluţii durabile, bazată pe respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, conform principiilor agreate la nivel internaţional, inclusiv în cadrul OSCE.

2.2. Conflictul privind Nagorno-Karabakh

România pune accent, la OSCE, pe importanţa soluţionării conflictului şi a inacceptabilităţii  status-quo-ului. România sprijină eforturile Grupului de la Minsk. Conflictul din Nagorno-Karabakh reprezintă o sursă de instabilitate pentru regiunea Caucazul de Sud, negocierile pentru reglementarea sa derulându-se de peste 20 de ani. Conflictul se soldează, periodic, cu victime omenești pe Linia de Contact și pe Linia de Frontieră.

2.3. Conflictul din Georgia

România pune accent, la OSCE, pe necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, în cadrul graniţelor sale recunoscute pe plan internaţional,  importanţa accesului EUMM în regiunile separatiste, necesitatea restabilirii unei prezenţe multidimensionale a OSCE în Georgia şi importanţa cooperării UE-OSCE. OSCE este mediator al acestui conflict, în Discuţiile de la Geneva, împreună cu UE şi ONU. România susţine înregistrarea de progrese în cadrul Discuţiilor Internaţionale de la Geneva.

3. Conflictul din Ucraina

România sprijină ferm eforturile vizând de-escaladarea situaţiei din Ucraina, inclusiv prin impulsionarea acţiunii OSCE în soluționarea conflictului din Ucraina. OSCE asigură, la acest moment, o prezenţă permanentă în teren, prin Misiunea Specială Monitorizare a OSCE (MSM) din Ucraina, precum și observatorii OSCE la punctele de frontieră dintre Federaţia Rusă şi Ucraina. România are o contribuție importantă cu resurse umane la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina (în iunie 2019 – 39 de observatori).

4. Ciclul conflictual, inclusiv medierea

Ciclul conflictual este un concept consacrat la nivelul OSCE, acoperind etapele gestionării unui conflict, de la alerta timpurie şi prevenirea conflictului la managementul crizei şi reabilitarea post-conflict. România s-a implicat activ în promovarea problematicii ciclului conflictual în cadrul OSCE. România a acţionat consecvent, atât la nivelul OSCE, cât şi în alte formate, pentru consolidarea capacităţii de acţiune a OSCE în domeniul medierii, în logica eforturilor de prevenire şi soluţionare a conflictelor din spaţiul OSCE.

România subliniază importanţa dezvoltării capacităţilor OSCE în domeniul medierii şi facilitării dialogului şi exprimă interesul pentru explorarea mai detaliată a conceptului de infrastructură a păcii, a exemplelor de implicare concretă a OSCE în domeniu şi a extinderii acestor activităţi. România, prin organizarea Conferinţei pe tema medierii în spaţiul OSCE (Bucureşti, 15 - 16 iulie 2013) a urmărit să confirme capacitatea, interesul şi angajamentul de a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor vizând întărirea potenţialului de acţiune al OSCE în domeniul medierii.

5. Problematica politico-militară, inclusiv controlul armamentelor convenţionale

România are un profil bine conturat pe dimensiunea politico-militară a securității europene, susţinut prin contribuţii de substanţă în negocierile şi consultările de la Viena pe subiectele de interes specific, cu accent pe controlul armamentelor convenționale şi măsurile de creștere a încrederii și securității (CSBMs). Mecanismele existente în acest domeniu – Tratatul privind forţele Armate Convenţionale în Europa (CFE), Documentul de la Viena, Tratatul Cer Deschis, Codul de Conduită privind aspectele politico-militare ale securităţii (CoC) – formează un acquis solid de principii şi angajamente.

România susține menținerea, consolidarea și modernizarea acestui acquis, în paralel cu deplina implementare a tuturor angajamentelor asumate. Regimul de control al armamentelor convenţionale şi măsurile de creştere a încrederii şi securităţii rămân instrumente importante pentru a asigura stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa militară.

La reuniunea Consiliului Ministerial OSCE de la Hamburg (8-9 decembrie 2016), Statele participante au lansat un „dialog structurat” care să faciliteze o mai bună înțelegere asupra provocărilor actuale și viitoare la adresa securității din spațiul OSCE și care să stabilească o bază comună solidă pentru calea de urmat. Declarația a subliniat importanța controlului armamentelor convenționale și a CSBMs pentru avansarea unei securități cuprinzătoare, cooperative și indivizibile în spațiul OSCE.

Mandatul formulat în Declarația de la Hamburg a stabilit trei obiective principale pe care statele participante trebuie să le urmărească în cadrul procesului Dialogului Structurat: 1) explorarea modalității de remediere a tendințelor negative înregistrate în evoluția instrumentelor care alcătuiesc arhitectura europeană de securitate; 2) crearea unui mediu favorabil pentru revigorarea regimului de control al armamentelor convenționale în Europa și a măsurilor de creștere a încrederii și securității (CSBMs); 3) angajamentul pentru implementarea deplină și dezvoltarea în continuare a unor acorduri în domeniul controlului armamentelor ca element esențial pentru stabilitatea politică și militară în spațiul OSCE.

România sprijină procesul de actualizare a Documentului Viena, implicându-se activ în negocierile din ultimii ani.

6. Problematica ameninţărilor transnaţionale (TNT)

România joacă un rol activ în promovarea adoptării de mandate strategice ale OSCE pentru combaterea TNT.

În acest context, România acordă o atenţie deosebită combaterii terorismului, criminalităţii transnaţionale organizate şi fenomenului migraţiei ilegale în spaţiul OSCE, creşterii securităţii cibernetice, combaterii traficului ilegal cu fiinţe umane şi droguri, management-ului şi securității frontierelor statelor OSCE în contextul ameninţărilor transnaţionale, reformei sectorului de securitate şi aprofundării cooperării între autorităţile de aplicare a legii.

7. Dimensiunea economică şi de mediu

Dimensiunea Economică şi de Mediu (EEDIM) a fost consacrată la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE, Helsinki 1975). În baza Strategiei de la Maastricht, documentul esenţial al EEDIM, Statele participante la OSCE se angajează să coopereze mai strâns în domeniul economic, să conlucreze pentru buna guvernare, dezvoltarea durabilă, protejarea mediului şi securitatea energetică. În context OSCE, România promovează ideea consolidării rolului activităţilor economice şi de mediu ca măsuri de sporire a încrederii (CBMs) în toate fazele ciclului conflictual. România a deţinut, în 2009, preşedinţia Comitetului Economic şi de Mediu al OSCE.

Actualizat 28 iunie 2019