Interviuri

Interviul acordat cu prilejul participării la sărbătoarea saşilor transilvăneni la Dinkelsbühl

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
21.05.2013
Autor: 
Robert Schwartz, Deutsche Welle

DW: Domnule ministru, prezenţa dumneavoastră la marea sărbătoare anuală a saşilor transilvăneni de Rusalii este, cred, mai mult decât un puternic semnal simbolic dat acestei minorităţi germane originare din România. Este şi un semnal în direcţia Berlinului. Bucureştiul, iată, se preocupă de soarta germanilor strămutaţi din România în Germania - ultimul exemplu concludent ar fi legea privind despăgubirea celor care au fost deportaţi, imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, în lagărele de muncă sovietice. Guvernul de la Bucureşti a redescoperit funcţia importantă de punte de legătura pe care o au etnicii germani din România, într-un moment în care relaţiile bilaterale germano-române, excelente până nu demult, au suferit un recul în urma tentativei suspendării preşedintelui statului, Traian Băsescu, în vara anului trecut. Cum aţi caracteriza relaţiile bilaterale în acest moment?

Titus Corlăţean: Vă mulţumesc pentru invitaţia de a realiza acest interviu şi vă confirm interesul constant al României, inclusiv al actualului guvern de la Bucureşti pentru a pune în valoare, în primul rând, o moştenire culturală, spirituală extraordinară a etnicilor germani, saşi şi şvabi, originari din România, care trăiesc acum în Germania, dar şi prezervarea valorilor culturale şi identităţii germanilor care trăiesc în România. Sunt prima oara invitat la aceasta zi deosebită şi am dat curs cu mare plăcere invitaţiei Asociaţiei saşilor transilvăneni, preşedintelui ei, Bernd Fabritius. Ne-am salutat pe străzile oraşului cu foarte multă lume şi am vorbit româneşte ... Vorbim într-adevăr despre o punte de legătura, iar faptul că această zi are şi un nume special - Ziua Patriei - spune foarte mult despre rădăcinile sufleteşti care leagă în continuare etnicii germani de patria în care s-au născut. E important ca şi tinerii să ducă mai departe această tradiţie - este şi unul din mesajele pe care le voi adresa astăzi la intalnirea cu saşii transilvăneni şi cu înalte oficialităţi germane - primul ministru al landului Bavaria, domnul Horst Seehofer, preşedinta parlamentului bavarez, doamna Barbara Stamm şi alţii.

Relaţia cu Germania a rămas constantă, extrem de importantă pentru România, indiferent de momentele mai delicate, mai tensionate din punct de vedere politic, din vara anului trecut. Ce s-a întâmplat anul trecut, ceea ce reflectă o dezbatere politică tensionată din România, nu a alterat şi nu avea cum să altereze o relaţie strategică pe care România o are cu Berlinul. Nu întâmplător politic, din punctul de vedere al intereselor economice şi al prezenţei economice germane în România, cu schimburi economice anuale de 17 miliarde de euro, ceea ce este foarte consistent, cu o prezenţă a investitorilor germani inclusiv confirmată în ultimele săptămâni - noi investiţii germane importante în România, asta spune extrem de mult despre natura relaţiei noastre. Acesta este motivul pentru care încă din toamna anului trecut, la nivelul ministerelor afacerilor externe, am acţionat pentru relansarea acestei relaţii. Vizita pe care am făcut-o la invitaţia omologului meu Guido Westerwelle la Berlin, la 1 octombrie 2012, a fost un moment important.

Pot să vă spun cu mare sinceritate că relaţia de cooperare instituţională şi în plan personal, la nivelul celor doi miniştri, în plan bilateral dar şi în plan multilateral, pe teme importante europene, decurge corect, decurge bine. Astăzi lucrăm pe o agendă inclusiv de natură politică importantă, cu o întâlnire oficială pe care o aşteptăm şi la care am lucrat, lucrăm la nivelul primului ministru respectiv cancelarului german. Avem contacte foarte bune la nivelul consiliilor afacerilor externe, inclusiv în legătură cu nişte iniţiative germane care sunt importante pentru Berlin.

DW: Domnule ministru, există o dată fixă pentru vizita premierului Victor Ponta la Berlin, pentru o convorbire cu cancelarul federal Angela Merkel?

Titus Corlăţean: Respectând regulile de bază în materie diplomatică şi de protocol, vă pot spune că la momentul cuvenit va exista un anunţ din ambele părţi. Contactele pregătitoare sunt foarte bune inclusiv pentru agenda politică, economică, bilaterală şi multilaterală. Am încredinţarea că această întâlnire va avea loc înainte de vacanţa de vară.

Perspectiva europeană a Republicii Moldova

DW: Aţi amintit de colaborarea româno-germană în plan internaţional. Agenda este destul de complicată, mai ales în Europa de Sud-Est. Cum gestionaţi dosarul referitor la perspectiva europeană a Republicii Moldova, în contextul crizei politice interne la Chişinău şi al conflictului îngheţat în Transnistria?

Titus Corlăţean: La Bucureşti, avem în vedere în primul rând doua elemente: pe de-o parte interesul nostru european şi euro-atlantic, ca ţară la frontiera de est a NATO şi UE, ca la frontierele noastre să existe acum şi mai ales în perspectivă, un spaţiu tot mai consolidat de stabilitate politică, de democraţie, de prosperitate şi orientare spre setul de valori democratice de tip occidental. Poziţia şi rolul României în interiorul acestor familii europene şi euro-atlantice ţin cont de aceste interese. Noi ne armonizăm poziţia şi vocea bineînţeles cu ceilalţi parteneri europeni şi euro-atlantici.

Pe de alta parte, şi acesta este al doilea element extrem de important, avem o relaţie specială cu Republica Moldova. Acesta este motivul pentru care România a fost constant în prima linie, ca susţinător extrem de puternic al obiectivelor europene fixate în mod suveran, liber, de Republica Moldova. Mă refer aici mai întâi la obţinerea unui acord de asociere a Republicii Moldova la UE, cu un acord de liber schimb economic şi cu un proces gradual de liberalizare a circulaţiei, eliminarea vizelor - un lucru extrem de important pentru cetăţenii moldoveni. În etapa a doua, pe baza confirmării politice pe care statele membre UE şi Comisia Europeană urmează s-o realizeze, mă refer la vocaţia europeană pentru Republica Moldova, aceasta însemnând o viitoare aderare la UE. Aceasta este poziţia de principiu a României şi orice pas în plus spre UE e un pas în consolidarea unor necesare reforme interne, de ordin democratic, instituţional, de ordin economic, o accelerare a acestor procese, bazată însă pe stabilitate politică.

DW: V-a îngrijorat instabilitatea politică de la Chişinău, în ultimele săptămâni?

Titus Corlăţean: Este un factor care în niciun caz nu a ajutat şi nu ajută Republica Moldova în eforturile sale de apropiere de UE. Nu întâmplător în toate contactele politice pe care le-am avut cu înalţi oficiali de la Chişinău, în mesajele publice pe care oficialii statului român    le-au adresat, dar şi în discuţiile cu colegii europeni, mesajul a fost foarte clar: stabilitate politică şi reconfigurarea unui guvern care menţine orientarea pro-europeana la Chişinău. Sunt convins că acest lucru va fi - pe termen mediu - benefic şi procesului de negocieri, de soluţionare pe cale paşnică în formatul 5+2 a chestiunii transnistrene, cu respectarea atributelor de suveranitate ale Republicii Moldova.

Opţiunea europeană a Balcanilor de Vest şi a Turciei

DW: În aceeaşi direcţie merge şi politica externă a Bucureşti-ului în dosarul Serbia - Kosovo, şi în general, în Balcanii de Vest.

Titus Corlăţean: România, alături de celelalte state membre ale UE, a salutat cu căldură acest efort politic remarcabil, care a presupus un curaj politic deosebit, de încheiere a unui acord între Belgrad şi Priştina. Acest acord permite o normalizare a relaţiilor în această regiune şi deschide o pagină istorică pentru întreaga zonă, care are ca obiectiv integrarea în UE a ansamblului regiunii balcanice. Ca români, cunoaştem foarte bine istoria zbuciumată, adesea sângeroasă, a Balcanilor. Perspectiva unei stabilităţi, unei democratizări şi unei integrări de ansamblu în UE este un lucru esenţial, nu doar pentru întreaga regiune, ci pentru Europa. În acest sens traducem noi acordul dintre Belgrad şi Priştina. Acesta este motivul pentru care România spune foarte clar: vom propune la 28 iunie, la viitoarea reuniune oficială a Consiliului European fixarea unei date certe de începere a negocierilor de aderare pentru Serbia. Noi adăugăm un element important: cu respectarea criteriilor politice de aderare, în special cu privire la minoritatea românească, indiferent cum se numeşte ea, români sau vlahi. Pe de altă parte, România şi mai ales actualul guvern de la Bucureşti a adoptat în ultimele luni o poziţie constructivă care a permis avansarea unor procese europene legate de Kosovo. Va trebui să găsim şi soluţia juridică în perspectiva, care să acomodeze poziţiile tuturor statelor membre, inclusiv cele care n-au recunoscut până acum independenţa Kosovo, pentru a se putea începe negocierile privind acordul de asociere şi stabilizare cu Kosovo. Sunt paşi importanţi care ne vor permite pe termen mediu să atingem un obiectiv - păstrând proporţiile - la fel de important ca cel fixat după cel de-al doilea război mondial, cel puţin în partea vestică a Europei: un proiect al Europei unite, un proiect de pace având la bază un proiect politic. Dacă rămânem ambiţioşi, putem realiza şi în sud-estul Europei, în Balcani, o regiune europeană integrată în UE care să ofere în primul rând pace, relaţii bune între vecini, stabilitate şi prosperitate.

DW: O regiune europeană din care ar putea face parte şi Turcia. România este avocatul Turciei în procesul de aderare la UE.

Titus Corlăţean: Cu siguranţa da. Avem foarte multe motive să adoptăm o astfel de poziţie. Nu toată lumea împărtăşeşte aceste motive ale României şi ale altor câteva state membre. Turcia joacă un rol extrem de important în regiunea în care se află, între Europa şi Asia, respectiv Orientul Mijlociu, are o contribuţie care poate fi extrem de serioasă, de constructivă în materie de securitate internaţională. Interesul strategic este ca Turcia, pas cu pas, să realizeze reformele necesare în plan intern, să avanseze către UE. Faptul că au fost realizate sau sunt în curs de realizare mai multe măsuri importante demonstrează că dacă există mai multă deschidere politică la Bruxelles şi în anumite state membre UE, Turcia poate avansa în direcţia cea bună. România este clar un avocat în favoarea accelerării negocierilor de aderare pentru Turcia.

Dosarul Schengen

DW: În încheiere revin la relaţia bilaterală româno-germană. În Germania se vorbeşte, mai ales în ultimele săptămâni şi luni, tot mai apăsat despre o imigraţie necontrolată din România, din Bulgaria, o imigraţie „ a sărăciei”. Pe de altă parte, Oficiul federal de statistică din Germania a publicat cifre clare, prin care se confirmă faptul cp marea majoritate a imigranţilor veniţi din aceste două ţări lucrează, îşi plătesc taxele şi duc o viaţă decentă. Mai mult, aproape 25% dintre ei au absolvit studii superioare şi au o înaltă calificare în domeniile în care activează. Veţi discuta cu partenerii germani şi dosarul Schengen, dosar blocat şi de Germania, invocată fiind tocmai „imigraţia sărăciei”? Când se rezolvă dosarul Schengen pentru România şi cum?

Titus Corlăţean: În primul rând aş dori să reafirm un principiu important. În ultimul timp, în Europa, uităm din păcate afirmarea principiilor care sunt importante. Drepturile şi libertăţile fundamentale statuate prin tratatele UE nu pot fi abordate şi reţinute într-o maniera selectivă. Luăm ceea ce ne convine şi ignorăm ceea ce ne deranjează. Ne convine atunci când există prosperitate, inclusiv prin contribuţiile altor cetăţeni europeni provenind din statele central –est - europene, şi ne deranjează eventual anumite chestiuni reziduale care reflectă încă existenţa unei anumite sărăcii într-o pătură socială, o problemă legată de integrare în societate, indiferent în care societate europeană, a comunităţii rome. Eu cred că proiectul european a însemnat atât de mult tocmai datorită faptului că principiile au prevalat şi că au fost eforturi bazate pe solidaritate de-a lungul deceniilor pentru a acomoda şi elimina acele aspecte negative. Nu putem să renunţăm la o valoare fundamentală, libera circulaţie şi mobilitatea în interiorul UE, şi să acceptăm o confuzie uneori deliberată între respectarea acestei valori şi imigraţia ilegală din afara UE. Ori, românii sunt cetăţeni europeni. Au acest drept fundamental câştigat de a circula liber. Au obligaţia de aşi plăti taxele şi impozitele în statele europene unde lucrează, unde trăiesc. Românii din Germania sunt un foarte bun exemplu... Dincolo de ceea ce înseamnă nişte legende, nişte chestiuni care au rămas pe retină şi sunt folosite din când în când, inclusiv în perioada de campanie electorala în anumite state membre, realitatea din teren este adesea diferită. Evident că suntem în contact cu autorităţile germane şi încercăm să promovăm ceea ce este corect, pozitiv şi inclusiv să ne atingem acest obiectiv - aderarea în spaţiul Schengen. Noi am îndeplinit de trei ani de zile aceste criterii obiective clar prevăzute de acquis, de tratatele UE...

DW: ... fapt recunoscut, de altfel, şi de Berlin. Dosarul tehnic e închis. Dar Berlinul vede două probleme, asupra cărora atrage atenţia: statul de drept şi migraţia sărăciei. Cum credeţi că se pot rezolva aceste chestiuni? Dosarul Schengen se închide anul acesta?

Titus Corlăţean: Noi am înţeles interesul politic legat de mecanismul MCV în domeniul justiţiei, deşi am spus-o foarte clar: sunt două mecanisme, sunt două criterii diferite. Nu putem accepta să fie interconectate şi dependente unele de altele, pentru că nu s-a întâmplat niciodată cu nimeni altcineva în UE aceasta chestiune. Nu înseamnă că nu ne interesează pe noi în primul rând în plan intern ce facem cu punerea în practica a recomandărilor Comisiei Europene. Facem progrese: iată că stabilitatea politică şi acest act de coabitare atât de mult discutat între preşedinte şi prim-ministru au produs nişte rezultate concrete extrem de pozitive, salutate şi la Bruxelles şi în statele membre, inclusiv acele legate de stabilitatea legislaţiei, instituţiilor în domeniul combaterii corupţiei, numirea procurorului general, procurorului sef anti-corupţie - lucrurile acestea au fost salutate. Aşteptările noastre sunt legate de un raport pozitiv al CE care - sunt convins - va conduce şi la nişte mutaţii importante în poziţiile adoptate de unele capitale, aşa cum este Berlinul. Din acest punct de vedere - încă odată subliniind faptul că nu există o legătură corectă potrivit tratatelor UE între Schengen şi MCV - ne aşteptăm ca înainte de finalul acestui an să fie luată o decizie favorabilă pe baza propunerii de compromis avansate anterior, în doua etape: mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime, pentru ca în etapa a doua, pe baza unui calendar clar, să putem adera la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

DW: Domnule ministru, vă mulţumim pentru acest interviu.

Interviul poate fi accesat la http://www.dw.de/ministrul-de-externe-corlatean-intalnirea-merkel-ponta-la-berlin-va-avea-loc-inaintea-vacantei-de-vara/a-16827816

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice