Interviuri

MATINAL DE WEEKEND

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
26.05.2013
Autor: 
Radio România Actualităţi


Realizator: Gabriel Bassarabescu. În direct în studioul Radio România Actualităţi se află ministrul de externe, Titus Corlăţean. Bună dimineaţa, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Bună dimineaţa! Şi mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: O agendă foarte încărcată şi, am spune noi, cu lucruri bune, slavă Domnului, avem parte de aşa ceva. Vă propun să începem cu vizita pe care aţi făcut-o săptămâna trecută cu acea sărbătoare a saşilor. Sunt o comunitate ce scade pe zi ce trece - nu? - la noi în ţară, dar foarte importantă, a scris istorie şi relaţia cu această comunitate este extrem de importantă.

Titus Corlăţean: Aşa este. Am fost invitat la sărbătoarea anuală a saşilor transilvăneni. Ea se desfăşoară în Germania, Dinkelsbühl, nu foarte departe de München, şi anual se strâng cam 10, 20, 30 de mii de oameni, in funcţie de cum se întâmplă în anul respectiv. Există o paradă a portului tradiţional popular, muzică, sunt foarte multe zone, regiuni, localităţi din Romania şi din Germania, acolo unde trăiesc in clipa de faţă mulţi dintre saşii transilvăneni, prezenţă foarte multă, foarte bună şi foarte călduroasă. Au fost şi oficialităţi germane de land, în special, şi premierul landului Bavaria, şi preşedinta Parlamentului bavarez, am avut discuţii foarte bune. Ce m-a interesat însă mai mult a fost contactul cu germanii originari din România, care păstrează rădăcinile şi tradiţiile din ţara noastră şi păstrează o legătură foarte călduroasă cu România.

Realizator: Relaţie importantă, cred eu, pe două planuri: pe de o parte, evident, întreaga relaţie cu Germania este vitală pentru orice ţară europeană, dar, pe de altă parte, şi relaţia cu aceşti oameni, care, odată plecaţi din România, pot, prin copiii, prin nepoţii lor, să revină sub o formă sau alta. I-aţi văzut doar nostalgici şi atâta tot sau parţial, poate pe câţiva, şi dornici să vină să reinvestească în România?

Titus Corlăţean: Bun. Ştiţi că germanii, spre deosebire de latini, nu sunt... Când au motive să fie nostalgici - şi aveau motive - sunt şi foarte pragmatici. Aşa încât relaţia cu România pentru mulţi dintre ei se traduce printr-o prezenţă constantă în România, inclusiv în materie de proiecte, nu doar culturale - sunt şi proiecte culturale importante, susţinute de asociaţiile saşilor - dar şi prezenţe economice. M-aş referi mai întâi la cele culturale, pentru că, dacă veţi merge şi veţi vizita Transilvania şi veţi vedea cetăţile vechi întărite, bisericile fortificate, voi da un singur exemplu: la Prejmer-Tartlau, există o cetate şi o localitate fortificată, practic, extraordinară şi îi încurajez pe toţi românii, pe toţi turiştii care trec prin zona Braşovului să meargă la Prejmer şi să vadă, inclusiv in interior, o biserică evanghelică de multe secole păstrată incredibil, îl cunosc pe pastorul evanghelic de acolo. Să ştiţi că sunt foarte atenţi şi ar trebui noi să fim mult mai atenţi în România, în ceea ce priveşte prezervarea acestor comori arhitecturale şi culturale. Deci lucrurile acestea sunt acolo în atenţia asociaţiilor, ONG-urilor, sunt foarte mulţi bani investiţi pentru prezervarea acestor cetăţi şi ele sunt în circuitul cultural şi turistic. Sunt foarte mulţi originari din România germani care vin şi vizitează aceste locuri, unii sunt la a doua generaţie, poate chiar la a treia generaţie, dar uitaţi că se transmit din om în om, lucrurile astea nu se uită. Eu m-am simţit foarte bine când, asistând la parada respectivă, au fost destui saşi care trăiesc în Germania, de vârstă medie, de vârstă mai înaintată, care salutau atât oficialii germani prezenţi, cât şi pe mine, spunându-ne, între altele: vă vedem la televizor. Nu asta este problema, problema este că, iată, rămân legaţi de ţară şi urmăresc ce se întâmplă în ţară. Este adevărat că a mai fost un subiect important şi delicat, pentru că istoria a fost dureroasă, şi cea de dinainte de '89 - şi să nu uităm acest lucru -, dar şi istoria de după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când, din raţiuni politice, mulţi au fost deportaţi, au avut de suferit din raţiuni politice, în URSS, în Siberia. Ani de zile asociaţiile saşilor au solicitat statului român un gest reparatoriu mai mult cu un conţinut moral, pentru că mulţi dintre ei şi-au pierdut cetăţenia romană din raţiuni neimputabile lor şi, deşi au lucrat un număr de ani în România, nu au mai avut dreptul la pensie. Şi vorbim, în clipa de faţă, nu mai mult de 800, 1.000 de persoane care au o anumită vârstă. Li s-a promis din România ani de zile că li se va rezolva acest aspect. Eu, în luna februarie, m-am întâlnit cu preşedintele Asociaţiei Saşilor Transilvăneni, care trăieşte în Germania, domnul Fabritius, care mi-a menţionat acest aspect. M-am întors, am avut o discuţie în Guvern, i-am spus şi primului-ministru, am spus şi celorlalţi colegi despre ce este vorba şi am încercat să găsim o soluţie juridică rapidă. Ea a fost găsită şi am adoptat în guvern un proiect de lege care a fost transmis la Parlament cu o săptămână înainte de a merge în Germania la această reuniune Heimattag - Ziua Patriei, apropo, spune foarte mult. Cu o săptămână înainte, în Senat, proiectul de lege a fost adoptat şi în aceste săptămâni sper ca votul final să intervină la Camera Deputaţilor. Această ştire a fost foarte bine primită, foarte bine primită de saşii transilvăneni şi de oficialii germani care au urmărit acest subiect de-a lungul anilor. Încă o dată, nu e vorba nici măcar de o povară bugetară, dar este vorba despre un gest reparatoriu moral, pe care statul român trebuie să-l facă şi noi sprijinim cu putere acest lucru.

Realizator: Văd că v-a implicat şi, recunosc, mie îmi place foarte mult acest lucru, pe lângă pregătirea şi calitatea pe care o aveţi de diplomat, şi zona umană. Simt că v-a plăcut acest lucru şi aici aş vrea să vă întreb: dacă faptul că proveniţi dintr-o familie din Maramureşul istoric, o zonă în care exista o mixtură, un creuzet de naţionalităţi, vă ajută să înţelegeţi mai bine, să relaţionaţi mai bine toate aceste probleme, delicate in ultimă instanţă?

Titus Corlăţean: Acum istoria, dacă intrăm in chestiuni de familie, este mai complexă, pentru că rădăcinile sunt undeva între Bucovina istorică şi Ardeal, şi Transilvania, şi lucrul acesta îşi spune cuvântul. Adaug faptul că a mea nevastă este olteancă, aşa că încercăm să acoperim tot spaţiul românesc.

Realizator: Echilibru, evident. Rezultatele par a fi bune pe relaţia cu saşii. Din punct de vedere economic însă, foarte important şi acesta, sperăm ca, în viitor, ei să se implice cât mai mult, pentru că pot fi un motor de revenire a unor zone, aşa cum aţi spus, extraordinare, dar în care, din păcate, factorul economic lipseşte încă.

Titus Corlăţean: Nu, să ştiţi că sunt diferite proiecte iniţiate de persoane fizice sau de companii, de asociaţii, dar, mai mult decât atât, relaţia în sine cu Germania, şi din punct de vedere economic, nu doar politic, strategic, este esenţială pentru România. De ani de zile, Germania este primul partener comercial al ţării noastre. Anul trecut, de exemplu, au fost, dacă nu mă înşel, schimburi comerciale, economice cu Germania de vreo 17 miliarde de euro. Germania este între primii trei, patru - constant de-a lungul anilor - investitori străini în Romania şi cu un potenţial de creştere în continuare uriaş. Recent, aţi văzut, au fost anunţate una, două mari investiţii germane în ţara noastră şi, vă pot spune, interesul este foarte serios. De altfel, în vizita pe care premierul român o va efectua la Berlin şi o vom anunţa la momentul oportun, componenta economică, investiţională reprezintă una dintre chestiunile principale de pe agenda discuţiilor cu cancelarul german.

Realizator: Asta s-a întâmplat săptămâna trecută. Vă propun un foarte scurt respiro muzical şi să atingem problema pe care sper eu că orice român o are foarte, foarte apropiată sufletului său: problema Basarabiei, a Republicii Moldova.

Realizator: Ni se alătură in discuţie şi un important reprezentant al tinerilor basarabeni, este vorba despre Slavic Şaramet. Bună dimineaţa, Slavic.

Slavic Şaramet: Bună dimineaţa, vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.

Realizator: Domnule ministru, Moldova reprezintă evident principala zonă a politicii - dacă îmi permiteţi să spun eu aşa - sentimentale a noastră. Desigur, toţi romanii din jurul graniţelor sunt importanţi - şi cei din Timoc, şi cei din Ucraina, cei din Ungaria ş.a.m.d., Bulgaria să nu o uităm -, dar Moldova are totuşi cea mai mare comunitate şi este un punct principal, sunt convins, pe agenda dumneavoastră.

Titus Corlăţean: Este în mod firesc şi tot ce s-a întâmplat în Republica Moldova în ultimii ani după căderea regimului comunist condus de Voronin a mers în direcţia cea bună, pentru că - şi acesta este un lucru pe care îl spun constant tuturor partenerilor internaţionali, europeni ai României, cu care discut - acum patru ani, numai acum patru ani aveam sârmă ghimpată pe Prut, între România şi Republica Moldova. Poate uităm lucrul acesta atât de important, s-au schimbat lucrurile fundamental în aceşti ultimi ani şi modul în care cele două guverne, cele două ţări surori au lucrat împreună, au cooperat, avansul pe care Republica Moldova l-a luat spre Uniunea Europeană a fost realmente impresionant. Sunt şi chibiţi în Europa care spun „poate că nu este foarte bine, poate că este prea repede, să mai vedem cu vizele”, dar noi le spunem din România întotdeauna „nu uitaţi să trataţi foarte serios şi diferit de modul în care aţi tratat statele central-est-europene, foste comuniste, dar nu în spaţiul URSS, pentru că realităţile în spaţiul URSS, de fapt în fostul imperiu sovietic, în ţările devenite independente este o realitate diferită”. Lucrurile sunt mult mai complexe, mult mai complicate, mult mai nuanţate acolo şi paşii înainte care s-au realizat în Republica Moldova sunt cu semnificaţie mult mai profundă şi mai dificil de realizat decât poate s-au făcut în Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Polonia. Este nevoie despre această înţelegere mai nuanţată a realităţilor, astfel încât o măsură de reformă legislativă, instituţională, nişte negocieri pe marginea codului de asociere sunt poate mai dificil de făcut din interiorul Republicii Moldova, dintr-un spaţiu ex-sovietic decât în cazul statelor central-europene. Acesta este motivul pentru care noi am fost foarte activi şi în mod firesc am susţinut Republica Moldova pentru a încheia un Acord de asociere la Uniunea Europeană cu un Acord de liber schimb economic şi cu avansarea pas cu pas spre liberalizarea vizelor. Cu o singură condiţie: ca aceste reforme să continue şi doi: ca responsabilii politici de la Chişinău să înţeleagă marea responsabilitate şi greaua povară care le stă pe umeri astfel încât interesele sau rivalităţile de ordin personal în politică să conteze mai puţin şi interesele ţării să conteze mai mult. Spun asta şi cu unii dintre colegii şi prietenii - colegii în plan politic - de la Chişinău, am fost mai direct şi mai aspru în discuţia pe care am mai avut-o în ultimele luni, pentru că, practic, soarta ţării depinde de maturitatea politică şi de modul în care vor şti să treacă peste rivalităţile de ordin personal în plan politic. Este nevoie ca la Chişinău foarte rapid Parlamentul să voteze, să investească un nou Guvern, indiferent cum îl vor decide partidele politice de la Chişinău, dar un Guvern care să-şi păstreze direcţia europeană, pentru că altfel ar fi păcat de toată munca asta pe care au făcut-o în Republica Moldova, în negocierile cu Bruxelles, negocieri de bună calitate, cu echipă de negociatori moldoveni foarte bună, foarte competitivă şi asta va conta foarte mult pentru că uitaţi, generaţiile se schimbă în Republica Moldova, sunt educate în şcoli europene, în şcoli din România, aşteptările sunt mari, dorinţa de liberă circulaţie, pentru o viaţă mai bună lucrurile acestea sunt fireşti. Or, cei care au fost formaţi la şcoala de altădată sovietică, uşor, uşor trec în linia a doua sau a treia. Este un sens al istoriei şi un sens al evoluţiei pe care şi politicienii de la Chişinău - credem noi, cu deplin respect - trebuie să-l înţeleagă corect atunci când fac ceea ce fac sau iau deciziile pe care le iau.

Realizator: Cred că este cu atât mai important ceea ce ne-aţi spus, cu cat există precedentul aici în România - şi îmi aduc aminte de perioada în care eraţi în opoziţie, nu?, conduceaţi Comisia de politică externă a Senatului şi exista coerenţă. Acum, din ce am înţeles, deşi s-a inversat situaţia politică, a rămas această coerenţă în relaţia cu Republica Moldova şi poate fi un exemplu concret, nu doar rostit, al unei astfel de atitudini, a lăsa deoparte un interes să spunem politic, pentru interesul naţional şi cei din Moldova ar fi foarte important, nu?, să plece exact cum aţi spus, pe calea asta.

Titus Corlăţean: Aşa este. Vă aduc aminte traseul european şi în cazul nostru şi euroatlantic, al României. Evident că partidele politice şi actorii politici au avut dispute, evident că au avut controverse şi uneori foarte dure, dar atunci când s-a pus problema să stea la aceeaşi masă, vă aduceţi aminte de spiritul de la Snagov...

Realizator: Sigur, aşa este.

Titus Corlăţean: Au stat la masă şi au adoptat un document politic strategic pentru România, aderarea la Uniunea Europeană şi aderarea la NATO nu reprezintă puncte de luptă politică, reprezintă puncte de consens şi indiferent cine stă la putere şi indiferent cine stă în opoziţie, adoptarea legislaţiei, aranjamentul instituţional intern necesar măsurilor de reformă necesare pentru integrarea in Uniunea Europeană şi NATO sunt subiecte susţinute în comun de toată forţele politice, de societatea civilă, de biserici ş.a.m.d. Lucrurile acestea pot reprezenta, fără să patronăm pe nimeni, Doamne fereşte, pot reprezenta un exemplu sau un reper şi pentru fraţii moldoveni şi pentru clasa politică de acolo. Este foarte important să se strângă rândurile acum, pentru că, dacă va fi ratat momentul summitului de la Vilnius din noiembrie, sub Preşedinţia lituaniană a Uniunii Europene, atunci când se vor semna sau măcar parafa nişte acorduri de asociere cu statele din Parteneriatul Estic, sunt mai multe acolo, ştiţi foarte bine şi Ucraina, şi Armenia, Georgia, Azerbaidjan, cu Belarus este mai complicat...

Realizator: Este un tren care va veni greu un al doilea, da.

Titus Corlăţean: Este un tren care nu trebuie ratat.

Realizator: Aşa este.

Titus Corlăţean: Şi politicienii de la Chişinău ar trebui să aibă în minte foarte clar aceste aspecte.

Realizator: Tânăra generaţie poate fi un factor de presiune morală, evident, şi nu altfel. Slavic, sunteţi aici mulţi tineri basarabeni şi puteţi vedea cu ochii voştri, aşa cum a spus şi domnul ministru, nu este vorba despre lecţii pe care România le dă fraţilor din Republica Moldova, ci de înţelegere. Ştim bine că o anumită propagandă a săpat şi încă sapă pe ideea „domnule, ăia de la Bucureşti vin aici să vă dea lecţii”. Credeţi că voi, trăind aici în România, puteţi să daţi la o parte acest gen de propagandă?

Slavic Şaramet: Credem şi cred că şi lucrăm la acest lucru. Noi, tinerii care ne aflăm aici, veniţi din Republica Moldova, ne aflăm la studii în toată România de fapt, nu doar la Bucureşti, urmărim cu mare atenţie tot ce se întâmplă acasă şi de fiecare dată am zis că clasa politică sau oamenii care trebuie să ia deciziile de la Chişinău trebuie să treacă peste orgoliile lor personale şi să facă, ca în primul şi în primul rând să fie interesul naţional al ţării pentru - încă o dată vreau să menţionez termenul de la Vilnius, foarte important, nu trebuie să-l ratăm, iar noi, tinerii de aici, ne bucurăm foarte mult că Republica Moldova are un vector european, un vector pe care nu trebuie să-l piardă niciodată şi pentru că noi am simţit pe pielea noastră ce înseamnă să trăieşti într-o ţară europeană, într-o ţară membră a Uniunii Europene şi credem că pentru Republica Moldova şi pentru cei de acasă vectorul ăsta spre vest este cel mai bun.

Realizator: Iar pentru cei de acasă, care poate ar gândi aşa: "Uite, au ajuns ei în România şi din când în când spun vorbe mari şi doar atâta", hai să le povestim ce aţi făcut voi, ca federaţie a asociaţiilor basarabene: v-aţi strâns multe - 14 parcă sunteţi, nu? -, v-aţi întâlnit cu reprezentanţii puterii şi porniţi la drum, deci nu sunt doar vorbe.

Slavic Şaramet: Da. Acum 2-3 ani toată lumea ne întreba, aici în România, când ne vedeam cu diferite instituţii ale statului: "De ce nu vă uniţi, fraţilor?" Şi noi am reuşit să ne organizăm într-o federaţie cu 14 asociaţii membre, 14 persoane juridice. Săptămâna trecută am avut o serie de întâlniri la nivel înalt; ne-a primit şi domnul ministru Titus Corlăţean.

Realizator: Cum a fost întâlnirea, domnule ministru? Concretă sau doar aşa, de suflet?

Titus Corlăţean: Nu, foarte concretă, cu multe întrebări din partea studenţilor, din partea liderilor asociaţiilor. Şi am văzut ulterior, dar probabil Slavic vă va spune, şi o anumită poziţie adoptată la întâlnirea pe care au avut-o.

Slavic Şaramet: Da. În săptămâna trecută am avut Adunarea Generală a Federaţiei, în care s-au ales şi funcţiile de conducere, iar în cadrul Adunării Generale am adoptat şi o rezoluţie privind situaţia politică de acasă, din Republica Moldova, am dat-o şi în presă şi am postat-o şi pe site-ul federaţiei, o rezoluţie care spune clar: Republica Moldova trebuie să respecte dreptul european şi oamenii - încă o dată, mă repet, cred - politicii de acasă trebuie să treacă peste orgoliile personale şi să ia o decizie în termenul cât mai scurt posibil, pentru că, încă o dată, o experienţă foarte bună, cum a fost colaborarea dintre România şi asta, au fost şi şedinţele acelea comune de Parlament care au avut loc.

Realizator: A fost şi şedinţă de Guvern.

Titus Corlăţean: Şedinţă de Guvern comună şi...

Slavic Şaramet: Sau comisii parlamentare permanente.

Titus Corlăţean: ...reuniunile Comisiei comune de integrare europeană, în care şi Parlamentul României sprijină prin proceduri, prin experienţa noastră anterioară adoptarea unei legislaţii interne în Republica Moldova similară legislaţiei europene, aquis-ului comunitar, pentru că fără fundamentul legislativ nu ai cum să avansezi către Uniunea Europeană. Dacă îmi permiteţi, foarte scurt - pentru că aş vrea totuşi să-l lăsăm şi pe Slavic; nu ştiu dacă mai aveţi pe altcineva invitat din asociaţiile studenţeşti...

Realizator: Cristina Răilean, de la Cluj, o să intre în legătură directă cu noi.

Titus Corlăţean: Perfect. Aş vrea să fac un scurt comentariu, pentru că ştiu politic şi electoral cât de mult a contat sprijinul studenţilor basarabeni din străinătate pentru acele partide politice cu orientare europeană la momentele electorale importante. Or, decidenţii politici de la Chişinău, care au fost în ultimii ani la guvernare, cred că ar trebui să conştientizeze foarte bine faptul că, pe cât de mare a fost sprijinul studenţilor basarabeni pentru acele partide care au spus "Uniunea Europeană", foarte clar, pe atât de mari sunt aşteptările şi ar putea fi deziluziile. Şi o spun eu, din partea astălaltă, cu foarte multă simpatie şi fără să interferez politic. Sunt om politic şi ştiu ce înseamnă aşteptările uriaşe ale electoratului care te-a susţinut şi cât de mare ar fi sancţiunea dacă nu te ţii de cuvânt.

Realizator: Şi - dacă pot să completez - dacă cei din 2009, în aprilie, nu ar fi ieşit în stradă, şi voi aţi fost în mare parte, tinerii, mulţi dintre cei care acum se află în Parlamentul din Moldova nu ar fi putut ajunge acolo. Aşa că, exact cum spunea domnul ministru, relaţia şi nu onorabilitatea faţă de această generaţie trebuie să fie extrem de importantă.

Slavic Şaramet: Vă daţi seama că indiferent unde ne vom afla noi, în ţară sau acasă, nu ne dorim decât un viitor mai bun pentru ţara noastră, şi de aceea facem tot ceea ce e posibil, chiar şi ieşirile de la Bucureşti ..

Realizator: V-aţi întâlnit cu reprezentanţii Guvernului român. Ar fi o idee să încercaţi acelaşi lucru şi cu membrii Alianţei pentru Integrare din Moldova, aşa cum miniştrii din România v-au primit? Ar fi foarte interesant să încercaţi şi acolo discuţii cu mai-marii politici.

Slavic Şaramet: Am scris acest fapt şi în rezoluţia noastră. Chiar ne dorim o serie de întâlniri cum am avut la Bucureşti, vrem să ne primească şi Guvernul de la Chişinău, dar momentan aşteptăm deciziile ca acest guvern să existe, să aibă cine să ne primească.

Realizator: Încet-încet... Reprezentanţii partidelor există totuşi. Alianţa, sigur, în situaţia în care este, dar puteţi să întâlniţi politicieni importanţi.

Slavic Şaramet: Noi am fost în şedinţă la domnul ministru al tineretului şi sportului, Octavian Ţacu, acum 6 săptămâni, cred, dar nu s-au putut lua nişte decizii concrete. Noi suntem studenţi şi ne plac lucrurile să fie puse la punct. Şi tocmai de aceea aşteptăm să se ia o decizie, Parlamentul să voteze un Guvern şi după aceea să începem demersurile pentru a merge şi la Chişinău intr-o serie de întrevederi cu instituţiile statului de acolo.

Realizator: Domnule ministru, cum i-aţi perceput pe aceşti tineri? Văd că sunt foarte-foarte concreţi. Cred că nici de la dvs. nu au ieşit fără o rezoluţie clară; deci sunt foarte bine puşi pe fapte, nu doar diplomatic.

Titus Corlăţean: Mi-au plăcut, sincer - aici nu fac captatio benevolentiae. Mi-au plăcut, şi sunt şi foarte clar orientaţi cu obiectivele, sunt şi pragmatici în acelaşi timp şi, de exemplu, solicitare foarte clară din partea unuia dintre liderii Asociaţiilor Studenţeşti Basarabene cu efectuarea de practică în instituţiile româneşti - la Parlament, în ministere, la Ministerul Afacerilor Externe. Am spus foarte clar: din punctul de vedere al Parlamentului, înainte, când eram la Comisia de politică externă, au fost atâţia studenţi care şi-au făcut practica... Toţi cei care au solicitat au avut porţile deschise. Poate fi extrem de util. Îi voi sprijini şi in relaţia cu colegii de la Parlament şi la Ministerul de Externe pentru a face o practică, pentru a vedea exact cum se lucrează, care este fundamentul profesiei diplomaţiei în general, ce înseamnă o notă verbală, un aide mémoire, cum se scriu documentele, cum se realizează întâlnirile... Vor fi prezenţi cei care sunt interesaţi la anumite întâlniri cu parteneri internaţionali, la conferinţele de presă, pentru a vedea exact cum funcţionează această instituţie a Ministerului de Afaceri Externe.

Realizator: E o super şansă, Slavic.

Slavic Şaramet: Da. Pe lângă asta, am mai avut noi şi alte propuneri, cum ar fi atenţiative, să zic aşa. Am cerut sprijinul Ministerului Afacerilor Externe în organizarea Târgului Educaţiei, Târgul Universităţilor de la Chişinău, pe care vrem să-l organizăm în luna iulie, în mijlocul lui iulie, şi cred că am primit acest sprijin, o să-l primim pe viitor. Un alt proiect, care tot ţinem foarte mult la el, este schimbul de tineri între Republica Moldova şi România pe perioade mai mult decât 2-3 săptămâni, pe perioade de o lună sau semestriale, şi iarăşi, o să avem nevoie şi aici de sprijinul atât al Ministerului Educaţiei Naţionale, cât şi al Ministerului Afacerilor Externe. Încă o dată vreau să zic, peste tot unde am fost noi am fost primiţi foarte călduros şi ni s-a spus că o să fim sprijiniţi pe viitor, deşi noi tot ne-am asumat rolul responsabil de reprezentanţi ai studenţilor la nivel naţional al României, şi eu am zis că ideile şi proiectele care merită susţinute o să fie susţinute şi de noi.

Realizator: Aţi simţit şi voi această propagandă - pe care nu are rost să o ascundem, nu? - a celor care vin şi spun: "Domn'le, cei din România vin să vă dea lecţii". Vi s-a spus şi vouă aşa ceva când aţi venit încoace, sau nu?

Slavic Şaramet: Astea sunt lucruri individuale, pe care fiecare cred că le întâlneşte diferit la nivel de facultate, liceu, dar sunt nişte decizii care sunt individuale şi care trebuie...

Realizator: Dar sunt nişte prostii. Şi eu când am ajuns la Chişinău, sincer, am învăţat foarte multe lucruri. Sunt tradiţii extraordinare....

Slavic Şaramet: Gurile rele sunt o grămadă peste tot, nu avem cum să le evităm.

Titus Corlăţean: Evident.

Realizator: Haideţi să auzim şi punctul de vedere al unei alte tinere basarabence, o reprezentantă tot din această Federaţie a Asociaţiilor Basarabenilor: Cristina Răilean se află la Cluj. Sărut mâna, bună dimineaţa.

Cristina Răilean: Bună dimineaţa! Bună dimineaţa, domnule ministru, bună dimineaţa, domnule Gabriel Basarabescu şi bună dimineaţa, Slavic.

Realizator: Ia spune-mi cum luptaţi voi, de acolo, pentru ca Republica Moldova să fie cât mai curând membră a Uniunii Europene? Cei ce au fost acum câţiva ani reprezentanţii de la Cluj ai basarabenilor foarte frumos s-au implicat în perioadele de campanie electorală - se duceau la bunici şi spuneau: "Votaţi pentru nepoţii voştri!" Mi-a plăcut foarte mult treaba asta.

Cristina Răilean: Cei de la Cluj întotdeauna or să facă proiecte care sunt menite să aducă procesul de democratizare, să ajute să devină un proces de democratizare în Republica Moldova în contextul UE şi noi să ajutăm studenţii basarabeni din Cluj, cei din România, să-i convingem să meargă acasă să voteze. Să voteze în primul rând şi să meargă acasă să ajute sistemul de acolo să devină unul mai bun.

Realizator: Crezi în această discuţie pe care, iată, deja aţi avut-o cu reprezentanţii puterii din România? Aţi face acelaşi lucru şi în Republica Moldova? Crezi în aşa ceva sau e doar aşa un vis? E realist sau nu?

Cristina Răilean: O discuţie...

Realizator: ...cu reprezentanţii politici importanţi din Republica Moldova. Crezi că poate fi utilă, ar avea şanse de reuşită?

Cristina Răilean: Este utilă şi necesară în contextul în care situaţia actuală din Republica Moldova este una rea, să zicem, şi prin încercarea să discutăm anumite teme, mai ales că Guvernul Republicii Moldova e interesat ca studenţii etnici români care studiază în România să se întoarcă acasă şi odată ce Guvernul Republicii Moldova este interesat.... să se întoarcă acasă trebuie să discutăm la nivel de instituţie centrală cu ei despre posibilitatea şi despre negocierile ce vor avea loc, în principiu.

Realizator: Domnule ministru, e foarte important să aveţi legătură cu toţi studenţii basarabeni...

Titus Corlăţean: Ce spunea Cristina, şi o salut şi eu în dimineaţa aceasta, aşa, pe jumătate ardeleneşte, apropo de întoarcerea acasă a studenţilor... Noi am discutat lucrul acesta cu liderii asociaţiilor studenţilor din Republica Moldova când ne-am văzut şi le-am spus, fiind totuşi o persoană realistă, că şi noi am trecut la momentul nostru şi încă trecem prin chestiunea asta cu studenţii noştri care pleacă mai departe pentru studii...

Realizator: Şi rămân mulţi.

Titus Corlăţean: ...foarte bune şi mulţi rămân, pentru că destinul individual îţi pune un loc de muncă, un salariu mai bun ş.a.m.d, dar în acelaşi timp - şi aici nu ţine neapărat de a găsi nu ştiu ce modalităţi pragmatice, salarii uriaşe în Republica Moldova - că ar fi nerealist ca să-i determini pe tineri să se întoarcă, aici ţine mai mult de o stare de spirit şi ţine foarte mult de conştiinţa individuală şi de grup, că viitorul ţării stă în ei, nu stă în altcineva. Şi eu am spus-o, am făcut o declaraţie publică, a şi stârnit anumite valuri şi dincolo de Prut, Republica Moldova are nevoie de o elită nouă, tânără, formată, educată corespunzător în şcoli bune în România, în alte ţări europene, şi are nevoie ca aceşti tineri, cât mai mult posibil, să vină înapoi în Republica Moldova, pentru că elita în administraţie, elita în firme, în companii, în mediul economic, elita în mediul politic provine şi trebuie să provină din cei care sunt educaţi acum, în spirit european. Dacă asta îşi doresc tinerii pentru ţara lor, au şi o responsabilitate. Poate părea ca fiind o chestiune abstractă; nu este. Pentru că, atunci când oamenii au a alege, la momente electorale importante, trebuie să aibă de ales până la urmă şi să se uite la o generaţie nouă care vine din urmă. Or, dacă sunt tineri - şi sunt tineri foarte pregătiţi, i-am ascultat, i-am urmărit, îi ştiu de ani de zile cum au evoluat în România diferite generaţii - trebuie să-şi pună şi capacitatea, cunoştinţele, pregătirea lor în slujba ţării. Asta ţine de o stare de spirit înainte de orice şi nu dă o motivaţie neapărat pecuniară, materială, pe care, chiar şi pe asta, guvernanţii de la Chişinău o pot face. Vă aduceţi aminte de proiectele noastre din România, cu tinerii care au studiat afară, cu euroconsilierii, cu angajarea lor în ministere, cu un bonus la salariu ca să îi ajutăm să vină în administraţie, să ne ajute să schimbăm calitatea administraţiei româneşti.

Realizator: Nu, dar starea de spirit este absolut clară şi am să apelez iarăşi la ceea ce spunea profesorul Djuvara: generaţiile domniei sale, generaţiile de la începutul secolului al XX-lea nici măcar nu îşi puneau problema de a rămâne în străinătate şi 90% dintre ei studiau la Berlin, la Paris, la Viena. Era aproape o ruşine, îţi făceai familia de râs dacă nu te întorceai să lupţi, să construieşti ceva în ţară. De ce să ne ferim? Cred că acest cuvânt "patriotism" trebuie să lucreze la justa lui valoare, pentru că este nevoie şi de aşa ceva, nu?

Slavic Şaramet: Noi... Vreau să mai zic un fapt legat de acest subiect - trebuie să fim conştienţi că noua generaţie care ar urma să schimbăm, să mergem acasă să formăm o elită depindem foarte mult de summit-ul acesta de la Vilnius, un summit care poate să ne afecteze foarte mult viitorul sau chiar deciziile de a ne întoarce acasă.

Realizator: Deci asta spuneaţi voi că ar fi ideea de bază cu care ar trebui să ieşim din această emisiune - importanţa acestui moment, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Nu, eu aş lăsa-o pe Cristina, totuşi...

Realizator: Cristina, te rog...

Cristina Răilean: Părerea mea personală este că tratatul de la Vilnius are o mare însemnătate pentru studenţii basarabeni, pentru că studenţii basarabeni în România şi-au făcut..., au un vis şi efectiv visul acesta trebuie să se îndeplinească. Dacă tot patru ani de zile s-a muncit pentru o democratizare în Republica Moldova, ar trebui să continue într-un cadru european. Dacă se va schimba situaţia, nu ştiu când … în România se vor întoarce, pentru că situaţia o să devină mult mai vagă şi mult mai rea. Acum chiar depinde de tratatul de la Vilnius, pentru că studenţii basarabeni vor să se întoarcă acasă şi vor să facă schimbări acolo. În domeniul economic, în domeniul administrativ, în domeniul politic, există oameni foarte, foarte buni şi foarte pregătiţi din România care vor să facă schimbări acolo, dar trebuie să ni se asigure cadrul acesta optim pentru a face acest lucru.

Realizator: Da, un punct extrem de important se află în momentul mandatului dvs., domnule ministru. Putem spune că se scrie istorie, nu? Şi este onorant că ne-a fost dat să fim în acest moment...

Titus Corlăţean: Da, este un moment istoric. Poate că nu realizăm cu toţii acest lucru. Deciziile din noiembrie vor afecta pe termen mai lung viitorul Republicii Moldova şi al celor care trăiesc acolo. Eu voi fi săptămâna viitoare intr-un turneu baltic, în ţările baltice, şi nu întâmplător, pentru că lucrăm foarte strâns şi foarte bine cu colegii miniştri de externe din statele baltice, dintr-o serie de state central-europene, unele dintre statele vestice din UE, lucrăm foarte bine şi avem poziţii similare în ceea ce priveşte viitorul european al Republicii Moldova. Noi lucrăm, facem tot ceea ce putem politic, dar lucrurile trebuie decise acolo, în interiorul ţării.

Realizator: Din interior, sigur că da. Ideea de bază: tratatul de la Vilnius din această toamnă - punct de cotitură, moment istoric în viaţa Republicii Moldova. Ne-au fost alături ministrul de externe, Titus Corlăţean, şi doi reprezentanţi ai tinerilor basarabeni, ambii implicaţi în dorinţa de a schimba profund societatea şi a implica în zona europeană Moldova. Mulţumim tare mult, Slavic, mulţumim tare mult, Cristina, ţinem aproape, domnule ministru, poate până în noiembrie vor fi foarte importante şi alte întâlniri. Mulţumim, la revedere.