Interviuri

INTERVIU

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
25.05.2013
Autor: 
Digi 24


TALK-SHOW

Elena Vijulie: Bună seara, dragi prieteni! Din toamnă, asistentul secretarului general NATO, adică secretar general adjunct, va fi un român, Sorin Ducaru. Cât de semnificativ este acest lucru? Vizează România şi alte posturi importante pe plan european? Preşedintele Traian Băsescu a rechemat în ţară mai mulţi ambasadori, cărora le expiraseră mandatele. Au căzut Cotrocenii şi Ministerul de Externe de acord asupra celor care îi vor înlocui? Şi, nu în ultimul rând, la Consiliul European din această săptămână s-a discutat despre diversificarea resurselor de energie şi despre posibilitatea ca statele membre să apeleze, dacă vor, şi la gazele de şist. Ce poziţie a exprimat România în această privinţă? Acestea sunt întrebările, şi multe altele, la care aşteptăm răspunsuri din partea domnului ministru de Externe, Titus Corlăţean, invitat în această seară la „Km 0". Bună seara, domnule ministru!

Titus Corlăţean: Bună seara!

Elena Vijulie: Bine aţi venit! O veste bună pentru România, obţinerea de către domnul Sorin Ducaru a acestui post. Cât de important, cât de semnificativ este postul şi faptul că, iată, un diplomat român îl obţine?

Titus Corlăţean: Este un succes. Este un succes şi al ambasadorului Ducaru, ca profesionist, dar este un succes al României, pentru că poziţia pe care o ocupă şi care în traducerea engleză, în versiunea engleză este „Assistant Secretary General”, asistent al secretarului general, în versiunea franceză este „secretar general adjunct”, în realitate, unul dintre secretarii generali adjuncţi care ocupă o poziţie în egală măsură politică şi tehnică, nu este o poziţie exclusiv tehnică, şi asta spune foarte mult despre decizia finală în ceea ce priveşte desemnarea ambasadorului Ducaru într-o competiţie foarte serioasă, cu candidaţi cu greutate, inclusiv din Statele Unite, pentru că poziţia, rolul, profilul şi contribuţia României în cadrul alianţei au contat foarte mult în decizia desemnării ambasadorului român, şi nu a altor candidaţi.

Elena Vijulie: Spuneţi, pe de altă parte, bun, este vorba de un post de secretar general adjunct sau în orice caz ca importanţă, dar cam care ar fi numărul în ierarhie? Este un adjunct plin această funcţie sau...?

Titus Corlăţean: Este un adjunct foarte plin, este un adjunct care are o responsabilitate, ca să enumăr câteva dintre componente: combaterea terorismului, securitate energetică, atacurile cibernetice, securitatea cibernetică, chestiunile nucleare. Sunt mai multe. Sunt teme extrem de importante şi în cadrul Alianţei, şi la nivelul relaţiilor internaţionale în general şi este vorba de un portofoliu cu greutate în ierarhia, haideţi s-o numim informală - nu veţi vedea în mod formal exprimat acest lucru, în ierarhia NATO este undeva poziţia a treia, a patra, o poziţie grea.

Elena Vijulie: Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a făcut o vizită maraton în România. Ieri s-a întâlnit cu preşedintele, cu premierul, cu dumneavoastră, cu ministrul Apărării. De asemenea, a mulţumit României pentru contribuţia la misiunile militare din Afganistan şi Kosovo, iar în plus, din câte înţelegem, unul dintre subiectele importante a fost chiar această numire a domnului Sorin Ducaru în postura de consilier al său în probleme de securitate.

Reporter: La începutul întâlnirii cu Anders Fogh Rasmussen, preşedintele Traian Băsescu i-a mulţumit acestuia pentru numirea lui Sorin Ducaru în funcţia de asistent pe probleme de securitate emergente al secretarului general NATO.

Traian Băsescu: Este pentru prima dată când avem o funcţie atât de importantă în cadrul NATO.

Anders Fogh Rasmussen: După cum ştiţi, am apreciat foarte mult cooperarea pe care am avut-o cu ambasadorul Ducaru în perioada în care el a reprezentat România la NATO. El este omul potrivit.

Reporter: Numirea lui Sorin Ducaru într-o funcţie atât de importantă în cadrul Alianţei Nord-Atlantice a fost discutată şi la Palatul Victoria.

Anders Fogh Rasmussen: Şi politic aţi contribuit într-un mod semnificativ. Aşa cum ştiţi, l-am numit recent pe ambasadorul României la NATO.

Victor Ponta: Suntem foarte fericiţi că am primit această veste bună. Pierdem un foarte bun diplomat.

Anders Fogh Rasmussen: Aşa este. El va coordona de acum Departamentul pentru noi provocări la securitate. Aşa că România dă acum o greutate modului în care luptăm împotriva viitoarelor ameninţări.

Reporter: Aprecieri la adresa lui Sorin Ducaru s-au făcut şi la sediul MAE:

Titus Corlăţean: Sunt fericit şi trist în acelaşi timp, pentru că vom pierde un coleg foarte bun profesional, dar sunt sigur, noi suntem siguri de abilităţile sale excelente.

Reporter: Funcţiile de conducere obţinute de români la NATO reflectă şi imaginea ţării noastre în cadrul Alianţei.

Bogdan Aurescu: Profilul României în Alianţă este unul foarte important. Trebuie spus că prezenţa românilor în Secretariatul internaţional este una destul de consistentă - numirea domnului Ducaru, care este un excelent diplomat, cu o cunoaştere foarte bună, până la nivel de tehnic, de detaliu, a dosarelor Alianţei, într-o poziţie care este foarte importantă.

Reporter: În paralel cu agenda oficială, secretarul general al NATO nu a renunţat la stilul său de viaţă. El şi-a început ziua cu o sesiune de jogging în Parcul Carol din Capitală. Anders Fogh Rasmussen a postat pe pagina sa de Facebook trei fotografii din timpul alergării, iar titlul albumului este unul sugestiv: „O alergare excelentă în Parcul Carol din Bucureşti”.

Elena Vijulie: Acest post ce va fi deţinut din toamnă de domnul Ducaru nu este singurul vizat de România. Avem deja români în sediul NATO de la Bruxelles. Ce alte posturi mai vizează România?

Titus Corlăţean: E un lucru mai puţin cunoscut, NATO este organizaţia care poate este, din punctul de vedere al reprezentării României în structurile organizaţiei, cel mai bine plasată. Deci, cred că stăm cel mai bine din punctul de vedere al oamenilor pe care îi avem în ierarhia care contează dintre toate organizaţiile internaţionale, pentru că – şi dau un exemplu, eu cu asta am şi început discuţia cu secretarul general, cu Rasmussen – am salutat faptul că jumătate din echipa cu care venise la Bucureşti, trei din şase, erau români: Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt – ăsta-i un lucru mai cunoscut –, un alt şef de divizie, fost director general în MAE pe tematica NATO, plus încă o persoană, Mirela Maghiar, iarăşi provenită din MAE. La aceştia, care fac parte în mod constant din delegaţiile lui Rasmussen în străinătate, nu doar în România, şi spune foarte mult acest lucru, se va adăuga din octombrie şi Sorin Ducaru. E o echipă românească foarte solidă, cu foarte bună expertiză, dar care în acelaşi timp reflectă încă o dată şi ponderea, rolul pe care îl are România în cadrul Alianţei. Contează foarte mult şi astfel de decizii, mai ales pe palierul mai politic ţin în mod necesar cont de ceea ce face statul membru în cadrul Alianţei, care este contribuţia sa în teatrele de operaţiuni, în operaţiunile precum Afganistanul.

Elena Vijulie: Această echipă românească de la NATO ar putea să fie completată la anul şi cu postul de secretar general, care ar putea să fie deţinut de România?

Titus Corlăţean: Eu respect interesul firesc al presei în legătură cu această temă şi dorinţa de a pune întrebări, deşi întrebarea pusă secretarului general a fost profund neinspirată şi demonstrează o necunoaştere a procedurilor, pentru că nu pe secretarul general al NATO, care este în funcţie şi mai are un an şi spre un an şi jumătate, ci statele membre sunt cele care eventual ar fi întrebate în legătură cu viitorul secretar general. Dar, trecând peste această paranteză...

Elena Vijulie: Învăţăm cu toţii.

Titus Corlăţean: ...o spun public, cel mai înţelept ar fi să discutăm mai puţin public şi România să urmărească cu atenţie şi interes evoluţiile în perioada următoare. Pentru că sunt evoluţii importante, cred că nu trebuie exclusă nicio variantă, inclusiv varianta la vârf, deşi această desemnare contează în ansamblul arhitecturii. Dar cred că este bine să vorbim mai puţin şi să urmărim cu mai multă atenţie şi să vedem pe parcurs diferite soluţii care se pot configura, pentru că, într-adevăr un secretar general din statele mai recent intrate în alianţă este o posibilitate.

Elena Vijulie: Este o posibilitate, dar iată, de pildă, foarte direct se spune, consilierul prezidenţial, Iulian Chifu, astăzi. Domnia sa sugerează faptul că acest post obţinut de domnul Sorin Ducaru anihilează într-un fel şansele României de a obţine postul şi mai important, cel de secretar general. Citez: cum şi-ar putea imagina cineva că România ar putea avea şi asistentul secretarului general şi secretarul general al NATO, care are 28 de state membre. Nu mai spun că lansarea zvonului original ce-l viza pe Traian Băsescu risca să pericliteze obţinerea de către România a postului de asistent de secretarul general din raţiuni de imagine şi politică internă.

Titus Corlăţean: Vă daţi seama că nu voi comenta cele spuse de consilierul prezidenţial, unui ministru, secretar de stat, oricui altcuiva din ierarhia de stat românească. Ca poziţie de principiu însă o spun. Noi avem un interes pe o paletă mult mai largă. Vorbim de mai multe organizaţii europene, internaţionale, gândiţi-vă la anul viitor, la ce se va întâmpla după alegerile europarlamentare, noua structură a Comisiei Europene, ce comisar va desemna România, ne gândim la ONU, la preşedintele Adunării Generale ONU, o spun ca o chestiune de principiu, noi avem datoria să ne construim o strategie activă, inteligentă, uneori poate vorbind mai puţin şi făcând mai mult în contactele şi demersurile de lobby. Dacă vă imaginaţi că această poziţie de secretar general adjunct sau de asistent al secretarului general a fost obţinută fără o implicare a Guvernului român şi a statului român prin Ministerul de Externe, vă înşelaţi. Eu personal am avut discuţii, şi este firesc, toată lumea face aşa, cu secretarul general.

Elena Vijulie: Sunt negocieri.

Titus Corlăţean: Nu sunt negocieri. Este un efort de promovare a unei candidaturi profesioniste foarte apreciată, cum este cea a lui Sorin Ducaru. Apropo, el este decanul ambasadorilor statelor membre NATO. El avea deja un profil foarte vizibil şi foarte activ, un rol foarte important în diferitele discuţii şi negocieri la masa NATO. Dar să nu vă imaginaţi că statele membre, fiecare pe canalul său, pentru candidatul său nu au făcut demersuri, inclusiv noi, România. Am discutat cu secretarul general Rasmussen, am făcut aceste demersuri. Acestea au ajutat însă la ceea ce reprezenta în sine un profil profesional extrem de solid al lui Sorin Ducaru, spun asta pentru a concluziona şi a da răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Cred, ca principiu, România nu trebuie să excludă, cu pragmatism, posibilitatea de a acţiona pentru atingerea unor obiective care pot părea ambiţioase. Nu spun că, în ce priveşte secretarul general al NATO neapărat ne-am fixat, am început demersuri. Nu. Este însă bine să urmărim aceste evoluţii, oricum este prea devreme.

Elena Vijulie: Exact asta spunea preşedintele Traian Băsescu: „România nu a declanşat nicio procedură diplomatică sau de altă natură legată de această funcţie. Este prematur, iar actualul secretar general mai are încă un an şi jumătate de mandat”. Totuşi consilierul său pare să-l contrazică pe preşedinte. Spune, că dacă am obţinut postul de secretar general adjunct înseamnă că aceste tatonări...

Titus Corlăţean: Veţi fi de acord că puteţi să-i adresaţi întrebarea consilierului prezidenţial.

Elena Vijulie: Este adevărat. Pe dumneavoastră v-aş întreba următorul lucru. Este realist din partea României să îşi dorească, din actuala ecuaţie, şi postul de secretar general?

Titus Corlăţean: Dacă facem o radiografie obiectivă a poziţiei, contribuţiei statelor aliate în cadrul NATO şi veţi vedea România în contribuţiile politice, în contribuţiile militare, în contribuţiile legate de intelligence, de informaţii, undeva foarte sus. Deci în manieră obiectivă România acum sau mai târziu îşi poate propune aproape orice. Şi spun asta încă o dată, pentru că, ceea ce a făcut România şi face în cadrul misiunii din Afganistan, rolul pe care-l avea şi după încheierea actualei misiuni după 2014 în misiunea reconfigurată, care va rămâne un rol important, îndreptăţeşte pe noi ca stat român să avem aspiraţii.

Elena Vijulie: Deci nu excludeţi posibilitatea de a avea...

Titus Corlăţean: Eu nu exclud niciun demers pe funcţii de reprezentare importante în diferitele structuri internaţionale, nici în cadrul NATO, dar adoptând o strategie inteligentă şi vorbind, cel puţin o perioadă, mai puţin.

Elena Vijulie: Interesant totuşi. Digi24 a obţinut un interviu în exclusivitate cu domnul Sorin Ducaru. Îmi explica cum se poartă aceste negocieri.

Sorin Ducaru: Cred că factorii de decizie din România vor avea o analiză clară, probabil mai către toamnă, când se aşează lucrurile, vor fi alegeri şi în Germania, se vor aşeza apele în acest sens şi trebuie să facem în aşa sens încât să acţionăm discret, eficient, astfel încât să fim băgaţi în seamă de aliaţi, de partenerii noştri mai mult decât ne băgăm noi în seamă. Aceasta este abordarea utilă şi productivă.

Elena Vijulie: Cu alte cuvinte să facem mai mult decât să vorbim, cam acesta ar fi mesajul.

Titus Corlăţean: Să continuăm să facem aşa cum a fost cazul atingerii acestui obiectiv important, poziţia pe care ambasadorul Ducaru a obţinut-o, să facem, şi mă refer încă o dată, în plan mai ales a acţiunii României în promovarea în structurile internaţionale, să vorbim atunci când trebuie să vorbim. Eu am ştiut, de exemplu ca ministru de externe cu timp bun înainte de anunţarea acestei decizii, am ştiut exact care au fost paşi procedurali şi evaluarea ultimă care a durat un număr impresionant de ore, de dimineaţă până în altă dimineaţă, în care candidaţii au fost trecuţi prin testele respective şi am ştiut care au fost primele ecouri. Dar încă o dată,  este bine să vorbeşti atunci când ai motive să vorbeşti.

Elena Vijulie: Aţi avut emoţii în timp ce urmăreaţi acest proces?

Titus Corlăţean: Am avut aşteptări foarte mari. Şi am avut o încredere foarte mare în ambasadorul Ducaru şi această încredere a fost confirmată.

Elena Vijulie: Astăzi aţi fost la Oradea. Aţi însoţit acolo un important membru al Partidului Republican din Statele Unite. Despre ce este vorba?

Titus Corlăţean: Am avut o întâlnire bilaterală cu un important reprezentant al Congresului american, este preşedintele Comitetului veteranilor, membru în comitetul privind Controlul Serviciilor de Informaţii şi vicepreşedinte al delegaţiei americane la adunarea parlamentară NATO. În ierarhia congresului american este a treia persoană ca influenţă, va fi probabil a doua în ierarhia republicană. Am avut discuţii pe diferite teme care ne interesează, parteneriatul strategic româno-american, chestiuni politice de securitate, chestiunea vizelor bineînţeles, scutul antirachetă, prezenţa investiţională americană în România şi am mers împreună şi am vizitat, împreună şi cu preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, domnul Petru Filip, am mers şi am vizitat un centru de excelenţă, în adevăratul sens al cuvântului, un centru NATO care funcţionează la Oradea, cu o prezenţă internaţională a unora dintre alţii din NATO şi care vizează pregătirea personalului activ în culegerea de informaţii. Este un centru, fără să pot face mult mai multe comentarii, realmente de excepţie.

Elena Vijulie: Apropo de Washington. Ambasadorul român de acolo a fost rechemat de preşedintele Traian Băsescu, aşa cum s-a întâmplat şi cu ambasadorul în Rusia, în Israel, ambasadorii mai multor ţări din America latină. Aveţi pregătită lista ambasadorilor care îi vor înlocui pe cei cărora le-au expirat mandatele?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da. Rechemarea ambasadorilor se face la propunerea ministrului de externe şi preşedintele examinează, ia decizia finală, dar toţi cei pe care i-aţi nominalizat erau la final de mandat în mod obiectiv. Mandate de peste 4 ani, 5 ani chiar în anumite cazuri. În mod firesc, nu ca o sancţiune, nu ca dorinţa de a face alte lucruri au fost chemaţi. În mod firesc s-a făcut această rechemare, deci încetare a mandatului, şi avansate o serie de propuneri concrete, diplomaţi de carieră, care ar urma să-i înlocuiască pe ambasadorii chemaţi. În clipa în care vom avea decizia finală şi aprobarea preşedintelui, aceste lucruri vor fi comunicate.

Elena Vijulie: Totuşi nu ne puteţi spune cine va fi ambasador la Washington? Sau pe cine aţi propus?

Titus Corlăţean: Toate la timpul lor, pentru că după aprobarea preşedintelui, există anumite proceduri. Se solicită agrementul lor, este firesc ca statul unde vrei să trimiţi ambasadorul respectiv să afle de la tine, statul partener, pe canalul diplomatic şi nu din presă. De asemenea există procedura audierii ambasadorilor desemnaţi, în comisiile parlamentare de specialitate, deci sunt câţiva paşi procedurali pe care avem obligaţia să-i respectăm.

Elena Vijulie: Dar în privinţa acestor paşi ce trebuiesc parcurşi, unde ne aflăm în acest moment, i s-a transmis lista preşedintelui noilor ambasadori, s-a căzut de acord, s-a vorbit cu capitalele respective, unde suntem în această zonă?

Titus Corlăţean: În faza în care sunt examinate propunerile pentru desemnarea ambasadorilor înlocuitori şi vom afla destul de curând o decizie a preşedintelui.

Elena Vijulie: Când este ea absolut necesară, pentru că ştiu că totuşi unele din aceste posturi sunt teoretic vacante de mai mult timp, adică au expirat mandatele de mai multă vreme.

Titus Corlăţean: Au expirat mandatele clasice de 4 ani, mandatele au continuat practic, ambasadorii şi-au făcut datoria. Ştiţi că există nişte prevederi foarte clare, potrivit legii, statutului nostru diplomatic, încă 90 de zile de la momentul semnării şi publicării în Monitorul Oficial a decretului de rechemare semnării de către preşedinte, încă 3 luni ambasadorii îşi continuă mandatul, îşi fac vizitele de rămas bun, îşi încheie ceea ce au de încheiat şi pregătesc predarea-primirea mandatului pentru noul ambasador desemnat. Va mai fi un pic de timp, dar suntem într-o dinamică bună după o perioadă mai complicată. Suntem într-o perioadă în care începem să facem rechemările fireşti la terminarea mandatului şi o nouă echipă de ambasadori urmează să fie trimisă la post.

Elena Vijulie: Când spuneţi după o perioadă mai complicată, acum suntem într-o perioadă mai bună, la ce vă referiţi? Sunteţi pe cale să ajungeţi la un acord cu preşedintele Băsescu în privinţa acelor nume sau credeţi că veţi întâmpina dificultăţi?

Titus Corlăţean: În mod firesc, în astfel de proceduri unde ministerul de externe propune şi bineînţeles că premierul trebuie să ştie şi preşedintele semnează sau nu decretul respectiv, în mod necesar este nevoie de un dialog instituţional şi acesta a început, se desfăşoară corect, o spun foarte clar şi personal până acum sunt mulţumit, pentru că, punerea în prim-plan în astfel de proceduri a diplomaţilor de carieră, a ambasadorilor de carieră şi spun asta pentru că este important ca instituţia să funcţioneze corect în materie de reprezentare, uitaţi că este un lucru care devine realitate.

Elena Vijulie: Dacă înţeleg bine aţi invocat acel articol 7 din Acordul de Coabitare, care spune că atunci când există neînţelegeri trebuie ca instituţiile respective să negocieze, să se ajungă la acord?

Titus Corlăţean: N-am invocat niciun fel de articol din acordul de  colaborare interdisciplinară.

Elena Vijulie: S-au n-a fost încă cazul.

Titus Corlăţean: Pur şi simplu aveam o lege, avem nişte proceduri care trebuie puse în practică. Este firesc, aşa a fost întotdeauna. Ministrul de externe întotdeauna a discutat cu primul-ministru şi în mod firesc cu preşedintele, şi în anii anteriori şi în toate guvernele de stânga, de dreapta, ministrul de externe discută cu preşedintele nominalizările ambasadorilor sau terminarea mandatelor altor ambasadori.

Elena Vijulie: O ultimă întrebare pe această temă şi o întrebare de principiu. Mai aveţi sau România are 90 de zile la dispoziţie pentru aceste numiri de noi ambasadori. De ce totuşi ele nu sunt pregătite deja în momentul în care ambasadorii actuali sunt rechemaţi. Nu ar însemna o mai bună pregătire?

Titus Corlăţean: Numirile sunt pregătite.

Elena Vijulie: Dar încă discutaţi cu preşedintele asupra numelor.

Titus Corlăţean: Totul este discutat şi totul este pregătit. În clipa în care se demarează procedura de rechemare ai şi soluţia înlocuirii. Asta încerc să vă spun.

Elena Vijulie: Deci aveţi deja soluţiile.

Titus Corlăţean: Bineînţeles.

Elena Vijulie: Cu alte cuvinte ne putem aştepta ca săptămâna viitoare sau în 10 zile să fie semnate...

Titus Corlăţean: Depinde de decizia preşedintelui, nu mă pot subroga deciziei preşedintelui, vă spun însă că instituţional, atât partea de chemare, cât şi partea de nominalizare au fost discutate.

Elena Vijulie: Domnule ministru, Consiliul European, săptămâna aceasta a abordat două chestiuni de, aş spune politică internă-europeană, taxare, s-a vorbit mult despre asta, şi despre politica energetică a Uniunii Europene. Care credeţi, în privinţa taxării, că ar fi fost principala concluzie care să privească în mod deosebit România, dacă a existat vreuna.

Titus Corlăţean: În primul rând, într-o manieră mai generală aş vrea să salut înţelegerea funcţionării corecte la nivelul celor 2 instituţii de vârf, preşedinte - prim-ministru, reprezentarea ţării în momente importante, când se discută teme care ţin, în primul rând de executiv. Şi vreau să salut politic, participarea premierului la Consiliul European. În al doilea rând, în materie de taxare au fost mai multe subiecte, premierul este cel care a participat efectiv în cadrul discuţiilor din Consiliul European, tema circulării informaţiei în materia respectivă între statele membre, tema secretului bancar, care cel puţin în cazul a două state membre, n-am să le nominalizez, era păstrat şi este păstrat cu sfinţenie într-o lume însă globalizată în care aveai interesul profund în Uniunea Europeană să combatem frauda, să combatem aceste aspecte care scot din circuitul firesc, oficial, transparent, sume importante de bani, asta a fost o temă de discuţie, faptul că România şi premierul a adăugat şi o altă temă în dezbatere, este vorba de plata TVA-ului în sistemul nostru românesc, ca derogare, apropo de fraudele în materie de cereale, lucrurile acestea au fost spuse la masa respectivă. Sunt alte state care, practică alt sistem şi pentru noi a fost importat pentru că am redus frauda în materia aceasta prin aplicarea sistemului respectiv în România.

Elena Vijulie: A mai fost o chestiune legată de state care nu sunt în Uniunea Europeană, care păzesc cu străşnicie secretul bancar, au existat la un moment discuţii şi în România despre conturi în străinătate, ANI invoca astfel de conturi, consiliul a vorbit despre negocieri cu Elveţia, Malta, San Marino, state care păzesc cu străşnicie secretul bancar.

Titus Corlăţean: V-aş menţiona că în astfel de concluzii ale Consiliului nu se specifică cu subiect şi predicat nume de state sau cazuri specifice, dar s-a vorbit despre limitarea acestui secret bancar în anumite domenii, în care informaţia trebuie să circule. Atunci când ai o problemă, un semn de întrebare trebuie să ceri o informaţie din partea altui stat şi să primeşti acea informaţie pentru a clarifica anumite circuite ilicite.

Elena Vijulie: O altă viziune care priveşte direct România, abordată de premierul Victor Ponta este aceea a energiei neconvenţionale, gazele de şist, mai curând. Ce poziţie a avut România din acest punct de vedere?

Titus Corlăţean: În primul rând, România alături de state membre a insistat asupra necesităţii confirmării, dacă mai era nevoie, a necesităţii diversificării, surselor, resurselor care să genereze energie în statele membre. Şi aici vorbim şi de surse externe, s-a vorbit despre coridorul sudic, care de fapt presupune transportul de gaze dinspre Azerbaidjan, în principal din acea zonă spre Europa, adică sperăm proiectul Nabucco, pentru că coridorul sudic implică, la un moment dat, pe ramificaţia venită din Turcia, două posibilităţi. coridorul Nabucco pentru care şi noi şi Austria şi Ungaria şi alte state din Europa centrală mai nou, ceea ce e foarte bine, din grupul Visegrad ne luptăm să-l promovăm şi poate exista şi varianta TAP, Trans Adriatic Pipeline, o variantă care merge spre Italia şi care este în competiţie cu Nabucco. Deci vorbim despre o competiţie din interiorul Uniunii Europene pe ce traseu să meargă gazele respective.

Elena Vijulie: Iar asta se traduce în bani pentru obţinerea unui proiect sau a altuia.

Titus Corlăţean: Se traduce în energie mai ieftină în gaze, ca să alimenteze funcţionarea economică la un preţ mai competitiv. Ori bătălia este aprigă şi în următoarele săptămâni se va lua o decizie. Noi am făcut şi facem demersuri foarte consistente, de altfel comitetul Nabucco s-a desfăşurat recent la Bucureşti cu participare internaţională foarte solidă şi acest lucru a fost menţionat generic, coridorul sudic, în concluziile Consiliului European, ceea ce spune foarte mult despre interesul Uniunii Europene de a asigura securitatea energetică a statelor membre, între care şi România. S-a discutat pe de altă parte, despre posibilitatea şi dreptul statelor membre de a-şi gestiona în plan intern posibile noi resurse noi de energie. Nu s-a spus cu subiect şi predicat gazele de şist, pentru că aici părerile sunt împărţite în UE, dar vă spun, din ceea ce am discutat cu primul ministru la masa Consiliului European, au fost multe state membre care au spus este dreptul nostru să ne gestionăm, cu respectarea standardelor de mediu, aceste aspecte.

Elena Vijulie: Nu a fost vorba despre aşa de multe. Era vorba de Polonia, care a început prospecţiuni şi se pare în curând şi în România, este vorba de Lituania şi de poziţia chiar a României, după cum înţelegem chiar din declaraţia primului-ministru Victor Ponta.

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da, dar au fost paradoxal şi state care oficial, formal, public se opun gazelor de şist...

Elena Vijulie: Adică Bulgaria, Franţa.

Titus Corlăţean: Nu, a fost un stat care a menţionat, şi-a recunoscut că este o problemă serioasă pe care o avem cu preţul energiei, care ne afectează competitivitatea, companiile, cetăţenii, şi a fost o înţelegere a faptului că statele au dreptul suveran de a-şi gestiona resursele interne potenţiale, cum este cazul gazelor de şist. Încă o dată însă, cu atenţie particulară acordată protecţiei mediului. În acelaşi timp nu putem să constatăm la infinit faptul că există o discrepanţă uriaşă de preţ între de 2 sau de 4 ori o diferenţă de preţ energie în Statele Unite, mult mai ieftină şi în UE, mult mai scumpă, să vedem că ne pierdem din competitivitate, că firmele, companiile internaţionale pleacă din Uniunea Europeană, că riscăm să pierdem segmente de industrie importante, locuri de muncă, ş.a.m.d.

Elena Vijulie: Acestea sunt argumentele europene, spuse chiar de preşedintele Uniunii Europene, dar din perspectiva românească, premierul ca şi alţi oficiali, lucrurile se văd din perspectiva independenţei energetice.

Titus Corlăţean: Pentru toţi europenii, uitaţi-vă  la statele baltice care sunt dependente, cam 100% provenit din alte părţi.

Elena Vijulie: Dar România chiar are nevoie de riscul pe care îl presupune exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care, cum spuneaţi există proiectul Nabucco, poate fi pus în aplicare, există energie eoliană, avem o bogăţie hidro în România care ar putea fi exploatată, probabil, la un nivel mai bun decât în prezent. De ce trebuie să ne asumăm aceste riscuri când România, din fericire pentru ea, are alternative?

Titus Corlăţean: România are obligaţia, şi acest lucru este făcut de toate statele membre, să acţioneze pentru independenţa energetică, pentru a avea resurse energetice mai ieftine sau mult mai ieftine care să încurajeze funcţionarea economiei, să încurajeze industria, să nu pierdem locuri de muncă, să putem fi competitivi, ori pentru asta trebuie să facem tot ceea ce avem de făcut. Sunt mai multe variante în clipa de faţă..dar acest lucru poate deveni realitate pas cu pas şi va mai lua un număr de ani, pentru fiecare dintre soluţiile pe care le-aţi enumerat, ori până una alta, 30-40% din gazul pe care-l consumăm în România este foarte scump şi revine din spaţiul estic, şi reprezintă un handicap pentru noi.

Elena Vijulie: Am să citesc declaraţia din documentul final al Consiliului. Nu apare nicio referire la gazele de şist, apare această referire în declaraţia preşedintelui UE, care spune, „da, ţările trebuie să-şi dezvolte modalităţi sigure şi sustenabile de a avea resurse convenţionale şi neconvenţionale de energie şi, da, aceste resurse neconvenţionale includ şi gazele de şist, care trebuie să devină parte dintr-un pachet energetic, pentru unele state mai mult, pentru altele, mai puţin”. Deci aici fiecare de ales. Aceasta este deci o politică ce ţine exclusiv de Bucureşti.

Titus Corlăţean: Deci, concluziile Consiliului European nu aveau cum să menţioneze cu subiect şi predicat gazele de şist, în condiţiile în care sunt opinii diferite, tot aşa cum nu puteam menţiona în mod explicit Nabucco sau TAP, celălalt proiect concurent, în schimb coridorul sudic ca proiect strategic de asigurare a independenţei energetice a Europei, a fost menţionat. Este atitudinea şi dreptul statelor membre să decidă cum îşi gestionează în plan intern ceea ce au ele, pe teritoriul continental, în platforma continentală a mării nu ştiu care, în zona economică exclusivă şi platoul de dedesubt să-şi gestioneze resursele respective. Acest Consiliu a conformat dreptul statelor membre de a acţiona aşa cum consideră necesar pentru  asigura independenţa energetică.

Elena Vijulie: Sigur după cum şi USL va trebui să-şi negocieze cu alegătorii la următoarele alegeri această schimbare de opinie în privinţa gazelor de şist. Pentru că, atunci când eraţi în opoziţie, eraţi împotrivă. Dumneavoastră cei din PSD, PNL. Chiar moţiunea de cenzură  prin care a căzut guvernul Ungureanu menţiona expres contra-argumente pentru această problemă.

Titus Corlăţean: Noi nu am renunţat în niciun caz la atenţia deosebită cu privire la standardele de mediu, cred că am spus-o deja de 2-3 ori în această emisiune.

Elena Vijulie: Chestiunea este foarte sensibilă.

Titus Corlăţean: Foarte sensibilă, dar în acelaşi timp, vedeţi discuţia cu Mittal, venit în România. A fost extrem de relevantă şi acesta este un semnal transmis de industria din Europa în general, ajutaţi-ne voi, responsabilii politici din statele europene să putem obţine energie mai ieftină, să putem rămâne pe piaţa europeană şi să nu plecăm în Asia, de exemplu. Lucrurile acestea sunt foarte importante dacă vrem să mai producem ceva în Europa, dacă vrem să avem locuri de muncă în Europa, trebuie să găsim soluţia care să-ţi ofere acces la sursă energetică mai ieftină, mai competitivă, cu respectarea standardelor de mediu. Pe această componentă, în mod clar, nu ne-am schimbat poziţia.

Elena Vijulie: Vă veţi sfătui şi cu cancelarul german asupra acestei chestiuni? Premierul urmează să facă o vizită la Berlin înainte de vacanţa parlamentară.

Titus Corlăţean: Componenta economică va figura sigur pe agenda discuţiilor oficiale bilaterale între premierul român şi cancelarul german, iar securitatea energetică face, în mod clar, parte din această discuţie.

Elena Vijulie: Când vom şti data exactă?

Titus Corlăţean: Atunci când o vom anunţa împreună cu Berlinul, respectând regulile în materie. Vă spun că acest lucru a fost discutat, promovat pe canalele diplomatice fireşti, este un lucru perfectat şi este un lucru, până la urmă, de a respecta nişte reguli, de a anunţa corect, la momentul convenit, împreună cele două părţi, o vizită care este extrem de importantă, pentru că relaţia României cu Germania este una cu mare greutate; anul trecut am aniversat 20 de ani de la semnarea tratatului bilateral, schimburile economice anuale, de exemplu, anul trecut am avut 17 miliarde de euro schimburi economice, iar Germania este primul partener economic comercial al României, este în partea de sus a clasamentului investitorilor străini în România.

Elena Vijulie: Pe de altă parte, îmi aduc aminte o declaraţie foarte contondentă a ambasadorului german la Bucureşti, cred că prin 2010, dacă nu mă înşel, arestaţi-vă politicienii spunea domnul ambasador, se referea la politicienii corupţi, care împiedicau afacerile importante nemţeşti să se instaleze în România.

Titus Corlăţean: Nu cunosc declaraţia la care faceţi referire, dar justiţia este cea care trebuie să facă acest lucru, nu autorităţile politice. Relaţia este realmente foarte bună. Relaţiile dintre două  state includ puncte de natură politică, strategică, aspectele economice, sănătatea mediului economic şi funcţionarea justiţiei, lucrurile acestea sunt discutate, dar, încă o dată, există un decalaj între percepţia care rămâne la nivelul presei şi realităţile care se dezvoltă, care cunosc evoluţii foarte importante, pozitive în ceea ce discutăm cu Germania. Revin la o poveste anterioară, când presa românească s-a grăbit să afirme că scrisoarea celor patru miniştri de externe, inclusiv Guido Westerwelle, privind Mecanismul de monitorizare în Europa pe tema valorilor fundamentale ale UE, statul de drept, vizează România. Am spus-o şi atunci, după ce am discutat foarte clar şi cu ministrul german şi cu ceilalţi trei miniştri care au semnat scrisoarea, acel lucru nu viza România şi am fost chiar surprins de modul în care a reacţionat ministrul german, spunându-mi - între miniştri, discutăm direct pe prenume şi ne tutuim - mi-a spus: „Te rog, spune-o public, să fie foarte clar: nu vizează România, nu priveşte chestiunea asta România. E un aspect care priveşte ansamblul UE şi în niciun caz nu avem o problemă legată de evoluţiile din România”.

Elena Vijulie: E adevărat, dar nu blamaţi prea tare presa? Nu faci foc, nu iese fum - ştiţi experienţele nefericite...

Titus Corlăţean: Nu e vorba de a blama. Încerc să spun că anumite clişee, care rămân în presă... sau sunt promovate în presa românească ne fac rău nouă înşine, deşi nu există motive pentru acest lucru.

Elena Vijulie: Un strop de sinceritate este absolut necesar. Vă propun testul nostru de sinceritate. Întrebări fulger, răspunsuri asemenea, vă rog frumos. Unde v-aţi petrecut cea mai frumoasă vacanţă?

Titus Corlăţean: În ultimii ani, n-am prea avut vacanţă. Vacanţa cea mai frumoasă, oriunde aş face-o, este cu familia.

Elena Vijulie: Aveţi un scriitor preferat? Care e acel scriitor?

Titus Corlăţean: Ştiţi cum e, scriitorul care mi-a marcat tinereţea, ca oricăruia dintre noi, a fost în cazul meu Alexandre Dumas.

Elena Vijulie: Care este cea mai mare satisfacţie pe care aţi avut-o în politică?

Titus Corlăţean: În politică? N-aş spune în politică, pentru că eram simplu diplomat sau consilier al unui prim-ministru, la acel moment. A fost satisfacţia aderării României la NATO, pentru că am fost unul dintre cei care, într-o anumită echipă, s-a ocupat de acest aspect.

Elena Vijulie: Dar cel mai mare regret în politică?

Titus Corlăţean: Faptul că România a ales, sau cetăţenii au ales, o direcţie pe care astăzi o consider eronată, în decembrie 2004.

Elena Vijulie: Alegeri, deci. Ce le-aţi reproşa predecesorilor dumneavoastră la Ministerul de Externe?

Titus Corlăţean: Ceea ce are un ministru de externe de discutat cu predecesorii săi, o face în general, direct şi există şi un format de acest gen, pe care chiar vreau să-l reactivez.

Elena Vijulie: Un cuvânt?

Titus Corlăţean: Oportunităţi pierdute.

Elena Vijulie: Care este modelul pe care îl aveţi în materie de politică externă şi diplomaţie? Personalitatea la care vă raportaţi, dacă există vreuna...

Titus Corlăţean: Sunt mai multe personalităţi. Pentru mine, şi nu este un clişeu, ca diplomat român, reperul numărul unu rămâne în continuare Titulescu, inclusiv pentru faptul că este românul care a avut acces în vârful ierarhiei mondiale - de două ori preşedinte al Ligii Naţiunilor, organizaţia care a precedat ONU - este un succes pe care statul român nu l-a mai avut, din perioada interbelică încoace, şi este principalul reper pentru diplomaţia românească şi pentru mine.

Elena Vijulie: Mulţumesc. Republică sau monarhie?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, republică.

Elena Vijulie: De ce cu siguranţă?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, pentru foarte multe motive, care ar necesita o emisiune întreagă.

Elena Vijulie: Este adevărat. Există partide de stânga şi în monarhii constituţionale...

Titus Corlăţean: Cu siguranţă da, dar pentru că mie mi-aţi pus întrebarea, v-am spus: cu certitudine, republică.

Elena Vijulie: Mulţumesc. În privinţa relaţiilor cu Republica Moldova, care ar fi fost primul gest pe care l-aţi fi făcut, dacă aţi fi fost ministru de externe în 1990?

Titus Corlăţean: În 1990...

Elena Vijulie: Adică, imediat după prăbuşirea dictaturii, dacă aţi fi fost ministru de externe, ce gest aţi fi făcut, vizavi de Republica Moldova.

Titus Corlăţean: Nu în '90, ci în 1991. Aş fi discutat, cu un mandat politic de la Bucureşti, viitorul celor două state româneşti.

Elena Vijulie: Sau anularea Pactului Ribbentrop - Molotov?

Titus Corlăţean: Anularea Pactului Ribbentrop - Molotov, formal, oficial, astăzi, nu ştiu ce semnificaţie ar avea. Ea poate fi realizată prin fapte concrete.

Elena Vijulie: Absolut. Testul de sinceritate s-a încheiat. Reclam, în continuare, sinceritatea dumneavoastră. Republica Moldova are un premier, domnul Iurie Leancă.

Titus Corlăţean: Premier desemnat.

Elena Vijulie: Absolut, da. Totuşi, criza guvernamentală, traversată de Chişinău, recent, credeţi că a periclitat şansele pentru semnarea acelor acorduri europene, care erau programate pentru toamnă?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, a redus dintr-un anumit entuziasm care exista la nivelul multor capitale europene şi a mai frânat din avansul pe care Republica Moldova îl luase între statele partenere din Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană. Republica Moldova, până la apariţia acestei crize, a fost considerată pe bună dreptate statul cel mai avansat şi cel mai activ şi cu rezultatele cele mai bune. Acum nu mai discutăm, din păcate, de semnarea Acordului de asociere, ci de posibilitatea care se va concretiza dacă criza politică de la Chişinău se încheie, să spunem, de exemplu, săptămâna viitoare, prin votul în parlament a noului guvern, condus de Iurie Leancă, vorbim despre posibilitatea parafării Acordului de asociere şi semnarea la o dată ulterioară, probabil nu după foarte multă vreme. Dar există, iată, posibilitatea unui decalaj. Există, însă, posibilitatea în continuare a încheierii, deci, a acestui Acord de asociere, a încheierii Acordului de liber schimb economic, care este foarte important, inclusiv cu privire la soluţia care poate fi găsită cu privire la clauza de aplicare teritorială, altfel spus modalitatea în care companiile transnistrene să fie incluse în aplicarea Acordului de liber schimb.

Elena Vijulie: Aici este cheia. Cum se poate face, nu? Ai Acord de liber schimb cu Republica Moldova, dar unde pui graniţa? O pui pe Nistru sau o pui pe graniţa actuală a Republicii Moldova sau cerută de Chişinău, care include şi Transnistria?

Titus Corlăţean: Noi nu punem graniţe. Graniţa este acolo unde este pusă, respectând suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova. Cum să faci aplicabil acest acord, dincolo de Nistru - asta este discuţia şi, tehnic vorbind, există câteva soluţii care sunt în lucru pentru a include companiile transnistrene, care, de altfel, sunt interesate pentru a face parte din Acordul de liber schimb.

Elena Vijulie: Domnul Leancă, la Chişinău, declara că ar putea să devină chiar un magnet pentru Transnistria această politică de apropiere de Uniunea Europeană. Bun, şi Acordul de liberalizare a vizelor şi acesta era pe listă înainte de criza guvernamentală.

Titus Corlăţean: Există o fază a doua a discuţiilor legate de liberalizarea vizelor, care avansează, aşa, pentru micul istoric sau mica istorie, acum un număr de luni importante, faptul că s-a intrat în faza a doua s-a datorat în bună măsură, din punctul de vedere al sprijinului politic, României. La acel moment, am ridicat - având mandatul de la Bucureşti - am ridicat acest subiect în reuniunea Consiliului Afaceri Externe. Comisarul european Stefan Fule m-a susţinut foarte serios; au fost şi alte state membre care au intervenit şi a circulat o scrisoare semnată de alţi opt miniştri de externe, care până la urmă, a determinat luarea decizie de a se intra în faza a doua, deci s-a avansat. Acesta este unul dintre obiectivele esenţiale pentru Republica Moldova, pentru cetăţenii moldoveni, şi foloseaţi dumneavoastră termenul de 'magnet'. Da, este un stimulent sau un magnet de a atrage Republica Moldova, în continuare, pe traseul său european.

Elena Vijulie: Mergeţi în ţările baltice săptămâna viitoare, mergeţi şi la Vilnius - Lituania va deţine preşedinţia, prin rotaţie, a UE în a doua jumătate a anului. Veţi relua această temă a Moldovei în aceste discuţii?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da. Aş spune, mai întâi, din păcate, o vizită oficială a unui ministru de externe al României în statele baltice nu s-a mai întâmplat de un număr important de ani, din păcate. Pe de altă parte, vă pot spune că avem o cooperare excelentă cu cele trei state baltice, în formatul Consiliul Afaceri Generale, deci miniştrii de externe sau miniştrii afacerilor europene, inclusiv în ceea ce priveşte spaţiul estic. Şi aici avem o poziţie nu similară, aş spune identică cu privire la viziunea europeană pentru Republica Moldova. De altfel, nu există o reuniune a miniştrilor de externe, în care cei trei miniştri de externe baltici, ministrul de externe al României, polonezul, slovacul, în general spaţiul central-est-european, să nu spună foarte clar Vilnius, summit-ul de la Vilnius din noiembrie trebuie, în acordurile de asociere, în preambul, să spună foarte clar că aceste state, cu formula de text cea mai înţeleaptă, vor fi, la un moment dat, Republica Moldova, în speţă, va putea fi membră a UE. Vorbim de diferite formulări de text. Viitorul european... Sunt lucruri...

Elena Vijulie: Aveţi şi alegători...

Titus Corlăţean: Sunt lucruri importante pentru că există reticenţă din partea unor state membre, mai la vest faţă de un traseu european, având ca finalitate Uniunea Europeană, integrarea în Uniunea Europeană, pentru Republica Moldova sau alte state.

Elena Vijulie: Şi mai ales imigranţii, nu-i aşa? Există şi alegători în Republica Moldova, nu? Avem acolo 250.000 de cetăţeni români.

Titus Corlăţean: Nu ştiu câţi cetăţeni români avem, dar sunt, cu siguranţă...

Elena Vijulie: Acesta este numărul cu aproximaţie.

Titus Corlăţean: ... români, cetăţeni moldoveni de origine română - 70% din populaţie este românească şi soarta Republicii Moldova, în ansamblul său, şi bineînţeles soarta cetăţenilor, inclusiv a românilor, nu ne este indiferentă. Faptul că unii sunt şi cetăţeni români, este pe baza unei legi profund europene şi facem tot ceea ce putem ca stat, ca Republica Moldova să devină, în perspectivă, membră a UE. Nu este un obiectiv simplu. Asta este motivul pentru care ceea se întâmplă la Chişinău, politic, înseamnă o mare responsabilitate pe umerii celor care au intrat în această criză politică - şi nu obosesc să transmit public, încă o dată, un mesaj, că există o responsabilitate uriaşă pentru viitorul Republicii Moldova pe umerii celor care au pierdut timpul în ceartă şi bătălie politică.

Elena Vijulie: Un mesaj similar a avut astăzi, la Miercurea Ciuc, vicepremierul maghiar pentru comunitatea din Ardeal, cu o nuanţă, aş spune, esenţială. Dumneavoastră spuneţi Republica Moldova trebuie să fie în Uniunea Europeană, domnul Semjen Zsolt spune: „Dacă alte comunităţi din UE pot avea autonomie teritorială, putem avea şi noi, pentru că nu suntem mai prejos decât altă naţiune”, deci autonomie teritorială, spune vicepremierul maghiar. Ce înţelegeţi din această declaraţie, făcută la Congresul UDMR?

Titus Corlăţean: În primul rând, dacă vicepremierul ungar doreşte autonomie, a folosit un termen inclusiv 'vrem să fim sau să avem', deci dacă doreşte să aibă domnia sa în Ungaria este liber să o aibă. Dar revenind la România şi la cetăţenii români de etnie maghiară, noi nu folosim terminologia 'comunitate', ci folosim terminologia „minoritate naţională” - asta este constituţional şi asta este în Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, care este standardul european în materie. Mai departe...

Elena Vijulie: Bun, şi autonomie teritorială? Ce să înţelegem din asta?

Titus Corlăţean: Chestiunea asta o tot auzim, este o lozincă pe care tot o promovează unii şi alţii dintre politicienii de la Budapesta, mai sunt susţineri şi în România din partea unor lideri politici maghiari. Aş vrea să fie un lucru foarte clar: acest gen de teze sunt profund nefundamentate pentru raţiuni de fond obiective. Aceste lucruri ar putea să fie justificate dacă minoritatea naţională, indiferent cum se numeşte ea, nu este reprezentată în structurile politice, nu este reprezentată în Parlament sau adesea în Guvern, nu beneficiază de nişte drepturi care îi garantează prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale. Dacă nu ar fi implicată, inclusiv la nivelul administraţiei locale, iar în Harghita şi Covasna este implicată de o manieră zdrobitor majoritară. Când minoritatea naţională este exclusă din astfel de proceduri şi legi şi instituţii, atunci pot apărea astfel de solicitări privind autonomii de nu ştiu ce formă. Dar în România, şi nu doar în România, standardul european este cel pe care îl avem în România: drepturile individuale... prezervarea identităţii.

Elena Vijulie: Se pare că a fost o înţelegere fără echivoc între liderii USL, prezenţi la Miercurea Ciuc, mici înţepături între cei doi, Victor Ponta şi Crin Antonescu - am să vă rog, de asemenea, să comentaţi. 'Mi-a crescut inima - spunea domnul Antonescu - văzând cele două culori, adică galben şi albastru sunt culorile steagului secuiesc. Astăzi şi întotdeauna galben şi albastru sunt nişte culori dragi. Sunt uimit că premierul, care până nu de mult, părea a avea o mică alergie la portocaliu, astăzi este rezervat faţa de galben şi albastru' - o aluzie directă la disensiunile din ultima vreme, din USL. Sunteţi sigur, domnule ministru de externe, că stabilitatea guvernamentală este în siguranţă?

Titus Corlăţean: Haideţi să o spunem foarte direct, Victor Ponta şi Crin Antonescu sunt prieteni şi inclusiv în politica la nivel înalt între oameni care au o relaţie, inclusiv în plan personal...

Elena Vijulie: Prieteni, prieteni, dar domnul Antonescu spune: "Am o problemă cu dorinţa domniei sale - deci a domnului Ponta - de mai mult roşu'. "Prea mult roşu", spune domnul Antonescu, adică prea mult PSD.

Titus Corlăţean: Nu ştiu cum aş face să vă invit la o discuţie pe care eu însumi o am cu prietenii din PNL, când discutăm şi putem glumi şi putem, aparent, să intrăm în aşa-zise mesaje mai mult sau mai puţin...

Elena Vijulie: Sigur, ne interesează mesajele oficiale, ceea ce înţelegem, ce înţeleg investitorii din toate aceste disensiuni.

Titus Corlăţean: Gândiţi-vă la un lucru, dincolo de mesajele astea, şi glume, şi ironii, a existat un moment politic, în care o discuţie anterioară între Victor Ponta şi UDMR, şi partid şi UDMR privind o posibilă intrare la guvernare, nu a devenit realizabilă din cauza opoziţiei PNL-ului. Astăzi a fost o încercare - dacă mă întrebaţi pe mine - de recuperare oarecum a terenului pierdut pe relaţia cu UDMR din partea PNL. Lucrurile astea le cunoaştem, le ştim, dar, altfel, dincolo de lucrurile pe care le-aţi menţionat, realmente discuţia a fost amicală.

Elena Vijulie: Râd. Vor rămâne PSD şi PNL împreună la guvernare, chiar şi în momentul europarlamentarelor, când vor merge separat? - s-a anunţat asta.

Titus Corlăţean: În mod firesc, vor merge separat. Cred că este un lucru pe care - şi dumneavoastră ca jurnalist cu pregătire în materia asta, spre deosebire de alţii, ştiţi foarte bine că la Parlamentul European grupurile politice sunt diferite şi fiecare partid în sistemul său naţional trebuie să aibă propria sa listă, mergând la grupul său.

Elena Vijulie: Înţeleg. Discuţia ştiu că ar putea să continue încă o oră. Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.