Strategia Europa 2020

Semestrul European

Toate statele membre s-au angajat să atingă obiectivele Strategiei Europa 2020, transpunându-le în obiective naţionale şi politici favorabile creşterii economice. Pentru a obţine însă impactul dorit este necesar ca eforturile individuale să fie coordonate şi concertate.

Prin urmare, la data de 12 mai 2010, Comisia Europeană a lansat Comunicarea Consolidarea coordonării politicilor economice, creând astfel Semestrul european, care semnifică, în esenţă, că UE şi zona euro îşi vor coordona ex ante politicile economice şi fiscal-bugetare, în concordanţă cu Pactul de Stabilitate şi Creştere şi Strategia Europa 2020. Această coordonare vizează inclusiv procesul de elaborare a Programelor Naţionale de Stabilitate sau de Convergenţă, a bugetelor naţionale ale statelor membre şi a Programelor Naţionale de Reformă. Anual, Comisia Europeană analizează în detaliu programele statelor membre în materie de reforme economice şi structurale şi le oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni.

Semestrul european este, cu alte cuvinte, o succesiune de evenimente, care începe în fiecare an cu elaborarea de către Comisia Europeană a unui raport privind creşterea economică - Analiza Anuală a Creşterii, urmată de reuniunea Consiliului European de primăvară care stabileşte care anume dintre priorităţile propuse de Comisia Europeană sunt acceptate de statele membre şi de reuniunea Consiliul European de vară care stabileşte recomandări specifice pentru fiecare stat membru şi încheie astfel Semestrul european.

De altfel, de la adoptarea Strategiei Europa 2020 şi până în prezent, aspectele legate de creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă s-au aflat, în permanenţă, pe agenda reuniunilor Consiliului European.

Semestrul european 2017 se desfăşoară în conformitate cu Foaia de parcurs pregătită de Preşedinţia Consiliului UE şi a debutat în data de 16 noiembrie 2016, prin publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului de toamnă privind Semestrul european, care include Analiza Anuală a Creşterii 2017. Acest calendar are aceleaşi repere ca şi în 2016 şi urmăreşte ca toate formaţiunile relevante ale Consiliului şi grupurile de lucru să acţioneze într-o manieră coordonată şi coerentă în direcţia unei pregătiri temeinice a dezbaterilor Consiliului European privind Semestrul european.

În cadrul Semestrului european 2017 accentul va fi pus pe continuarea simplificării procesului de coordonare ex ante a politicilor economice şi fiscal-bugetare, aprofundarea dialogului cu statele membre şi concentrarea asupra implementării recomandărilor specifice de ţară. În acest context, Comisia intenţionează, ca înainte de emiterea rapoartelor de ţară (februarie 2017), de primirea programelor naţionale de reformă (mijlocul lunii aprilie 2017) şi de publicarea recomandărilor specifice de ţară (mai 2017), să intensifice dialogul cu statele membre, atât prin derularea de misiuni tehnice, cât şi prin intermediul reuniunilor bilaterale.
 

Elemente de context 

În perioada ianuarie – iunie 2011 a avut loc prima ediţie a Semestrului european - Semestrul european 2011. La reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012 s-a încheiat al doilea Semestru european - Semestrul european 2012, prin adoptarea oficială a recomandărilor specifice de ţară pentru perioada 2012-2013.

Semestrul european 2013 s-a încheiat în data de 9 iulie, prin andosarea de către Consiliul European de vară a recomandărilor specifice de ţară 2013. Derularea Semestrului european 2013 s-a caracterizat, în primul rând, prin consolidarea dialogului şi asigurarea unor contacte directe între Comisia Europeană şi autorităţile naţionale şi prin abordarea echilibrată a aspectelor macro şi microeconomice, precum şi a celor legate de ocupare şi incluziune.

Semestrul european 2014 a demarat în luna noiembrie 2013 şi s-a finalizat în luna iunie 2014, prin andosarea de către Consiliul European de vară (26-27 iunie 2014) a recomandărilor specifice de ţară pentru 2014. Comparativ cu 2013, Semestrul european 2014 a fost primul Semestru european în cadrul căruia a fost evaluată distinct implementarea recomandărilor specifice de ţară, ca parte a noului proces de evaluare de către Comisia Europeană, a aplicării prevederilor pachetului legislativ „two-pack” de către statele membre din zona euro şi de către cele aflate în continuare sub procedură de deficit excesiv. De asemenea, Semestrul european 2014 s-a remarcat prin continuarea consolidării dialogului dintre Comisia Europeană şi autorităţile naţionale, dar şi prin publicarea (la data de 5 martie 2014) de către Comisie a unui inventar al primilor patru ani de implementare efectivă a Strategiei Europa 2020 (Comunicarea Bilanţul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii) şi derularea unui amplu proces de consultare publică pe tema posibilei revizuiri a strategiei.

Semestrul european 2015 a demarat în noiembrie 2014, prin publicarea de către Comisia Europeană a Analizei Anuale a Creşterii 2015 şi s-a finalizat la sfârşitul lunii iunie 2015, prin andosarea de către Consiliul European de vară din 25-26 iunie a recomandărilor specifice de ţară pentru 2015.

Semestrul european 2015 a fost marcat de publicarea concluziilor Comisiei Europene privind posibila revizuire a Strategiei Europa 2020, dar şi de începerea unui proces de raţionalizare a cadrului de coordonare, având ca scop creşterea asumării deciziilor la nivel politic şi accelerarea implementării reformelor structurale.

La data de 26 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat un pachet cuprinzător referitor la supravegherea economică în contextul Semestrului european 2015, care include: o comunicare-cadru ce evaluează provocările legate de creşterea economică, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice; rapoarte de ţară pentru toate statele membre, respectiv pentru zona euro; propuneri privind unele măsuri suplimentare care privesc anumite state membre, emise în baza Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice şi a Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Trebuie subliniat că a fost prima dată când Comisia a prezentat pachetul de supraveghere economică în acest format şi a publicat rapoartele de ţară atât de devreme. Publicarea timpurie a acestora de către Comisie a avut drept scop promovarea unui dialog amplu cu statele membre, partenerii sociali, precum şi ceilalţi actori implicaţi, tocmai pentru a creşte gradul de asumare şi de responsabilitate şi pentru a consemna înţelegerea comună a principalelor provocări viitoare.

Raportul de ţară al României pentru 2015 a prezentat o evaluare aprofundată („in-depth review”) a economiei româneşti în contextul Analizei Anuale a Creşterii 2015, concluzionând că, deşi au fost înregistrate progrese limitate în implementarea recomandărilor specifice de ţară, pe baza programelor de asistenţă succesiv derulate în România, dezechilibrele macroeconomice cheie privind contul curent şi politica fiscală au fost reduse considerabil, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută. Comisia Europeană a menţionat că pentru crearea de noi surse de creştere pe termen mediu prin cercetare şi inovare, România trebuie să facă paşi îndrăzneţi pentru crearea capacităţilor publice de cercetare, iar folosirea cât mai bună a fondurilor europene structurale şi de investiţii poate contribui în mod esenţial la creşterea investiţiilor, inovării şi ocupării forţei de muncă.

Semestrul european 2016 s-a desfăşurat în conformitate cu Foaia de parcurs pregătită de Preşedinţia Consiliului UE şi a introdus o abordare revizuită, pornind de la direcţiile de acţiune identificate în Comunicarea Comisiei privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii Economice şi Monetare.

Un element de noutate pentru Semestrul european 2016 a fost acela că recomandările specifice pentru zona euro în ansamblul său au fost publicate în luna noiembrie 2015, împreună cu Analiza Anuală a Creşterii 2016, permiţând astfel o abordare coerentă a provocărilor la nivelul zonei euro prin intermediul unor dezbateri care au loc înainte de adoptarea recomandărilor specifice pentru fiecare stat membru.

Semestrul european 2016 s-a derulat într-un cadru reînnoit, care include o mai bună integrare a dimensiunii zonei euro şi a dimensiunilor naţionale, un accent mai puternic pe performanţele în domeniul ocupării şi în cel social, o susţinere sporită a implementării reformelor şi a convergenţei economice prin intermediul utilizării într-o mai mare măsură a analizelor comparative şi schimbului de bune practici.

La data de 26 februarie 2016, Comisia Europeană a publicat rapoartele de ţară prin care sunt analizate, în detaliu, provocările economice şi sociale cu care se confruntă statele membre (cu excepţia Greciei şi Ciprului, care derulează programe de asistenţă financiară). Pentru 18 state membre, printre care şi România, rapoartele au cuprins şi rezultatele bilanţurilor aprofundate care analizează existenţa, persistenţa sau atenuarea dezechilibrelor macroeconomice cu care se confruntă statele respective.

Raportul de ţară al României pentru 2016 a evaluat situaţia economiei româneşti în contextul priorităţilor de acţiune identificate în Analiza Anuală a Creşterii 2016 şi a inclus un bilanţ aprofundat, precum şi o analiză suplimentară asupra altor aspecte structurale relevante precum guvernanţa şi mediul de afaceri, piaţa muncii, protecţia socială, sănătatea sau educaţia.

Astfel, în luna martie 2016, Comisia confirma în comunicarea sa privind Semestrul european 2016: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

Recomandările specifice de ţară 2016 pentru România au fost formulate pe baza provocărilor identificate de Comisia Europeană în raportul de ţară. Adoptarea formală a recomandărilor de către Consiliul UE, în iulie 2016, a marcat încheierea Semestrului european 2016.

 

DSE-2020, actualizat noiembrie 2016