Interviuri

IMPARŢIAL

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe
Data: 
19.04.2013
Autor: 
Digi 24

Luca Niculescu: Bună seara, tuturor. Bine v-am găsit.

Luca Niculescu: Haideţi să vorbim, domnule ministru de Externe Titus Corlăţean, despre un eveniment petrecut azi la Bruxelles. Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord pentru normalizarea relaţiilor. Au parafat, nu au semnat încă, au parafat un document prin care se angajează, ca să spun simplu, să nu îşi pună beţe în roate unul altuia în demersurile pentru apropierea de Uniunea Europeană. Reacţia dumneavoastră ca ministru de Externe.

Titus Corlăţean: S-au angajat la mai multe. Este rezultatul a 10 runde de negocieri, discuţii, din care 6 alocate exact acestui subiect, partea de nord a Kosovo şi statutul asociaţiei de municipalităţi sârbe în cadrul Kosovo sau cu o autonomie lărgită. Şi un proces în care înaltul reprezentant al Uniunii Europene, vicepreşedinte al Comisiei Europene a jucat un rol esenţial, decisiv. Şi eu vreau să salut public rolul deosebit pe care Catherine Ashton l-a jucat în acest proces. Înţelegerea de azi, dacă va fi aprobată de cele două Guverne şi cred că în cazul Belgradului se punea problema şi ratificării în Parlament, va însemna un pas înainte important în Balcani în ceea ce priveşte stabilitatea şi reconcilierea, după o istorie şi un conflict dureroase. Şi înseamnă o realitate politică, am mai spus-o public, de care noi în România trebuie să ţinem cont. Sunt… Ştiu că acolo direcţionaţi întrebarea în ultimă instanţă, sunt 5 state membre ale Uniunii Europene: Spania, Grecia, Cipru, Slovacia şi România, care nu au recunoscut Kosovo. Au fost foarte multe solicitări adresate de către partenerii europeni în toţi aceşti ani, partenerii europeni şi americani, către cele 5 state de a face un pas înainte, de a recunoaşte Kosovo. Recent a fost şi această rezoluţie a Parlamentului European care a spus acelaşi lucru. Situaţia este în felul următor, noi am urmărit cu atenţie, cel puţin actualul Guvern a avut o mai mare deschidere şi o evaluare ceva mai politică asupra acestor evoluţii. Pentru că din punctul de vedere al dreptului internaţional poziţia României a fost de la bun început corectă. În acelaşi timp există nişte realităţi politice pe care nu ai cum să le ignori. Noi avem interesul ca balcanii în ansamblul lor, toţi, să meargă în aceeaşi direcţie de integrare în Uniunea Europeană şi/sau NATO, în funcţie de specificul fiecărui stat. Avem nevoie de stabilitate, de democraţie şi de prosperitate într-un Balcani care a cunoscut o istorie dureroasă, conflicte mondiale au plecat de acolo, au fost războaie de dată mai recentă. Ori lucrurile astea sunt importante şi nu întâmplător… trebuie să ne uităm la ceea ce fac şi celelalte state care nu au …, sau cel puţin unele dintre ele. Ori există deja un anumit gen de contacte şi în cazul Slovaciei şi în cazul Greciei, există vizite reciproce, există oficii comerciale deschise, există o practică a ştampilelor pe paşapoarte.

Luca Niculescu: Şi noi ce avem în clipa de faţă în toate astea?

Titus Corlăţean: Noi am avut în ultimele luni, sub actualul Guvern, respectând poziţia şi respectând interesele Serbiei cu care am pătrat legătura, dar urmărind ce se întâmplă între Belgrad şi Priştina direct. Am avut poziţii constructive faţă de anumite proiecte privind Kosovo fie prin intermediul Comisiei Europene, proiecte de asistenţă, de dezvoltare acordate Kosovo, fie în cazul aderării la BERD. Şi în alte procese, aderarea la o organizaţie din Europa de SE. Suntem în situaţia în care am luat, pot să spun acum public că am luat o decizie pe baza normelor în vigoare româneşti, să punem acele ştampile pe paşapoartele, documentele de călătorie emise în Kosovo. Până acum se puneau pe o foaie de hârtie în interiorul paşaportului. Nu e o chestiune nouă, alte state o fac mai demult, o fac şi slovacii, şi grecii. Serbia a făcut mai mulţi paşi, chiar mai mulţi decât România. Ori trebuie să fim atenţi să nu rămânem izolaţi, să nu rămânem undeva în afara acestor evoluţii. Ori o eventuală decizie de recunoaştere implică un dialog politic în România, implică o discuţie în Parlament. Parlamentul a adoptat anterior o decizie de nerecunoaştere. Implică un dialog între Preşedinţie – Guvern. Noi suntem într-un proces care a avansat, dar simt nevoia într-o perioadă foarte rapidă a unei discuţii în Parlament.

Luca Niculescu: Cât de rapidă? Ce înseamnă? Săptămâni, luni?

Titus Corlăţean: În următoarele săptămâni.

Luca Niculescu: Ce a câştigat România prin nerecunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent încă de la început?

Titus Corlăţean: A fost o poziţie de principiu fundamentată pe consideraţii de drept internaţional public. Şi acele consideraţii bazate pe drept au fost corecte. Şi eu fac parte dintr-o şcoală de drept internaţional românească. În acelaşi timp sunt şi om politic. Şi o spun cu regret pe undeva, din păcate în ansamblul relaţiilor internaţionale nu întotdeauna dreptul e cel care prevalează, ci considerentele de natură politică, de o manieră foarte rece şi pragmatic spun acest lucru. Ori sunt lucruri care ţin de un interes de cooperare şi stabilitate în regiune. Dacă sârbii fac paşi înainte să îmi spună cineva care ar fi considerentele pentru care noi nu am putea face paşi înainte?

Luca Niculescu: Aţi avut o discuţie cu preşedintele României pe acest subiect?

Titus Corlăţean: Am avut o discuţie cu toţi factorii decizionali în statul român pe acest subiect.

Luca Niculescu: Preşedintele României ce a spus?

Titus Corlăţean: A fost o discuţie extrem de utilă cu toţi factorii de decizie în statul român.

Luca Niculescu: În acelaşi timp? Adică v-aţi adunat…

Titus Corlăţean: În contextele corespunzătoare.

Luca Niculescu: Şi vor urma şi alte discuţii.

Titus Corlăţean: Cu siguranţă da.

Luca Niculescu: Republica Moldova, nu are Guvern, are un prim-ministru… domnul Filat e însărcinat să formeze noul Guvern. Va reuşi?

Titus Corlăţean: Sper că da, pentru că este interesul profund al Republicii Moldova şi România e primul dintre susţinători, de a-şi continua traseul spre Uniunea Europeană în vederea unei viitoare aderări la Uniunea Europeană. Pentru că asta este destinaţia, asta este vocaţia europeană a Republicii Moldova şi cetăţenilor care trăiesc în Republica Moldova, din care cea mai mare parte de origine română şi vorbind limba română. Ori din acest punct de vedere stabilitatea şi continuitatea proiectului politic în Republica Moldova cu o guvernare pro europeană sunt condiţiile necesare. S-a pierdut timp preţios în ultimele luni şi ultimele săptămâni. Noi sperăm la nivel european şi noi în România, că săptămâna viitoare Parlamentul va da votul de investitură pentru al treilea Guvern al alianţei pentru integrarea europeană sau cum se va numi el, pentru a continua proiectul, reformele interne absolut necesare, măsurile în favoarea cetăţenilor proprii. Pentru că nivelul de trai este scăzut în Republica Moldova. Dar acele reforme care ţin de statul de drept, de libertăţi, de justiţie independentă care să combată corupţia, de creştere economică, de libera circulaţie a cetăţeanului moldovean, este o mare responsabilitate. Ori acest proiect la care s-au angajat cu succes până acum cei din alianţa pentru integrarea europeană este firesc să meargă mai departe. Momentul noiembrie, summit-ul de la Vilnius privind parteneriatul estic, când se vor lua decizii importante pentru viitorul unora dintre partenerii Uniunii Europene, inclusiv Republica Moldova, nu trebuie ratat.

Luca Niculescu: Ce decizie s-ar putea lua pentru Republica Moldova la summit?

Titus Corlăţean: Discutam până la această criză politică de posibilitatea semnării, deci finalizării negocierii şi semnării acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu un text, o clauză în preambul, în care să vorbească de vocaţia europeană şi să spună, poate nu atât de explicit, dar să dea de înţeles că drumul mai departe, pe baza progreselor concrete este calitatea de membru al Uniunii Europene. După această criză politică va trebui să muncească în primul rând colegii din Guvernul moldovean şi noi pe lângă să îi sprijinim pentru a obţine…

Luca Niculescu: Conduceţi un grup de prieteni ai Republicii Moldova.

Titus Corlăţean: Da, conduce România prin ministrul de Externe grupul de prieteni europeni ai Republicii Moldova. Ne-am întâlnit acum câteva săptămâni la Bruxelles şi a fost o discuţie foarte bună în interesul Republicii Moldova. Ori în acest moment, sub rezerva votului de săptămâna viitoare în Parlamentul Republicii Moldova se poate asigura cu sprijin politic european un pachet bun pentru Republica Moldova. Măcar cu parafarea acordului de asociere. Şi semnarea la o dată ulterioară peste câteva luni. Finalizarea acordului de liber schimb cu beneficii economice în care ar fi extrem de util să se găsească soluţia încorporării şi companiilor transnistrene care sunt interesate să facă parte din acest acord de liber schimb. Şi o decizie de a merge mai departe cu facilităţile acordate în domeniul vizelor, deci libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni în Uniunea Europeană. Deci vorbim de mize foarte serioase şi ţine în primul rând de decizia şi înţelepciunea politică a celor de la Chişinău, politicienilor de la Chişinău, în care din păcate cel puţin la nivelul unuia dintre partidele politice componente ale fostei alianţe şi mă refer aici şi o spun cu nume şi prenume, preşedintele Ghimpu, pe care eu îl respect, pentru sentimentele pro europene şi pro româneşti, au ridicat dificultăţi. Înţeleg poziţii, înţeleg exprimări, înţeleg anumite frustrări, dar atunci când interesul Republicii Moldova, interesul european este mai presus decât anumite resentimente la nivel personal, la nivel de lideri. Lucrurile astea nu joacă în favoarea… adică ar trebui respectat interesul superior al Republicii Moldova, altfel generezi fără să vrei prejudicii intereselor majore ale Republicii Moldova, dai posibilitatea comuniştilor să revină la putere în Republica Moldova şi toată munca lor şi munca noastră se poate prăbuşi. Ori în astfel de situaţii este nevoie de curaj politic, chiar şi atunci când ai afirmat anumite chestiuni atât de dure cum le-a afirmat domnul Ghimpu, să ştie până în ultima secundă că îşi poate schimba poziţia în interesul Republicii Moldova.

Luca Niculescu: O revenire a comuniştilor la putere în cazul unor eventuale alegeri anticipate ar fi o dramă?

Titus Corlăţean: Ştiţi care e paradoxul? Primii care au lansat tema viitorului european al Republicii Moldova în Republica Moldova după un anumit ciclu au fost comuniştii. Dar a fost doar afirmat. A fost asumat politic, dar foarte multe lucruri în realitate nu s-au întâmplat pentru considerentele pe care le cunoaşteţi. Nu m-aş grăbi să pun anatema fundamental pe comunişti pentru că…

Luca Niculescu: Păi şi acolo e schimbare de generaţie.

Titus Corlăţean: Se tot vorbeşte de o schimbare de generaţii în Partidul Comuniştilor de la Chişinău şi nu s-a întâmplat. Pentru că acolo este nevoie totuşi să se ajungă la un anumit moment. Şi noi am trecut prin bolile copilărie democraţiei. La un minim de dialog între putere şi opoziţie, la o chestiune mai degrabă inclusivă şi nu exclusivă, în care să nu existe absolut dialog, să se poată identifica acele proiecte majore de comun interes în care să se poată dialoga între putere şi opoziţie, în speţă opoziţie comunistă. Dar cu siguranţă, dacă ar fi alegeri anticipate şi comuniştii ar avea o şansă importantă, cu siguranţă proiectul european angajat al Republicii Moldova va suferi consecinţe şi daune serioase, grave.

Luca Niculescu: Am văzut că aţi reacţionat ieri într-un alt interviu la declaraţiile ambasadorului rus privind baza de la Deveselu, aţi spus că au fost neinspirate şi că veţi avea o discuţie cu el. Când veţi avea o discuţie cu el?

Titus Corlăţean: Azi a avut loc această discuţie la nivelul unuia dintre membrii conducerii Ministerului Afacerilor Externe care a transmis mesajul care se impunea.

Luca Niculescu: Care era acest mesaj exact?

Titus Corlăţean: Cel care se impunea legat de declaraţiile neinspirate pe această chestiune.

Luca Niculescu: Dar cum sună un astfel de mesaj?

Titus Corlăţean: Acest mesaj se transmite în mod direct pe canal diplomatic, nu este de a fi transmis prin mass-media. Dar dincolo de asta, eu am încercat să găsesc totuşi o tonalitate de echilibru la o poziţie care, dacă e să fim corecţi şi profesionişti în analiză şi citim tot interviul, nu a fost atât de contondentă în realitate, s-a extras o bucăţică care făcea parte dintr-un întreg şi a fost prezentată de o anumită manieră în presa românească.

Luca Niculescu: Da, dar dumneavoastră citiserăţi ieri interviul când aţi spus că au fost neinspirate, adică nu cred că v-aţi luat numai după titlu.

Titus Corlăţean: Cu siguranţă da. Nu asta este problema. Eu am încercat şi fac eforturi să găsim modalitatea cea mai înţeleaptă ca stat care nu derogă şi nu doreşte să deroge de la statutul nostru de membru al familiei europene şi euroatlantice foarte clar. Dar să găsim modalitatea pe care alţii au găsit-o înaintea noastră. Şi mă refer şi la Ungaria, şi la Polonia cu o istorie foarte dureroasă şi ea în relaţia cu Moscova. Să găsim acea modalitate înţeleaptă de a avea mai întâi un dialog politic funcţional, o relaţie ceva mai echilibrată şi cu interese economice foarte consistente în care continuăm să pierdem. Şi o relaţie în care avem probleme importante care vin din trecut şi pe care încă nu le putem discuta normal, chestiunea tezaurului şi altele. Deci într-o astfel de situaţie, când azi, ziua următoare declaraţiilor discutate atât de mult ieri, azi a avut loc la Bucureşti o reuniune importantă, după un număr de ani, reuniunea comisiei mixte interguvernamentale economice, cu o prezenţă importantă, un om politic pe care îl cunosc de la Strasbourg, Kosacev, a fost preşedintele comisie de politică externă în Dumă, acum are o poziţie importantă în Federaţia Rusă şi la nivelul CSI-ului. Şi este co-preşedintele părţii ruse. Cu ministru Varujan Vosganian de partea cealaltă discutând proiecte economice, discutând aspecte care ne interesează, şi pe dumneavoastră ca cetăţean atunci când plătiţi factura la gaz vă interesează acest aspect. Am dat un singur exemplu.

Luca Niculescu: Despre ce s-a discutat azi de exemplu.

Titus Corlăţean: Păi sunt proiectele… Nu mă substitui eu ministrului Economiei. Vor face o comunicare publică a aspectelor discutate. Dar lucrurile astea nu aş vrea să le punem în pericol, nu aş vrea să le aruncăm în aer şi eu ca ministru de Externe care am o responsabilitate, să dau curs unor interese până la urmă legitime ale presei, unor interpretări legitime, dar nu întotdeauna corecte, care apar prin presă. Sunt mult mai concentrat pe interesele reale ale României. Pentru că dacă voi dori să discut tezaurul, voi putea să îl discut atunci când vom avea o normalitate a relaţiei politice.

Luca Niculescu: Cam în cât timp vedeţi o normalizare, o normalitate a relaţiei politice? Că folosiţi de două ori acest cuvânt într-un minut.

Titus Corlăţean: Da, să nu îşi imagineze cineva că suntem într-un război apropo de normalizare, normalitate. Eu vorbesc de normalitate, pentru că normalitatea înseamnă în primul rând contacte politice la un anumit nivel. Ar însemna la nivel de preşedinte, de prim-ministru, de ministru de Externe, de miniştri ai Economiei, de cooperare în domeniul, nu ştiu, securitate internaţională, combatere a terorismului. Lucrurile astea le facem prin intermediul UE, prin intermediul NATO, dar trebuie să le facem şi în plan bilateral.

Luca Niculescu: În cât timp se vor întâmpla acestea?

Titus Corlăţean: Nu, anul acesta eu cred, dacă renunţăm la retoricele astea şi dacă chiar suntem interesaţi de subiect, ambele părţi, va fi o întâlnire la nivelul miniştrilor de Externe. În mod normal ar trebui să fie după un număr de ani. În care să avem o agendă serioasă, bine pregătită, în care să discutăm şi aspecte pozitive. Iată, am finalizat recent negocierea unui acord important, cu o simbolistică importantă, înfiinţarea centrelor culturale, românesc la Moscova şi rus la Bucureşti.

Luca Niculescu: Când se vor deschide?

Titus Corlăţean: Păi în clipa în care se va semna acest acord. Şi dacă…

Luca Niculescu: Pe care îl veţi semna dumneavoastră?

Titus Corlăţean: Dacă întâlnirea celor doi miniştri de Externe va avea loc, vom semna şi acest acord.

Luca Niculescu: Şi unde ar urma să aibă loc? La Bucureşti sau la Moscova?

Titus Corlăţean: Acolo unde vor stabili cele două părţi, atunci când vor stabili.

Luca Niculescu: S-ar putea să aibă loc şi în marja unei reuniuni internaţionale?

Titus Corlăţean: O astfel de chestiune e o chestiune bilaterală şi nu trebuie să o scufundăm în planul doi sau în derizoriu în marja unei reuniuni şi undeva să ne întâlnim la o cafea.

Luca Niculescu: Nu, eu vă înţeleg, dar au fost alţi miniştri înaintea dumneavoastră care vorbeau despre cele 5, 7, 9, 10 minute pe care le-au avut la o întâlnire internaţională şi după aceea au avut o bilaterală cu omologii lor.

Titus Corlăţean: Cu ministrul Lavrov m-am întâlnit de mai multe ori în marja reuniunilor multilaterale, am discutat anumite aspecte, dar lucrurile aşezate, serioase, se discută faţă în faţă într-o întâlnire bilaterală.

Luca Niculescu: Deci anul acesta foarte probabil putem să spunem o întâlnire între dumneavoastră şi…

Titus Corlăţean: Este de sperat şi sunt demersuri de ambele părţi pentru această chestiune.

Luca Niculescu: Există cineva care are interes ca această relaţie să nu fie una normalizată?

Titus Corlăţean: Ştiţi care e paradoxul? Două lucruri trebuie să vă spun aici, în primul rând în România s-a comis o greşeală, nici nu mai vreau să polemizez, să arunc responsabilitatea, vina, pe alţii, fie mai înalţi, fie mai mici. S-a dus în derizoriu o relaţie care trebuie tratată cu seriozitate. S-a folosit de o manieră populistă tema asta a relaţiei cu Rusia, în interes electoral, s-au câştigat voturi aici sau în Republica Moldova folosindu-se tema asta cu Rusia. Unii care au fost catalogaţi şi s-a pus ştampila şi în ţară şi în anumite chestiuni amicale în mass-media, prin Germania sau prin alte părţi, ăia care sunt pro ruşi şi vând ţara ruşilor şi ceilalţi care sunt profund pro europeni. O mare prostie şi ne facem singuri rău şi ne vulnerabilizăm singuri interesele. Astfel încât acest gen de atitudine poate genera nu o inhibiţie, dar o reţinere în a promova o relaţie corectă şi un dialog corect cu Federaţia Rusă pe care nu ai cum să o ignori. Pe de altă parte sunt chestiuni care provin şi din spaţiul extern. Nu vă ascund că am fost întrebat nu o dată de partenerii serioşi internaţionali ai noştri: dar ce aveţi de gând în relaţia cu Federaţia Rusă? Ce au ruşii de gând? Aveţi contacte? O spun foarte deschis. Nu uitaţi că România se situează la frontiera estică atât a alianţei, cât şi a Uniunii Europene. Dacă cineva îşi imaginează că există un mare actor european sau euroatlantic interesat ca aici să fie agitaţie, să fie o relaţie tensionată, se înşeală profund. Deci România ar putea juca un rol extrem de benefic şi pentru o alianţă şi pentru Uniunea Europeană, făcând şi având însă un partener de dialog la Moscova, nişte paşi în direcţia cea bună. Exemplul polonez este cel mai bun. Şi toată lumea l-a salutat. A existat o istorie extrem de dureroasă în cazul polonez. Au existat ani de îngheţ, de acuze reciproce, de relaţii tensionate. E adevărat că a fost nevoie de un episod dramatic, cel al prăbuşirii avionului cu elita politică administrativă poloneză care a declanşat, a fost un declic. Dar totuşi Polonia a făcut nişte lucruri şi Rusia a făcut nişte lucruri în relaţia bilaterală. Lucrurile astea trebuie să fie bine înţelese şi nu văd de ce România şi Rusia nu ar putea face lucruri similare.

Luca Niculescu: Ştiţi despre ce o să vă întreb acum?

Titus Corlăţean: Dacă îmi spuneţi, voi şti.

Luca Niculescu: Sri Lanka..

Titus Corlăţean: Cu totul alt subiect. Şi lumea se va întreba de ce mă întrebaţi acest subiect?

Luca Niculescu: Vă voi întreba pentru că am aflat că aţi v-aţi împărţit ziua între congresul PSD şi întâlnirea cu omologul dumneavoastră din Sri Lanka. Cred că de multă vreme nu a mai fost un ministru din Sri Lanka.

Titus Corlăţean: Este prima vizită a unui ministru din Sri Lanka în ultimii 35 de ani.

Luca Niculescu: Au avut şi un război civil complicat.

Titus Corlăţean: Au avut o perioadă complicată, lucrurile s-au aşezat, s-au calmat în ultimii 4 ani. Este o ţară care este importantă în acea regiune lângă Pakistan, India. Este o ţară cu o istorie extrem de interesantă, inclusiv în relaţia bilaterală cu noi, înainte de 1989.

Luca Niculescu: Exact, aici voiam să ajungem, pentru că am descoperit lucruri azi, dar vă las să le spuneţi.

Titus Corlăţean: Mai întâi, care este istoria acestei vizite oficiale de azi în România? La New York în septembrie în marja adunării generale a ONU am avut o întâlnire bilaterală cu ministrul din Sri Lanka care este o persoană deosebită, cu educaţie la Cambridge, profil britanic. Şi unul din miniştrii de Externe apreciaţi din regiunea lui. Am descoperit, nici eu nu ştiam la acel moment, faptul că România a fost cea care a exportat înainte de 1989, acum vreo 30 de ani, cam 900 de vagoane de tren, transport de pasageri, de călători, de mărfuri, cam 80-90% din parcul feroviar al Sri Lankăi. La 30 de ani după, discuţie pe care am avut-o la New York şi azi cu ministrul de Externe din Sri Lanka a fost ca România, companiile româneşti să modernizeze acest parc feroviar. Şi chiar mai mult, eventual să facă o linie de producţie acolo la faţa locului şi să producă. De altfel ei sunt interesaţi şi de modernizare, dar şi de a cumpăra vagoane noi şi de a cumpăra din start un număr important şi după aceea anual un alt număr. Vă daţi seama că pentru industria de specialitate, companiile româneşti, ar fi o gură de oxigen, mai ales că au expertiză serioasă, avem o tradiţie care nu a fost uitată, şi acest gen de proiect este bine să ne identificăm, să ne punem în valoare şi eu cred că discuţiile de azi au cam pus o concluzie pozitivă în sensul că acest proiect se va realiza.

Luca Niculescu: Foarte interesant şi neaşteptat, cred că şi pentru dumneavoastră până în luna septembrie, nu vă aşteptaţi să descoperiţi flota de vagoane din Sri Lanka să fie făcută aici undeva.

Titus Corlăţean: Dacă rostiţi cuvântul flotă vă voi spune altceva decât vă aşteptaţi. În cazul unui alt stat din relativ aceeaşi regiune, Mauritania dacă nu mă înşel, România a produs flota lor de pescuit oceanic înainte de 1989. Şi l-am întâlnit pe ministrul de Externe din statul respectiv tot la New York şi am şi stabilit să avem o întâlnire bilaterală. Tatăl lui fusese parcă în patronatul flotei şi ce vremuri au fost, a fost foarte bine. Şi l-am întrebat: dar ce s-a întâmplat cu flota voastră? Cică: ca şi la voi în România, discuţie autentică. Am apreciat această chestiune şi umorul pe care l-a demonstrat, dar încă totuşi, revenind la treburile serioase, trebuie să ştim să punem în valoare o anumită istorie anterioară pe care România a avut-o, politic, economic şi să putem să fructificăm aceste relaţii pe care din păcate le-am uitat 20 de ani.

Luca Niculescu: Exact. Aici voiam să ajungem şi mă duceţi direct către următoarea temă. Aţi inaugurat la începutul săptămânii o piaţă a francofoniei la Bucureşti, chiar în faţa Palatului Parlamentului.(…) România în Uniunea Europeană are o carte importantă de jucat, cartea francofoniei africane. În timpul comunismului erau multe schimburi între România şi ţări africane. 4000 de cooperanţi români erau în ţări africane şi apoi foarte mulţi studenţi africani la Bucureşti. Românii sunt simpatizaţi în Africa, sunt apreciaţi, au un mare avantaj, nu au fost niciodată putere colonială. Sunteţi percepuţi şi acum ca un actor neutru faţă de partenerii africani.

Titus Corlăţean: Am atât de multe de spus aici. Nu ştiu cu ce o să încep, dar voi începe tot cu reuniunea de la New York. După discursul pe care l-am avut ca reprezentant al României la adunarea generală, era decalajul orar, era foarte de dimineaţă în România, 4 dimineaţa cred, când am terminat discursul rostit în franceză mai întâi şi partea a doua în engleză. Asta este practica, când ieşi de pe scenă şi te duci pe culoar de obicei vin colegi, miniştri, ambasadori ai altor state, te felicită, te bat pe umăr, a fost foarte bine, nemaipomenit, extraordinar, România şi ţările respective, sau Franţa şi ţările respective, sau Belgia şi ţările respective. M-am pomenit cu foarte mulţi reprezentanţi diplomatici din state africane. Pe motiv de francofonie şi au reacţionat  foarte bine, România ţară francofonă în continuare, mulţumim. Dar şi pe motiv românesc, pentru că cel puţin 2 sau 3 din ambasadorii… Miniştrii au venit pe francofonie, dar au fost ambasadori care au venit şi m-au felicitat în limba română. Şi am fost profund impresionat de faptul că erau oameni la 50 de ani, la 55-60 de ani, cu studii în România, pe vremuri. Au păstrat şi vorbeau o limbă românească foarte bună. Unul dintre ambasadori, nu mai reţin din ce stat african, mi-a vorbit într-o ardelenească fabuloasă. Şi i-am spus: domnule, era ultimul lucru la care mă aşteptam, să vin aici să îmi vorbiţi… Sunteţi ambasador dintr-un stat african, o persoană de culoare, să vorbiţi româneşte cu accent ardelenesc. Şi mi-a spus: normal, dacă am făcut universitatea la Braşov. Dar mi-a zis-o cu accent ardelenesc. Deci lucrurile astea într-adevăr, trebuie să fim atenţi, să le fructificăm. Francofonia într-adevăr este o carte deosebită pe care am putea şi vreau să o folosim mai bine. Nu întâmplător noi avem la Ministerul de Externe o agendă foarte bine pusă la punct. Şi ştiţi că am aniversat cei 20 de ani de la momentul intrării României în organizaţia internaţională a francofoniei cu un eveniment deosebit la Sala Radio, Gala Francofoniei, cu nişte premii acordate unor români, personalităţi foarte active pentru promovarea francofoniei, împreună cu antena regională a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, împreună cu ambasadorii francofoni. Am avut această ceremonie de lansare a… inaugurare a pieţei francofoniei pe colţ, lângă Palatul Parlamentului, împreună cu primarul general Sorin Oprescu, proiectul a fost comun. Invit lumea, de curiozitate, să vadă. Monumentul este superb, este splendid, inclusiv inscripţiile în română şi franceză spun un lucru. Şi mai spun un lucru important, este singura piaţă a francofoniei în Europa. Este în România, la Bucureşti. Micul Paris nu se dezminte şi a fost un lucru extrem de apreciat, au fost prezenţi cei din corpul diplomatic. Şi avem şi multe alte evenimente legate de francofonie în acest an.

Luca Niculescu: Dar nu puteţi face şi altceva, să dezvoltaţi mai mult reţeaua de diplomaţi români din Africa?

Titus Corlăţean: Există câteva direcţii de acţiune, s-a tot vorbit în lunile astea. Ştiţi cum spunea clasicul criticilor noştri, e sau nu e viziune. Uneori poate vorbim mai mult, dar dorim să facem mai mult. Sunt câteva direcţii strategice de acţiune, dincolo de cele clasice, standard, în care avem interese politice şi economice legate de anumite destinaţii în Asia, legate de spaţiul african. Şi nu doar Africa de Nord, Orientul Mijlociu cu reverberaţii africane.

Luca Niculescu: În toate ţările despre care vorbeaţi că există acea memorie.

Titus Corlăţean: Sigur. Şi lucrăm la agende de contacte diplomatice, lucrăm la proiecte economice, lucrăm la prezenţa economică românească pentru că descopăr pe măsură ce intru în dosare împreună cu echipa din Ministerul de Externe, descopăr realmente surse extraordinare de progres economic pentru ţara asta a noastră şi vreau să le pun în valoare. Şi am început să lucrăm destul de bine. A fost mai vizibilă relaţia cu state din Asia, ca să dau exemplu doar al vizitelor oficiale pe care le-am făcut în India, cu semnarea unor documente importante cu chestiuni de business, cu urmări, colegi din Guvern, cazul doamnei ministru Grapini care zilele acestea s-a aflat în India pentru semnarea unor acorduri legate de turism, de textile. Sunt mai multe lucruri. Vizita în Japonia este foarte importantă, cu semnarea unui document de punere în practică a unui parteneriat cu Japonia, iată cu Sri Lanka. Nu mai spun de relaţia privilegiată cu China pe care o avem, nu spun de parteneriatul strategic cu Coreea de Sud.

Luca Niculescu: Care sunt următoarele vizite?

Titus Corlăţean: Săptămâna viitoare va fi aşa, dacă mă întrebaţi: Luxemburg, Bruxelles, Consiliul Afacerilor Externe, Consiliul Afacerilor Generale, cu decizii importante. Ministeriala NATO la Bruxelles. Miercuri cu primul ministru la Strasbourg la adunarea parlamentară a Consiliului Europei cu teme iar importante pentru România. Iar joi şi vineri vizită oficială în Azerbaidjan, la Baku, cu teme politice şi economice, unele esenţiale pentru noi, pe securitate energetică, Nabucco Vest, coridorul de transport mărfuri Caspică – Marea Neagră. Asta doar în viitoarea săptămână.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru Titus Corlăţean, pentru această discuţie extrem de densă.

Titus Corlăţean: Mulţumesc.

Luca Niculescu: Emisiunea se încheie aici. Ne revedem săptămâna viitoare, luni, la aceeaşi oră. Toate cele bune!