Interviuri

Cristian David: E nevoie mai mult ca oricând să promovăm valenţele pozitive ale poporului român

Vorbitor: 
Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni
Data: 
10.03.2013
Autor: 
Agerpres


Simplificarea procedurilor consulare şi reducerea taxelor la servicii pentru românii din străinătate, îmbunătăţirea imaginii României şi reorganizarea programelor de limbă, cultură şi civilizaţie românească sunt priorităţile imediate ale ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.

Într-un interviu acordat AGERPRES, el anunţă că va prezenta în Guvern, până la începutul lunii aprilie, o strategie pentru românii din diasporă. Cristian David vorbeşte despre problemele comunităţilor istorice din Serbia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova, dar şi despre situaţia românilor plecaţi în Occident. El spune că, deseori, românii din străinătate sunt ţinta unor campanii de denigrare, care trebuie însă combătute poate chiar prin construirea unui brand de naţie.

"Puterea de muncă, creativitatea, adaptabilitatea sunt elemente pe care le putem sublinia şi scoate în evidenţă, pentru a estompa lucruri care nu caracterizează naţiunea română şi care au fost reflectate particular, dar care în niciun caz nu pot reprezenta trăsături caracteristice", spune ministrul Cristian David.


​AGERPRES: Este pentru prima dată când Guvernul României încredinţează problemele românilor din străinătate unui ministru. Aţi putea să ne spuneţi, pe scurt, ce proiecte veţi derula din această calitate?

Cristian David: Primul lucru pe care trebuie să îl subliniez este că apariţia acestui minister reprezintă o reacţie de responsabilitate faţă de problematica românilor care locuiesc în afara graniţelor şi care solicită o reacţie de răspuns coordonată, integrată şi unitară la problemele cu care se confruntă. Sarcina acestui minister este de a asigura coordonarea acestei reacţii de răspuns într-o manieră cât mai eficientă şi care să folosească toate instituţiile care au atribuţii şi responsabilităţi faţă de problema românilor din afară să folosească această relaţie de coordonare în cel mai eficient mod cu putinţă.

AGERPRES: Aţi anunţat că veţi elabora o strategie pentru românii din diasporă. În ce stadiu de elaborare se află şi când intenţionaţi să o prezentaţi spre adoptare?

Cristian David: Strategia naţională privind relaţia cu românii de pretutindeni este instrumentul prin care vom pune în aplicare politicile privitoare la comunităţile româneşti. Practic, această strategie va răspunde în mod concret celor cinci priorităţi pe care le-am inclus în programul de guvernare şi care vizează apărarea intereselor românilor din afară, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, menţinerea identităţii culturale şi lingvistice, susţinerea şi facilitarea procesului de integrare a acestora acolo unde trăiesc, apropierea de familiile din ţară. Un alt obiectiv ţine de promovarea imaginii pozitive de ansamblu a României – atât a ţării, cât şi a românilor. Aceste obiective se vor reflecta în modul în care strategia va răspunde concret. În strategie sunt cuprinse sectoarele de activitate care vor reprezenta acţiunea unitară a Guvernului pe fiecare minister în parte, care are atribuţii şi responsabilităţi. E vorba, în afara Ministerului Afacerilor Externe, în interiorul căruia se găseşte departamentul pe care îl conduc, de Ministerele Educaţiei, Culturii, Muncii, Sănătăţii, Afacerilor Interne. Toate vor avea sarcini în implementarea acestei strategii. Este o abordare unitară şi integrată în strategie, care vine să realizeze obiectivele cuprinse în programele de guvernare. Din această strategie vor rezulta programe de activităţi sectoriale, pentru fiecare minister în parte.

Timpul pe care ni-l propunem ca să finalizăm această strategie, care se află în dezbatere, este sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie, când intenţionăm să aducem în faţa Guvernului această propunere de strategie.

AGERPRES: Aţi afirmat că una din priorităţile care se vor regăsi în această strategie vizează promovarea imaginii pozitive. Dumneavoastră aţi readus în discuţie şi ideea creării unui brand de naţie. Ce ar trebui să includă acesta?

Cristian David: Este o variantă de lucru la care ne gândim ca să putem prezenta şi reflecta într-o lumină cât mai bună calităţile poporului român. Românii au calităţi, sunt în majoritatea lor covârşitoare bine integraţi şi apreciaţi în comunităţile în care trăiesc şi cred că se simte acum, mai mult decât oricând, şi nevoia de a prezenta într-o lumină favorabilă calităţile românilor, pentru că, din păcate, am înregistrat în ultimele perioade tot felul de campanii care nu i-au pus într-o lumină favorabilă pe români. Eu cred că aceste campanii s-au făcut pe nedrept în ceea ce îi priveşte pe români ca naţie. Mă refer la mai multe momente când cazuri particulare, individuale au fost extrapolate întregii comunităţi româneşti, ceea ce nu este nici corect, nici just şi aruncă o umbră de îndoială asupra acestor calităţi, cu toate că, dacă aprofundăm dezbaterea şi discuţia, oriunde am avut ocazii să discutăm despre aprecierile faţă de prezenţa românilor le-am găsit întotdeauna pozitiv  e. Cu toate acestea, nu avem o campanie care să susţină aceste aspecte pozitive. Cu toate că în ştiri, de regulă, primează ştirile senzaţionale, care multe poartă o încărcătură negativă, cred că este rostul şi obligaţia noastră să facem un efort de a construi şi promova o campanie pozitivă.

AGERPRES: Ce calităţi credeţi că trebuie evidenţiate prin brandul de naţie sau ce stereotipuri trebuie combătute?

Cristian David: Sunt calităţi pe care noi le avem şi pe care le putem promova: puterea de muncă, creativitatea, adaptabilitatea sunt elemente pe care le putem sublinia şi scoate în evidenţă, pentru a estompa lucruri care nu caracterizează naţiunea română şi care au fost reflectate particular, dar care în niciun caz nu pot reprezenta trăsături caracteristice.

AGERPRES: Aţi menţionat la calităţi adaptabilitatea. Istoricul Lucian Boia spune în cartea sa "De ce este România altfel?" că această trăsătură, de a ne acomoda, este opusă consecvenţei. Ne face mai multe reproşuri Boia, între care şi lipsa comportamentului civic. Credeţi că ar fi nevoie şi de un proiect care să ne construiască o imagine pozitivă în interior, pentru noi înşine?

Cristian David: Depinde cum defineşti adaptabilitatea. Adaptabilitatea are, în înţelegerea mea, legătură cu foarte uşoara capacitate de integrare a românilor. Poate că merită studiată această chestiune. Românii, acolo unde trăiesc – în Italia, în Franţa, în Marea Britanie –, sunt foarte uşor de integrat. Adaptabilitatea înseamnă capacitatea lor de asimilare şi de punere în valoare a creativităţii. Spre deosebire de alte naţii, care sunt mai riguroase, mai disciplinate, noi suntem mai creativi. Acesta este sensul pe care îl dau eu adaptabilităţii, iar creativitatea eu o văd ca pe o valoare adaugată şi factor de progres. Dacă noi am pune creativitatea într-o convergenţă de progres sunt convins că rezultatele noastre ar fi mult mai bune şi vedem că oriunde românii au fost apreciaţi, ceea ce trebuie să sublinieze valenţe pozitive.

AGERPRES: Aţi avut recent o întâlnire cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, care am văzut că asta v-a şi transmis: românii sunt angajaţi model, se integrează uşor, dar imaginea lor nu este conformă cu realitatea. Ce se poate face concret, în această ţară, pentru a îmbunătăţi felul în care sunt percepuţi românii?

Cristian David: Trebuie să subliniem prezenţa noastră pozitivă la nivelul comunităţii sau al indivizilor. Eu îmi propun să atrag în acest program personalităţi care sunt recunoscute nu doar de comunitatea românească, dar şi de comunităţile ţărilor gazdă. Sunt foarte mulţi români cu o înaltă ţinută profesională - fie că vorbim de medici, de oameni care lucrează în mediul academic, oameni de cultură, artişti, sportivi –, care pot să fie reprezentanţi de cinste ai comunităţilor noastre, trebuie doar să ştim să îi punem în valoare. Eu cred că trebuie să strângem în jurul acestei campanii toate personalităţile care au recunoaştere de înaltă ţinută în acele societăţi şi ei să fie, cu ghilimelele de rigoare, "ambasadorii" imaginii noastre de succes.

AGERPRES: Aţi identificat aceste personalităţi, sunt de acord că participe la acest program?

Cristian David: Suntem într-o fază de identificare a acestor personalităţi care, în principiu, sunt cunoscute. Cu siguranţă că, pentru a le integra într-un proiect, întâi trebuie să finalizăm proiectul pentru această campanie.

AGERPRES: Aţi putea să ne daţi câteva exemple?

Cristian David: Avem în Italia foarte multe personalităţi, în lumea culturală şi în lumea academică, în lumea artistică şi în lumea sportivă. N-aş puncta acum pe cineva de teamă să nu omit pe altcineva, dar cred că ne putem uşor duce cu gândul la acele personalităţi care au trecut peste o anumită barieră de notorietate şi sunt recunoscute în societăţile lor. Cred că va trebui să discutăm cu fiecare în parte să vedem măsura în care vor contribui la acest proiect şi abia când vom putea să avem acordul şi acceptul acestora vom putea să îi punem în evidenţă. S-au făcut şi până acum astfel de acţiuni, nu este un element de noutate. Poate că singurul lucru în plus pe care îl aduce această abordare este că lucrurile s-ar putea face la unison, în mai multe ţări, în acelaşi timp, cu acelaşi element de mesaj.

AGERPRES: Domnule ministru, Marea Britanie a ameninţat recent cu o serie de măsuri de limitare a fluxului de imigranţi români, de asemenea a fost evocată perspectiva restrângerii accesului la sistemul de sănătate britanic. Aveţi un dialog cu autorităţile de la Londra astfel încât să le convingeţi să dea dovadă de mai multă deschidere faţă de români?

Cristian David: Avem un dialog permanent şi constant cu autorităţile din Marea Britanie. Eu plec aici de la abordarea că drepturile pe care românii le au în calitate de cetăţeni europeni nu pot fi îngrădite, ceea ce înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români trebuie să aibă acces liber şi neîngrădit la toate drepturile şi libertăţile de care beneficiază. Cred că ar trebui să fim foarte consecvenţi şi fermi în apărarea acestor drepturi. Sunt convins că nu sunt motive să credem că autorităţile din Marea Britanie vor ieşi în afara prevederilor Tratatului şi că vor respecta întocmai normele europene în materie şi poate pentru a ajuta şi la înţelegerea şi facilitarea comunicării ar trebui să vedem că problemele cu care se confruntă Marea Britanie, de această dată, nu vin dinspre România sau Bulgaria. Vin pe fondul unor întrebări deschise la nivelul societăţii privind prezenţa în UE, la beneficiile pe care le aduce acest statut Marii Britanii şi cred că nu s-a pus  niciodată în discuţie problema celor care vin să muncească în Marea Britanie. Declaraţiile recente pe care le-am urmărit cu mare atenţie vorbesc despre cei care ar urma să beneficieze doar de pe urma acelor servicii de asistenţă socială. Altfel spus, cei care nu vin cu gândul să muncească în Marea Britanie, ci doar ca să fie beneficiari ai sistemelor de asistenţă, ceea ce mă duce cu gândul că, din perspectiva Marii Britanii, nu doar românii sunt cei care ar putea să fie beneficiari ai acestor sisteme de asistenţă socială din Marea Britanie şi când am spus de asistenţă socială includ aici şi sănătatea. Cred că e o problemă de sistem. Iar în final rămân la convingerea mea că românii care vor dori să trăiască în Marea Britanie, să muncească acolo, nu vor întâmpina dificultăţi şi nu vor avea restricţii.

AGERPRES: Referitor la situaţia minorităţilor istorice, există numeroase plângeri ale românilor din Serbia că li se restricţionează accesul la educaţie, la slujbe religioase în limba română. Aveţi un răspuns din partea autorităţilor de la Belgrad? Cum a evoluat situaţia românilor din această ţară?

Cristian David: Suntem într-un dialog permanent cu autorităţile sârbe, iar eu sunt extrem de receptiv la toate problemele care sunt ridicate de la nivelul comunităţii noastre de acolo. Recent a fost o vizită în Serbia a secretarului de stat responsabil pentru activitatea Departamentului Românilor de Pretutindeni. Eu m-am văzut cu ambasadorul Serbiei şi văd că încet se degajă anumite progrese. Nu sunt acestea pe deplin satisfăcătoare faţă de aşteptările comunităţilor noastre, iar acest dialog trebuie făcut echilibrat, în cadrul dialogului politic bilateral, care cuprinde şi formatul de negociere din Comisia mixtă pentru minorităţi naţionale, respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, unde urmărim evoluţiile pozitive. Cred că este încă foarte mult spaţiu pentru îmbunătăţirea condiţiilor românilor din Serbia. Ne vom lupta ca toate drepturile lor să fie întocmai respectate. Ceea ce îmi doresc este ca această îmbunătăţire să fie rezultatul unui dialog echilibrat şi deschis  la nivel bilateral.

AGERPRES: Ministrul ungar de externe a afirmat la Bucureşti că el are sentimentul că românii din ţara sa se simt 'acasă' atât timp cât pot arbora tricolorul românesc la Gyula sau Mehkerek. Dumneavoastră ce semnale primiţi de la românii din statul vecin?

Cristian David: În problema noastră de dată recentă apare chestiunea steagurilor. Eu cred că românilor din Ungaria trebuie să li se garanteze accesul la educaţie în limba română, care este primordial, dat fiind că, în situaţia din România, acest drept este pe deplin asigurat minorităţii maghiare şi, din punctul meu de vedere, un nivel de reciprocitate ar fi necesar. Problema steagurilor în comunitatea românească de acolo vine după problema fundamentală a accesului la educaţie şi a accesului la publicaţii în română.

AGERPRES: Cum sprijină statul nostru apariţia publicaţiilor în limba română?

Cristian David: Avem programe pentru susţinerea apariţiei unor publicaţii în limba română. În mai multe state astfel de publicaţii care au nevoie de susţinere fac aplicaţii şi, pe bază de proiect, acestea primesc finanţare din partea Departamentului.

AGERPRES: Care este cuantumul acestei finanţări?

Cristian David: Nu avem încă încheiată procedură de licitaţie pe anul 2013. Suma o vom determina abia după ce vom analiza toate cererile.

AGERPRES: Dar aţi putea să ne spuneţi unde este nevoie stringentă de publicaţii româneşti sau unde e cererea cea mai mare?

Cristian David: Perioada de depunere a dosarelor nu s-a încheiat, dar fără a aştepta acest moment v-aş spune că din Serbia, Ungaria, Ucraina şi Basarabia vin cele mai multe cereri.

AGERPRES: Aţi amintit de Ucraina şi de Republica Moldova. Ce proiecte veţi derula în această zonă, în care misiunea dumneavoastră pare destul de dificilă?

Cristian David: În privinţa aceasta vom susţine toate proiectele care au ca obiect menţinerea identităţii lingvistice, culturale, spirituale româneşti. Avem un cadru de lucru cu multe asociaţii care sunt beneficiare ale programelor Departamentului şi această latură culturală, educaţională, este finanţată cu prioritate.

AGERPRES: Dar în afară de proiectele culturale, luaţi în calcul şi sprijinirea unei platforme economice, asocieri ale românilor din diferite state, care să le faciliteze dezvoltarea economică?

Cristian David: Este un subiect de interes, dar din păcate nu avem posibilitatea de a susţine platforme de cooperare economică. Dar nu este lipsit de sens să urmărim şi să încurajăm crearea unor structuri de asociere a agenţilor economici din ţările în care românii au astfel de activităţi economice şi v-aş da un exemplu pe care noi l-am încurajat fără a putea face efectiv mai mult. În Italia am ajutat la crearea unei asociaţii a antreprenorilor români. Aceştia, având caracterul antreprenorial, au posibilitatea de a susţine un astfel de proiect. Noi am susţinut ideea şi, odată ce va fi creată o astfel de asociaţie, ea poate să reprezinte o platformă de promovare economică.

AGERPRES: Domnule ministru, mulţi dintre românii din străinătate acuză lipsa coeziunii la nivelul comunităţilor, care le îngreunează şi relaţia cu autorităţile locale. Aţi identificat o asemenea problemă, este reală? În sensul că una e când merge un reprezentant al unei comunităţi şi vorbeşte în numele mai multor români despre o problemă şi alta e când problema este ridicată la nivel individual.

Cristian David: E normal ca forţa de reprezentare a comunităţii să stea în asociaţii. Cu cât aceste asociaţii vor fi mai numeroase, cu atât forţa lor de susţinere va fi mai mare. Evident că noi, dacă nu vom susţine şi înţelege acest lucru, că în dialogul cu autorităţile locale, pentru facilitarea procesului de integrare, este nevoie de asociaţii puternice, care să reprezinte parteneri reali de dialog ai autorităţilor locale, nu vom reuşi altfel. Aici integrarea se realizează într-un dialog continuu şi permanent pentru soluţionarea problemelor de zi cu zi, pe care comunitatea le are.

Am întâlnit situaţii unde asociaţii solide şi unite au găsit soluţii imediate de rezolvare a unor probleme, fie că vorbim de găsirea unor locuri de muncă, fie că vorbim de asigurarea unor locuinţe sociale, fie că vorbim de alte probleme de natură socială, la nivelul autorităţilor locale există întotdeauna disponibilitatea de a găsi soluţii. Condiţia este ca în faţa acestor autorităţi să vină asociaţii reprezentative, care să susţină drepturile şi problemele românilor şi cred că este în interesul amândurora ca o astfel de relaţie funcţională să conducă la rezultate, pentru că am văzut în multele ocazii în care am discutat cu reprezentanţi ai autorităţilor locale că sunt preocupaţi şi foarte atenţi la modul cum aceste probleme se soluţionează. Au tot interesul să o facă în sensul dorit şi aşteptat de comunitate, dar pentru aceasta e nevoie de dialog, iar dialogul are nevoie de parteneri.

AGERPRES: Aţi anunţat la un moment dat că lucraţi la un proiect de informatizare prin care să veniţi în sprijinul românilor care solicită diverse servicii consulare. Aţi putea să ne daţi detalii? Când ar putea beneficia românii de facilităţile acestui proiect?

Cristian David: Se ştie că poate una din marile dureri ale românilor din afară - mă refer la comunităţile mari, în special Italia, Spania - este legată de problema actelor şi de faptul că serviciile consulare au nevoie să fie îmbunătăţite, fie în calitatea serviciilor, fie în ceea ce priveşte accesibilitatea din perspectiva costului. Cred că trebuie să urmărim cu prioritate amândouă lucrurile: reducerea taxelor consulare şi optimizarea şi simplificarea procedurilor consulare. Un astfel de proiect este în lucru, el ţine de un proiect de informatizare a acestor servicii. Sper ca, în a doua jumătate a anului, anumite servicii, măcar în fază pilot, să poată fi funcţionale. Este o chestiune tehnică, pe care mi-aş dori-o rezolvată cât mai curând, dar care, prin tehnologia informaţiei, poate să reprezinte un progres şi o soluţie adecvată pentru problemele de natură consulară, pe care avem obligaţia să le simplificăm, pentru a uşura legătura românilor cu autorităţile statale din România.

AGERPRES: Aţi spus că veţi demara mai întâi un proiect pilot. Intenţionaţi să îl derulaţi mai întâi în câteva state?

Cristian David: Sau pe anumite tipuri de servicii consulare. Poate fi şi pe state şi pe servicii consulare.

AGERPRES: Care e bugetul total alocat românilor de pretutindeni?

Cristian David: Bugetul în 2013 se menţine în aceleaşi coordonate, cu o uşoară creştere faţă de 2012, la aproximativ 14 milioane de lei, din care zece milioane de lei sunt destinaţi proiectelor şi patru milioane – cheltuielilor de funcţionare a departamentului.

AGERPRES: Aţi putea enumera trei probleme sau trei priorităţi pe care vă propuneţi să le soluţionaţi în cursul acestui an?

Cristian David: Prima problemă este chiar cea legată de chestiunea consulară şi de începerea procesului de simplificare şi de reducere a costului acestui serviciu.

AGERPRES: Cu cât se va reduce?

Cristian David: Depinde de gradul în care proiectul de informatizare va reduce cheltuielile operative – de la caz la caz, în funcţie de cum vor fi anumite etape integrate în procesul de informatizare. S-ar putea ca, în anumite cazuri, reducerea să fie substanţială, pentru că proiectul de informatizare ar putea să înlocuiască anumite etape administrative sau anumite persoane şi, până la o analiză finală de cost – eficienţă, nu poţi spune cu exactitate ce tip de serviciu consular va fi redus şi cu ce pondere anume. Probabil că nu vor fi toate reduse cu aceeaşi pondere. În anumite cazuri, prezenţa fizică sau acoperirea în personal poate fi mai uşor înlocuită, în altele...

AGERPRES: Vă propuneţi o reducere a personalului din consulate?

Cristian David: Nu neapărat. Personalul din consulate poate fi optimizat şi prin angajarea unor oameni din rândul comunităţilor, pentru că eu cred că putem completa instrumentarul de servicii consulare cu birouri care să interacţioneze mai mult cu problemele comunităţii şi cred că o bună măsură de reducere a cheltuielilor de funcţionare, însemnând posibilitatea de creştere a personalului, este prin angajarea de personal consular din rândul comunităţii care ar avea alt sistem, altă grilă de salarizare şi care, dacă păstrăm constant valoarea fondului de salarizare, ar putea angaja mai mulţi oameni decât cei trimişi la post din Bucureşti.

A doua prioritate ţine de reorganizarea programelor de limbă, cultură şi civilizaţie românească – vorbim de priorităţile acestui an, nu de priorităţile mari, de program, de care am vorbit la început. În coordonarea mea se află Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, pe care mi l-aş dori în acest an cât mai repede cu putinţă reorganizat în măsura în care să poată servi comunităţilor istorice la păstrarea identităţii naţionale, prin oferirea unor programe de limbă, cultură şi civilizaţie. Acest proiect a stat în aşteptare foarte multă vreme şi eu cred că avem nevoie de o astfel de instituţie, care să poată să ofere românilor, în special, cum spuneam, în comunităţile istorice, posibilitatea să acceseze astfel de programe.

În fine, a treia prioritate ţine de pregătirea şi, dacă se poate spune aşa, promovarea proiectului de îmbunătăţire a imaginii, fie că vorbim de imaginea de ţară sau că vorbim de imaginea românilor. Probabil că vom găsi cea mai bună soluţie, eu m-aş orienta către brandul de naţie – un proiect de comunicare, de promovare a valenţelor pozitive ale poporului român. Modul de comunicare poate fi diferit de la ţară la ţară, dar conceptul trebuie să fie unic, pentru că el defineşte una şi aceeaşi naţie, oriunde ar fi ea.