Interviuri

PUNCTUL DE ÎNTÂLNIRE

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe
Data: 
03.03.2013
Autor: 
Antena 3

TALK-SHOW

Radu Tudor: Bună seara. Bine aţi venit la "Punctul de întâlnire". Suntem în regim de "Breaking news" la Antena 3. O tensiune politică fără precedent în ultimele două luni s-a creat în România şi iată ea se exportă şi în Europa. Germania se opune aderării României la Schengen, deşi ţara noastră şi-a făcut toate lecţiile, deşi am îndeplinit toate criteriile tehnice şi aici, în ţară, parlamentul, guvernul şi partidele politice care constituie această majoritate sprijină din răsputeri aderarea României la Spaţiul Schengen. Există o singură entitate, cea a preşedintelui Traian Băsescu, care refuză sub orice chip să se alăture acestui efort al parlamentului şi al guvernului pentru convingerea marilor capitale europene că România merită acest statut şi ultima oară, aşa cum am văzut cu toţii, într-o discuţie Traian Băsescu - Angela Merkel, am avut această oportunitate, această şansă de a pleda cauza României de la cel mai înalt nivel. Rezultatul - astăzi, ministrul de interne al Germaniei, Friedrich, a declarat în mod oficial că se va opune aderării României la Spaţiul Schengen. Un subiect extrem de fierbinte şi de important, alături de cel al întoarcerii justiţiei române cu fundul în sus. Este o expresie românească, adevărată şi din păcate, ceea ce trăim acum din punct de vedere al justiţiei, al modului în care a fost construită ierarhia de regimul Băsescu este fără precedent de la căderea comunismului. Sunt doi invitaţi importanţi la "Punctul de întâlnire": cel mai căutat om politic al zilei, ministrul afacerilor externe, senatorul PSD Titus Corlăţean. Bună seara, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Bună seara. Mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Tudor: Mulţumesc că aţi acceptat invitaţia. Şi Renate Weber, europarlamentar liberal, omul care dă de pământ cu toate abuzurile din justiţie. Săptămâna aceasta doamna Weber, bună seara, bine aţi venit.

Renate Weber: Bună seara.

Radu Tudor: Aţi avut două demersuri importante pe care eu personal le-am apreciat extraordinar şi anume mesajul pe care l-aţi dat în privinţa inversării raportului de valori profesionale judecători-procurori în justiţia română şi o scrisoare foarte importantă pe care aţi adresat-o comisarului european pe justiţie, doamna Viviane Reding.

Renate Weber: Da. I-am trimis doamnei vicepreşedinte a Comisiei o scrisoare pe câteva pagini, cred eu făcută foarte echilibrat, dar care în care am vrut să-i prezint exact această perspectivă în care eu cred cu sinceritate. Adică, eu cred că ceea ce se întâmplă în acest moment în România, mai ales la nivelul CSM, că se întâmplă, de fapt, de mai multă vreme, dar la nivelul CSM acum a dat în clocot, dacă pot să spun aşa, este o bătălie între puterile pe care şi competenţele pe care le au, într-un stat de drept, judecătorii pe de o parte, procurorii pe de altă parte. Eu când spun procurori însă, aş vrea să fiu foarte bine înţeleasă, nu mă refer la marea masă a procurorilor din România, pentru că aceştia, prin asociaţiile lor, prin Asociaţia Magistraţilor din care fac parte, de foarte multe ori şi-au spus părerea şi oamenii au înţeles exact care le este locul şi rolul într-un sistem de justiţie. Mă refer, însă la câţiva din şefii acestor procurori, sigur că da, cu precădere mă refer la Departamentul Naţional Anticorupţie, la cel care a fost şef şi care acum este interimar procuror general, mă refer la jocurile pe care le face CSM sau încearcă să le facă CSM şi văd într-adevăr aici o încercare teribilă a lor din nou de a se întoarce la felul în care Parchetul, Procuratura funcţiona în timpul regimului comunist, când de fapt judecătorii trebuiau să fie cuminţi, obedienţi, soluţiile să le dea procurorii, că dacă nu se supărau şi puteau să aibă loc inclusiv acţiuni, mă rog, disciplinare în varii feluri. Or, lucrul acesta nu este admisibil şi astăzi, din fericire, în România judecătorii chiar şi-au câştigat independenţa, ea nu este numai pe hârtie, adică consfinţită doar de Constituţie, ci chiar o vedem pusă în practică şi atunci această încercare a unora din procurori, a câtorva şefi, alegerea unui procuror în fruntea CSM eu o văd exact în logica aceasta. Deci, această acţiune de a ne întoarce pe noi în timp este, din punctul meu de vedere, un grav atentat la ceea ce înseamnă statul de drept.

Şi mie mi se pare că la nivelul Comisiei Europene perspectiva aceasta n-a fost niciodată luată în considerare, fie că n-au avut informaţii - ei le iau, probabil, într-un mod foarte selectiv, că în continuare nu ştim care e metodologia prin care ei lucrează în mecanismul ăsta de cooperare şi verificare; şi de aceea i-am scris doamnei Reding, explicându-i şi venind cu câtva exemple foarte puternice, în opinia mea, i-am scris care este părerea mea despre ceea ce se întâmplă şi implicit sigur că-i cer în mod expres să aibă şi o poziţie, dar implicit îi atrag un pic atenţia că de data aceasta Comisia, prin tăcerea ei, poate să devină părtaşă în această bătălie, părtaşă în sensul că se situează de o parte, şi nu neapărat de partea corectă a lucrurilor, adică aşa cum ar trebui să funcţioneze un regim democratic şi un stat de drept.

Radu Tudor: E foarte important mesajul dumneavoastră. O să-l rog şi pe ministrul de externe, Titus Corlăţean, să-şi spună punctul de vedere şi în calitate de fost ministru al justiţiei, a traversat o lungă vară fierbinte în relaţia Bucureşti-Bruxelles pe tema justiţiei, pe ceea ce s-a întâmplat astă-vară, dar înainte de asta, evident, subiectul cel mai important, reacţia Germaniei, prin ministrul de interne de astăzi. Primele dumneavoastră declaraţii, domnule Corlăţean, în legătură cu ceea ce echipa lui Traian Băsescu consideră a fi un mare eşec.

Titus Corlăţean: Da. Eu cred că echipa lui Traian Băsescu ar fi ultima care ar trebui să se exprime, având în vedere eşecul lamentabil pe care l-a suferit şi în 2010, şi în 2011, când condiţiile erau fundamental diferite şi când aveau toate argumentele, inclusiv cele de familie politică - PDL, CDU, aflat la guvernare în Germania, fac parte din aceeaşi familie politică europeană, popularii europeni - şi au eşuat lamentabil, inclusiv din perspectiva obiectivelor pe care şi le-au fixat în programul de guvernare. În martie 2011 aveau clar fixat acest obiectiv; l-au ratat. În septembrie 2011 l-au ratat şi chiar şi în prima parte a lui 2012 erau oportunităţi. Deci încă o dată nu văd de ce ar trebui să se exprime aceşti domni care au eşuat. Subiectul la care faceţi referire este un subiect important pentru România, pentru cetăţeni, pentru mediul economic; companiile şi româneşti, şi străine care activează în România. El a stârnit, într-adevăr, multă emoţie şi în aceste zile şi aş începe, dacă-mi permiteţi, prin a mulţumi tuturor celor care ne-au adresat şi mi-au adresat mesaje, în aceste două zile în special. Mărturisesc că m-a surprins prin numărul şi prin tonalităţile acestor mesaje. Le mulţumesc. Ele spuneau, pe scurt, da, trebuie să ne batem pentru un obiectiv important al României, şi asta facem, dar trebuie s-o facem cu demnitate, până la urmă, şi nu stând şi aşteptând cu mâna întinsă, pentru că atunci când respectăm regulile, respectăm criteriile, avem în mod firesc o aşteptare legitimă ca acest lucru să fie recunoscut, deci o decizie favorabilă României să fie adoptată. Au fost foarte multe mesaje. Încă o dată, m-a surprins şi vreau să mulţumesc tuturor celor care au înţeles miza acestor zile şi faptul că s-au exprimat pe această temă.

Radu Tudor: Foarte mulţi oameni v-au cerut o atitudine fermă şi modul în care dumneavoastră aţi considerat să reacţionaţi în cazul acesta, Schengen, este apreciat de marea majoritate a celor care privesc acum la Antena 3, şi nu sunt puţini.

Titus Corlăţean: Da, ştiţi care este chestiunea, în toţi aceşti ani am avut senzaţia - cei mai mulţi ani fiind în opoziţie, până relativ de curând - am avut senzaţia unei slăbiciuni a instituţiilor statului român, a unei slăbiciuni a reprezentării externe a României şi nu întâmplător s-au acumulat în timp anumite percepţii, un anumit tratament aplicat României. Şi noi avem a face faţă acum acestor consecinţe acumulate de-a lungul anilor. Problema pe care am ridicat-o la nivelul MAE şi la nivelul conducerii Guvernului, primul-ministru, colegul ministru de interne, domnul Stroe, a fost în primul rând o chestiune legată de respectarea unor reguli în Uniunea Europeană. Vorbim de valori, de principii, lucruri care trebuie invocate. Altfel spus, o UE construită pe un set de reguli care trebuie respectat de toţi membrii săi reprezintă fundamentul existenţei noastre europene. Dacă noi respectăm aceste reguli, dacă noi respectăm criteriile cu vârf şi îndesat, şi cu măsuri suplimentare, cu foarte multe eforturi, cu foarte multe sacrificii, cu investiţii financiare uriaşe, atunci este dreptul nostru să fim respectaţi. Este dreptul nostru ca această decizie să fie adoptată. Dacă există alte considerente politice care, atenţie, nu au legătură cu setul de obiective foarte clar definite de acquis-ul comunitar, de tratatul UE, pentru a adera la spaţiul Schengen, noi nu îl acceptăm, şi a fost poziţia constantă a României, până de curând, când, din păcate, însuşi preşedintele a încălcat această poziţie constantă a României, nu putem fi condiţionaţi pentru a adera la Schengen de alte lucruri: MCV, chestiuni legate de alegeri într-o altă ţară, chestiuni legate de migraţie, falsă sau reală. Nu. Or noi cerem respectarea regulilor europene şi e o poziţie de principiu a României.

Radu Tudor: Doamna Weber, această chestiune, această poziţie a Germaniei, care nu e nouă, consideraţi că are legătură sau nu are legătură direct cu dosarul nostru de criterii pentru aderare la spaţiul Schengen. Ministrul de externe spune că are legătură cu totul altceva, dar nu cu acest set de criterii. Şi vă întreb pe dumneavoastră de ce, pentru că am constatat că această retorică anti-USL, anti-Corlăţean, anti-Ponta spune în felul următor: ştiaţi că există probleme cu cel puţin două state, cu Olanda şi Germania, în efortul de integrare în Schengen, dar ce să vezi? Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu premierul Olandei, a făcut o pledoarie solidă pentru ca Olanda să sprijine aderarea României la spaţiul Schengen şi Olanda nu se mai opune. Deci USL, cel puţin într-unul din cazuri, şi-a făcut datoria cu vârf şi îndesat. Am văzut mesaje foarte importante din partea ministrului afacerilor externe în legătură cu Germania şi iată că Germania îşi păstrează reticenţa, dar aşa cum bine spune domnul Corlăţean, văd că ceea ce se invocă acolo e, mai degrabă, legat de MCV şi nu de Schengen.

Renate Weber: În primul rând, aş vrea să vă spun că pe tema asta, Schengen, în general, lucrez deja în sensul de muncit de dimineaţa până seara, de aproape doi ani de zile, de când sunt raportor pe guvernanţă Schengen, guvernanţa Schengen care înseamnă, de fapt, modificarea setului de criterii privind evaluarea felului în care ţările îşi monitorizează frontierele şi unde războiul dintre Parlamentul European şi Consiliu este chiar război, adică nu e o bătălie, pentru că, de fapt, Consiliul, adică lumea să înţeleagă - Consiliul înseamnă, practic, adunarea miniştrilor de resort - deci Consiliul a decis, de exemplu, să scoată în codecizie Parlamentul European, o chestie absolut inacceptabilă. Parlamentul European a retaliat şi am blocat cinci alte dosare, deci suntem în război şi, pe de altă parte, înseamnă un alt raport, care se referă la Codul Schengen, din nou, formulele în care se poate reintroduce controlul la frontierele interne. Şi vreau să vă spun că de aproape doi ani de zile, încă nu am reuşit să finalizăm. Am avut săptămâna trecută întâlnirea cu actuala preşedinţie, care este cea irlandeză...:şi îmi dau seama că nu vom finaliza ...

Radu Tudor: Un stat non-Schengen, nota bene, apropo de retorica noastră românească.

Renate Weber: Da, un stat non-Schengen, dar înainte a fost Cipru, dar, mă rog. La acest moment, astăzi, pot să spun înţeleg că nu vom finaliza în timpul preşedinţiei lor. Deja lituanienii sunt şi ei ... participă tot timpul la aceste discuţii. Deci ce vreau să spun este că intrarea noastră şi a Bulgariei în Schengen cred că trebuie văzută într-un context mai larg în legătură cu felul în care Consiliul se raportează la toată această chestiune. Schengenul sau circulaţia liberă - toată lumea spune, în orice caz, Parlamentul, dar şi Comisia Europeană - este probabil cel mai tangibil succes al Uniunii Europene, pentru că e cel mai simplu pentru cetăţeanul obişnuit să simtă acest lucru. Nu mai vorbesc de faptul că pentru businessurile europene a însemnat ceva extraordinar. Să nu mai stai la acel control vamal, să poţi să treci pe autostradă dintr-un stat în altul, fără să pierzi ore şi ore, evident, asta înseamnă bani. Dar ce văd eu, repet, de doi ani de zile? Văd că imediat cum facem un progres, dăm înapoi, un stat mai invocă ceva. Când crezi că ai lămurit-o cu nişte state, o luăm de la capăt cu altele. Întâlnindu-mă foarte des cu ambasadori ai statelor membre, ambasadori care sunt ambasadori la UE pe această temă, evident, de fiecare dată, am discutat şi chestiunea dosarului aderării României la spaţiul Schengen şi vreau să vă spun că discursul ambasadorilor este unul şi, după aceea, ce vezi că se întâmplă la nivel de guvern este altceva şi la nivel de decizie. Din punctul acesta de vedere, eu am spus-o de la bun început. În primul rând să nu uităm, în 2011 cine s-a opus? Franţa s-a opus? Germania s-a opus. Finlanda şi Olanda au venit după aceea. În momentul în care celelalte state... De fapt au fost tot o voce, nu şi-au mai exprimat obiecţiunile. Şi Olanda a fost purtătoarea de cuvânt, ca să spun aşa sau mă rog, cea care fost cea mai vocală. Eu am spus în permanenţă, eu sunt convinsă că de fapt mai pot să existe şi alte state care de fapt să se ascundă în spatele Olandei. Eu cred că ce vedem astăzi cu Germania înseamnă exact aşa ceva. Şi vreau să vă spun că din punctul meu de vedere, cu toată enorma simpatie pe care eu, personal, o am faţă de Germania, pentru că din enorm de multe puncte de vedere cred că este un stat care merită tot respectul, dar cu toată această simpatie şi cu acest respect, cred că acest comportament e profund nedemn pentru un stat ca Germania, pentru că dacă ar fi avut ceva de reproşat - MCV sau supărările lor de astă vară, au avut toamna. Nu, ei în toamnă nu au spus nimic. În toamnă Germania nu a ieşit să spună că va opune veto-ul său aderării României. Astăzi e complet nejustificat, chiar nu există nimic. În plus, sigur că da, oamenii trebuie să înţeleagă, este un vot politic, dar criteriile de aderare la Schengen sunt cele stabilite de acordurile Schengen. Nimic altceva nu trebuie adăugat. Dacă îl adaugi este pur şi simplu pentru că eşti prea laş că să spui de fapt nu vreau, din varii motive.

Radu Tudor: De ce, domnule ministru, această atitudine a Germaniei şi care este mesajul şi replica dumneavoastră pentru ceea ce a declarat astăzi ministrul de interne?

Titus Corlăţean: Sunt mai multe lucruri pe care aş dori să le spun.

Radu Tudor: Vă rog.

Titus Corlăţean: În primul rând, continuând ceea ce spunea spre final doamna Weber, nu întâmplător astăzi în poziţia publică exprimată, prin intermediul unui comunicat de presă de Ministerul de Interne şi Ministerul de Externe în comun, ca reprezentând poziţia guvernului, am spus că aşteptăm dezbaterile la reuniunea Consiliului JAI din 7-8 martie şi aşteptăm motivaţia clară pentru care Germania, ministru de interne german nu este în măsură să acorde un vot favorabil.

Radu Tudor: Nu aveţi o reacţie până atunci?

Titus Corlăţean: Nu întâmplător spun acest lucru, pentru că, încă o dată, nu există o motivaţie obiectivă, corectă potrivit a ceea ce stabileşte tratatul, acquis-ul comunitar în materie de aderare la Spaţiul Schengen...

Radu Tudor: Cu alte cuvinte, declaraţia ministrului german interne nu e lămuritoare.

Titus Corlăţean: Nu există explicaţie care să fie fundamentată.

Radu Tudor: Am înţeles.

Titus Corlăţean: Sunt alte motive, de natură politică, în principal posibil. De natură putem să ne imaginăm, şi acum nu vorbesc ca ministru de externe, vorbesc ca om politic, aparţinând unei familii politice europene, social-democrate europene. Dacă probabil la Bucureşti ar fi fost un guvern făcând parte din aceeaşi familie politică poate ar fi fost mai uşor, poate ar fi fost un alt tip de dialog. Dar mai sunt şi alegeri în toamna acestui an, în septembrie, deci pot fi...

Renate Weber: Deşi în Bulgaria, cabinetul era un cabinet...

Titus Corlăţean: Este adevărat. Revin, în 2010-2011 guvernul PDL din România nu a avut succes cu acelaşi guvern creştin-democrat de la Berlin. Dar încă o dată, e o chestiune de poziţie de principiu şi noi nu avem voie să ne schimbăm această poziţie de principiu bazată, fundamentată pe regulile europene pe care de atâtea ori alţii în Europa ni le-au invocat. Este rândul nostru să invocăm aceste reguli. Nu este nevoie de foarte multe replici aici. Nu avem de dus un război cu Germania şi voi fi, şi am obligaţia, de data aceasta ca ministru de externe, să fac o distincţie între o poziţie exprimată pe un subiect care este important pentru noi de către un guvern creştin-democrat, în principal PPE la Berlin, şi relaţia cu Germania. Să nu confundăm aceste lucru pentru noi şi pentru mine, ca ministru de externe, şi potrivit programului de guvernare, relaţia este importantă din raţiuni politice, economice, culturale, minoritatea germană din România, sunt lucruri extrem de importante. Eu regret, însă că semnalele transmise după toamna anului trecut, în această parte a anului în care am muncit foarte serios - pot s-o spun acum public - am muncit foarte serios la relaţia cu Germania. Noi am făcut nişte gesturi simbolice la care am primit, chiar am primit răspunsuri de la Berlin. Semnificaţia acestor gesturi şi luaţi şi programul de guvernare, vedeţi locul acordat Germaniei în programul de guvernare al USL, aceste gesturi nu au fost înţelese pe deplin de familia creştin-democrată de la Berlin. Nu-i nimic, mergem mai departe, nu dramatizăm. Am spus-o şi unii s-au grăbit să tragă concluzii greşite. Da, Schengen-ul ne interesează şi interesează, pentru că libertatea de circulaţie pentru cetăţeanul român să nu mai fie obligat să scoată paşaportul, să stea la cozi, să treacă prin filtru de securitate, libertatea de circulaţie a mărfurilor pentru companiile româneşti şi străine - sunt lucruri importante, dar să facem parte dintr-un proces lipsit de credibilitate, care nu respectă criteriile foarte clare stabilite de UE, asta nu ne mai interesează. Şi acesta a fost motivul pentru care am spus 'Da, suntem interesaţi. Când vă veţi hotărî, invitaţi-ne, noi vom fi deja gata - suntem gata de trei ani de zile - şi vom fi parte a Spaţiului Schengen. Vom fi membri ai spaţiului Schengen, cu siguranţă.'

Radu Tudor: Cine a stabilit, domnule Corlăţean, că noi suntem gata? Noi am stabilit?

Titus Corlăţean: Este o largă evaluare, în primul rând, a Comisiei Europene, organismul mandatat cu competenţe, prin foarte multe misiuni de evaluare, transmise de- a lungul anilor în România, pe diferite componente tehnice. Comisia European spune foarte clar, de foarte mulţi ani deja: România este gata să adere în Spaţiul Schengen, are securizarea frontierei aşa cum trebuie, cu cea mai înaltă tehnologie, cu o pregătire a echipelor româneşti, care să-şi facă datoria. O spune...

Renate Weber: Şi avem acces la date, domnule ministru, şi lucrăm pe toate datele acestea împreună cu ei de doi ani de zile.

Titus Corlăţean: Şi avem acces la mare parte, nu la toate, dar la mare parte...

Renate Weber: Nu la toate, dar la mare parte.

Titus Corlăţean: A datelor din sistemul integrat. Parlamentul European...

Renate Weber: Şi nu s-a întâmplat nimic. Nimic rău, adică, de reproşat României, dimpotrivă.

Titus Corlăţean: Pentru că riscul de migraţie, imigraţie ilegală nu este la noi, nu este la est, este în sud, în alte părţi. Parlamentul European ne susţine şi ne-a susţinut constant din acest punct de vedere. Imensa majoritate a statelor membre susţin aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. Deci este, în continuare.., avem una-două chestiuni de rezolvat, dar reuniunea din 7-8 martie va spune exact unde ne situăm.

Radu Tudor: Şi din punctul acesta de vedere, al mesajului transmis cu câteva zile înainte de reuniunea de la Bruxelles, prin declaraţia făcută de ministrul de interne, nu aveţi niciun fel de mesaj să transmiteţi ministrului de interne sau Guvernului Germaniei?

Titus Corlăţean: Încă odată, acest mesaj nu ne-a surprins. Nu ne-a surprins şi....

Radu Tudor: Vă aşteptaţi să fie unul....

Titus Corlăţean: Ne aşteptăm la acest lucru. Faptul că noi am avansat, printr-o muncă asiduă, nu neapărat aruncând artificii pe cer, dar am avansat şi am deschis uşi împreună cu colegii liberali din guvernul USL, cu familiile politice liberale şi social-democrate europene, am avansat în direcţiile în care, iată, am deschis nişte uşi. A mai rămas o uşă de deschis. Se pare că nu o putem deschide în clipa de faţă, pentru raţiuni de altă natură, de natură politică, cel mai probabil. Este o chestiune. Eu nu pot, repet încă odată, eu nu pot să fac parte la nesfârşit dintr-un proces lipsit de credibilitate, dar suntem interesaţi să fim membri ai Spaţiului Schengen şi aşteptăm, aşteptăm să vedem rezultatul dezbaterii, fiindcă este nevoie de o dezbatere mai întâi în Consiliul JAI, şi este nevoie şi aşteptăm explicaţii. Să ni se spună foarte clar care sunt motivele, criteriile încălcate de România, neîndeplinite de România din aquis-ul Schengen şi din Tratatul UE. Vreau să le aud.

Radu Tudor: Traian Băsescu şi adversarii dumneavoastră politici au spus că această afirmaţie a dumneavoastră era de nerostit, că nu vă interesează Schengen şi că nu doriţi dumneavoastră aderarea României la Spaţiul Schengen.

Titus Corlăţean: Domnii respectivi se fac că nu înţeleg. Nu dorim procese necredibile, care încalcă regulile europene. Este cu totul altceva. Şi aici este o chestiune, până la urmă, de principiu, de poziţie exprimată cu demnitate de România. Este cam ceea ce ne-a lipsit în anii guvernării PDL în această ţară.

Radu Tudor: Doamna Renate Weber, există, în momentul de faţă, o preşedinţie a Comisie Europene deţinută de Irlanda, cum bine aţi adus aminte.

Renate Weber: Copreşedinţie a UE, preşedinţia rotativă, da.

Radu Tudor: A UE, îmi cer scuze. Îl rog pe producătorul emisiunii să ne dea harta Europei şi a Spaţiului Schengen.

Renate Weber: Asta am vrut şi eu să vă spun. Haideţi să ne uităm pe hartă, ca să înţelegem cel mai bine.

Radu Tudor: Haideţi să ne uităm pe hartă şi să discutăm un pic aplicat şi v-aş ruga să interveniţi amândoi, în momentul în care este nevoie.

Renate Weber: Acolo ar trebui să se vadă mai mult, unde este galbenul.

Radu Tudor: Dacă se poate să vedem harta întreagă, pentru că argumentaţia am spus-o deja. Marea Britanie şi Irlanda sunt state UE non-Schengen. Mai mult, Irlanda deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE. Atenţie domnii, care se inflamează cu retorica anti-europeană! Că aşa scrie în scenariul elaborat de Palatul Cotroceni. Preşedinţia UE este deţinută de un stat non-Schengen şi asta nu-i face pe ei mai puţin europeni şi mai puţin influenţi. Nici pomeneală.

Renate Weber: Şi ciprioţii au avut înainte tot stat non-Schengen şi chiar au muncit ca să se întâmple.

Radu Tudor: La cererea doamnei Renate Weber şi a domnului Titus Corlăţean, aceasta este harta UE şi a Spaţiului Schengen. Vă rog.

Renate Weber: Dacă vă uitaţi aici unde este cu galben, da,.....

Radu Tudor: România şi Bulgaria....

Renate Weber: Lăsaţi România, uitaţi-vă la Bulgaria şi gândiţi-vă că la sud de ce vedem acolo este, de fapt, zona din care vin foarte mulţi imigranţi iregulari, ilegali spre Uniunea Europeană.

Radu Tudor: De spaţiul Orientului Mijlociu....

Renate Weber: Grecia... Deci, motivul, de fapt, adevărat pentru care sau... adevărat, dar pe care nu vor avea curajul să-l rostească aşa ca atare, este că, din momentul în care Bulgaria şi România ar intra în Spaţiul Schengen, câteva ţări se tem foarte mult de faptul că tot acest flux de migraţie nu s-ar mai duce spre Grecia, care şi-aşa este debordată şi a reuşit să-şi mai apere acum frontierele, efectiv, construind ziduri, ei, că acest aflux migratoriu ar veni în Bulgaria şi, din Bulgaria, ar trece în România şi aşa mai departe. De aceea s-a şi pus problema să se intre în etape, mai întâi să se intre pe frontierele aeriene, după aceea să se intre pe cele terestre şi maritime, acum văd că s-a schimbat puţin discuţia, dar, în realitate, din toate discuţiile pe care le-am avut eu, ăsta este lucrul pe care l-am înţeles. A, vin să invoce tot felul de alte lucruri şi de-aia spun: este nedemn. Şi, sincer, până la urmă acum, domnule ministru, ce mi se pare mie într-adevăr inacceptabil este: tu, un stat cu o asemenea forţă, Germania, să vii, cu câteva zile înainte de şedinţa oficială a Consiliului JAI şi să spui că tu vei opune veto, când până acum, poate ai transmis pe alte canale, dar public sigur n-ai spus-o niciodată.

Radu Tudor: Să spunem şi celor care n-au studiat atât de bine acest subiect şi acest dosar Schengen: Marea Britanie şi Irlanda sunt două state europene care nu fac parte din Spaţiul Schengen, au raţiunile lor proprii. Sunt ferm convins că Londra ştie foarte bine şi raţionează foarte bine în interesele ei de ce nu este în Schengen - poate din motive de imigraţie, poate din motive de securitate, poate sunt lucrurile şi mai profunde decât le abordăm noi aici. O să-l rog pe ministrul de externe să ne spună un comentariu în legătură cu această hartă. Când priveşte un cetăţean obişnuit această hartă, ce vede? Păi, toată Europa e în Spaţiul Schengen, mai puţin Marea Britanie şi Irlanda, şi România încă mai aşteaptă, deşi îndeplineşte criteriile.

Titus Corlăţean: Voi face trei comentarii, cu permisiunea dumneavoastră.

Radu Tudor: Vă rog.

Titus Corlăţean: În primul rând, uitaţi-vă încă o dată pe hartă. Ceea ce noi propunem, în mod legitim, pe baza criteriilor pe care le-am îndeplinit, de fapt corespunde aceleiaşi filosofii care a funcţionat cu succes la momentul aderării României şi Bulgariei la NATO. Uitaţi-vă, vă rog, încă o dată pe hartă. Am spus-o şi atunci: în România, cu un prim-ministru care avea viziune politică, faptul că securizarea - la acel moment vorbeam de securitatea în planul Alianţei Nord-Atlantice - securizarea - aici frontierelor în cadrul Uniunii Europene - are logică cu puntea de legătură între Sud, acolo unde sunt vulnerabilităţi, şi Europa Centrală, dacă doriţi. România şi Bulgaria, nefiind încă în Spaţiul Schengen, constituie dimpotrivă, o vulnerabilitate. Este în interesul, în realitate, al europenilor, ca noi să fim parte integrată...

Renate Weber: Sigur că da. Bineînţeles.

Titus Corlăţean: În sistemul de circulaţie a informaţiilor, în comunicări, în modul în care reacţionăm. Nu mai spun de faptul că, dacă luăm chiar şi componenta frontieră, aeroporturi, şi sunt numai trei în România, şi un aeroport Sofia, la bulgari, nu ridică probleme de fond, nu ridică probleme cu migraţia, nu se trece, migraţia ilegală nu vine prin aceste aeroporturi, nu mai spun de mare. Nu avem trafic de pasageri, curse în care să vină, se strecoară, să vină pe plajele României valuri de invadatori. Deci, pe fond nu sunt probleme şi nu există o explicaţie raţională pentru stoparea României. Al doilea comentariu, da, există state europene care nu sunt în Spaţiul Schengen, da. Nu s-a prăbuşit lumea pentru aceste state, vreau însă să fac un comentariu pentru că vorbim de preşedinţia irlandeză a Uniunii Europene. Tot respectul şi toată aprecierea pentru modul în care preşedinţia irlandeză a gestionat şi gestionează şi dosarul MCV, în cazul României şi proiectul de concluzii care vă informez că este un proiect favorabil României şi nu ar trebui să fie invocat chiar de ministrul german de interne, pentru că proiectul de concluzii pe MCV este mai degrabă favorabil României şi modul în care gestionează aceiaşi Irlandă preşedinţia Uniunii Europene dosarul Schengen, a respins nişte solicitări anterioare privind scoaterea de pe ordinea de zi a sesiunii JAI din 7-8 martie. Tot respectul pentru această atitudine. Daţi-mi voie un ultim comentariu, pentru că este important.

Radu Tudor: Sigur.

Titus Corlăţean: De ce există o nemulţumire şi o frustrare în primul rând la cei care au muncit pe fond, colegii din Ministerul de Interne, de ce? Pentru că, între altele, dincolo de eforturile uriaşe care au fost făcute, de banii foarte mulţi care au fost investiţi cu succes pentru că îşi fac datoria şi ne facem datoria la frontiera estică...

Radu Tudor: Zece secunde pot să vă opresc? Să vă spun că investiţia asta despre care vorbiţi şi pe care o menţionaţi a doua oară în emisiune a fost făcută de România, din fonduri de la bugetul de stat românesc, dar şi din fonduri europene, cu beneficiar o companie franco-germană care a beneficiat în proiectul acesta de securizare a frontierelor de peste un miliard de euro şi oamenii gândesc, oamenii ştiu aceste informaţii. Eu nu fac aici o dezvăluire senzaţională, dar fiecare român raţionează şi spune în felul următor: dacă noi am dat un miliard de euro unei companii franco-germane ca să securizăm frontierele României, ca să îndeplinim criteriile de aderare la Schengen, de ce Germania acum se opune, ea ştiind foarte bine cât de securizate sunt frontierele româneşti?

Titus Corlăţean: Da. Este o întrebare pe care dumneavoastră o puneţi şi este o întrebare parţial retorică, aşa că daţi-mi voie să termin eu ce începusem. Un ultim motiv pentru care există o nemulţumire profundă, apropo de dublul standard aplicat României şi Bulgariei în clipa de faţă. În anul 2007 au existat nouă state ale Uniunii Europene care aderau la Spaţiul Schengen, iar în anul 2008, dacă nu mă înşel, Elveţia care nu este membră a Uniunii Europene, dar care a devenit membră a Spaţiului Schengen. Cel puţin în două cazuri, un stat UE, prieten României şi pe care noi îl respectăm şi avem relaţii foarte bune, Slovacia, şi o spun în sens pozitiv, nu maliţios, Doamne fereşte şi anul următor Elveţia au fost primite fără să răspundă la toate criteriile, să fi îndeplinit toate exigenţele, urmând şi în baza deciziei de admitere s-au precizat: în termen de şase luni-opt luni după aceea să mai faceţi anumite lucruri pe frontiera terestră cu Ucraina, în primul caz, în cazul Elveţiei să securizaţi mai bine aeroportul. Deci, iată, la acel moment chiar dacă, să spunem, 100% lucrurile nu fusese îndeplinite, s-a întâmplat o decizie de invitare în Spaţiul Schengen. România de trei ani de zile îndeplineşte integral aceste măsuri. Ba anul trecut au mai adoptat măsuri suplimentare, îndeplinite în toamna anului trecut. Deci am făcut mai mult decât criteriile şi cu toate aceasta decizia nu a fost luată. Într-o astfel de situaţie, repet, pentru noi o evaluare obiectivă la rece, nu la nervi, spune că acest proces a devenit, din alte raţiuni de natură politică, a devenit necredibil. Nu se respectă regulile europene. Într-o astfel de situaţie avem de luat o decizie: mergem mai departe cu mâna întinsă, înclinaţi sau spunem foarte clar pe poziţie de principiu: dacă noi respectăm regulile, respectaţi-le şi dumneavoastră.

Radu Tudor: Aţi spus o chestiune importantă, domnule Corlăţean, şi v-aş ruga să detaliaţi. L-aţi rugat pe preşedintele Traian Băsescu la plecarea sa la ultimul Consiliu european să aibă o discuţie cu Angela Merkel în interesul României, în interesul aderării României la Spaţiul Schengen. Cum aţi purtat această discuţie, care a fost conţinutul şi care a fost rezultatul, că vedem ce face Germania.

Titus Corlăţean: Ceea ce contează, contează mesajul pe care l-am exprimat public şi realmente am fost dezamăgit că nu am primit un răspuns la propunerea pe care i-am făcut-o domnului preşedinte la Consiliul European, atunci când, este adevărat, se discutau teme fierbinţi, bugetul. Am mai avut discuţiile pe Siria, Republica Moldova la care şi noi, şi eu am contribuit, Ministerul de Externe a contribuit la formularea unor concluzii favorabile Republicii Moldova în acel moment, dar între multele discuţii a fost această rugăminte: să discute cu cancelarul german; nu am avut un răspuns. Mai mult decât atât, aici...

Radu Tudor: Adică după ce s-a întors de la Consiliul European nu v-a mai dat un telefon să vă spună: domnule Corlăţean, am...

Titus Corlăţean: Nu era nevoie de telefon, pentru că am venit cu delegaţia împreună, am venit acasă şi dacă era ceva important de comunicat sunt convins că era de comunicat.

Radu Tudor: Practic, nu aţi avut un dialog la întoarcere pe tema asta.

Titus Corlăţean: O astfel de oportunitate, în opinia mea, nu trebuia ratată.

Radu Tudor: E adevărat.

Titus Corlăţean: Dar a mai fost un moment important în care nu am avut aceeaşi opinie, în mod evident. La discuţia de la CSAT, teme importante, a fost o discuţie substanţial pe diferite alte teme. La finalul reuniunii a fost o discuţie legată de această chestiune cu scrisoarea, semnată în comun, pe tema Schengen sau nu semnată... Eu am spus-o în termeni foarte clari: ne-ar ajuta foarte mult politic pe noi, România, să fie un demers comun politic, o voce comună din partea tuturor decidenţilor politici. Toţi să susţină un obiectiv. Vă aduceţi aminte, anii '90, spiritul de la Snagov de care unii au râs la acel moment. Noi am reuşit să strângem... Noi, conducerea statului român de la acel moment a reuşit sa strângă în jurul mesei toate componentele politice, şi societate civilă în jurul a două obiective fundamentale: aderarea la UE şi NATO, chiar dacă pe alte teme era război politic, dar acela a fost moment de unitate. De ce nu este posibilă această unitate pe o temă importantă pentru România? De ce nu s-a semnat această scrisoare de susţinere în comun? Este o mare pierdere pentru România, în primul rând, şi pentru români. Şi aici altcineva trebuie să spună...

Radu Tudor: Aş vrea să-şi spună şi doamna Weber opinia în legătură cu acest demers. De ce, doamnă Weber, preşedintele refuză să facă, să spunem, front comun cu parlamentul şi cu guvernul ţării sale într-o chestiune de interes naţional? De ce refuză Traian Băsescu să semneze această scrisoare care e un demers politic şi de imagine foarte bun? Nu vrea să o supere pe prietena sa, Angela Merkel? Ştiţi că gustul amar al românilor, după ceea ce s-a întâmplat astă vară, se perpetuează acum. A spus foarte bine ministrul Corlăţean despre rugămintea pe care i-a adresat-o pentru un dialog cu Angela Merkel şi iată că, în continuare, senzaţia este că pentru Traian Băsescu contează mai mult Angela Merkel şi Germania decât România.

Renate Weber: O să vă spun că eu, personal, îmi doresc enorm ca România să intre în Spaţiul Schengen, pentru că ar fi de fapt desăvârşirea integrării noastre în Uniunea Europeană şi pentru că, sincer, merităm acest lucru. Chiar am făcut ceea ce trebuia să facem. Din punct de vedere tehnologic suntem, în mod categoric, dotaţi mai bine decât foarte multe alte ţări, pentru că noi avem tehnologie de ultimă oră şi atunci, într-adevăr, ce se întâmplă acum mie îmi dă, îmi creează o stare de amărăciune şi cu această amărăciune în suflet o să vă spun că eu cred că preşedintele României nu vrea să se alăture acestui efort comun parlament-guvern, pentru că e foarte mic la suflet. Şi pentru că fiind atât de mic la suflet preferă să facă din neaderarea României un subiect de bătălie politică internă, în loc să vadă care este interesul cetăţenilor români pe care el este de fapt pus să-i reprezinte.

Radu Tudor: Are satisfacţia aceasta a eşecului altora, a adversarilor?

Renate Weber: Eu cred că da. Şi să ştiţi că, sincer, am îngrizitor de multă durere în suflet spunând asta, pentru că mi se pare incredibil să ai în fruntea unui stat pe cineva care să fie împotriva propriului său popor. Pe cuvântul meu, eu nu pot să înţeleg aşa ceva. Dar eu cred că, de fapt, este vorba mai ales de asta, decât de a fi servil faţă de Germania. Chestia asta cu servilismul îi slujeşte, pentru că scopul lui principal acum este să o vadă pe Elena Udrea, eventual, preşedinte la PDL, să vadă România în afara Spaţiului Schengen, ca să mai aibă consilierii lui, că tot sunt plătiţi degeaba, că altceva nu au nimic de făcut.

Radu Tudor: Să menţină influenţa la CCR, la CSM, la DNA.

Renate Weber: Exact, exact. Deci, cu cât poate să facă astfel de lucruri şi să întreţină, nu vedeţi că suntem în continuare, tensiunea politică în România este de parcă am fi în perioadă preelectorală şi electorală, nu de parcă au avut loc alegeri, ne-am liniştit, fiecare s-a întors la ceea ce are de făcut. Nu. În continuare este această tensiune absolut uluitoare. Vă spun, dacă butonaţi odată televizoarele aşa şi vă uitaţi la ce se întâmplă sau deschideţi internetul, că eu îmi văd presa pe internet mai ales, chiar asta cred că sare în ochi, este mediul acesta nociv în care preşedintele trăieşte. Are nevoie de aşa ceva ca să respire. Nu are nevoie de apă şi de aer, ca orice om normal, are nevoie de toxicitatea aceasta teribilă şi cred că din punctul acesta de vedere acesta este tipul de calcul pe care şi l-a făcut. Ori şi l-a făcut ca şi calcul, ori o face instinctiv. Nu, trebuie să fie şi ceva intenţie la mijloc, este multă rea intenţie aici, din păcate.

Radu Tudor: Sunt convins că aveţi dreptate şi eu simt la fel, că se hrăneşte cu propriile umori şi cu propriile adversităţi la adresa altor persoane şi a făcut, din păcate, un modus vivendi, ca politican şi ca om de stat, din această adversitate.

Renate Weber: Nu este un preşedinte care să construiască. Nu este în stare să pună două cărămizi una peste alta ca să construiască ceva.

Radu Tudor: Niciodată nu a fost.

Renate Weber: Şi chiar să ştiţi că mă uitam aşa cine creşte la umbra lui, pe cine a crescut.

Radu Tudor: Păi, Macovei, Udrea, cum să spun...

Renate Weber: Nu, Macovei are alt traseu, eventual Udrea. Dar chiar vi se pare că merită să vorbim? Deci, nu cred creşte nimic la umbra acestui preşedinte. Este îngrozitor. Adică este exact invers de cum ar trebui să fie un om politic şi un om de stat adevărat.

Radu Tudor: A relatat ministrul Titus Corlăţean un aspect important legat de Snagov şi spiritul de la Snagov. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, dacă rememoraţi exact momentul, în decembrie 2004, când preşedintele Băsescu a câştigat primul mandat, una din primele declaraţii s-a referit la redeschiderea unor capitole de negociere cu UE care fuseseră închise, cu nişte dificultăţi incredibile, şi toată lumea s-a gândit, Dumnezeule mare, este în interesul României ca ele să rămână închise, dacă le redeschidem integrarea României în UE se va amâna sine die. Vă aduceţi aminte de capitolul respectiv? Şi toată lumea întreba, domnule, dar Traian Băsescu chiar nu susţine interesul României? Mi se pare că şi acum este ultimul hop pentru ca România să devină efectiv un stat european sigur şi cu beneficii maxime pentru cetăţenii ei.

Renate Weber: Aşa cum este normal pentru cetăţeni, pentru lumea afacerilor, aşa cum este şi firesc. Eu de aceea îmi doresc foarte mult să fim acolo, pentru că mi se pare un lucru drept, corect, până la urmă, şi aş vrea să ne vedem acolo. Deci, toată retorica asta pe care am auzit-o în ultimele zile de la un fel de trompetele Cotroceniului m-a năucit. Adică nu ştiu decât să repete papagaliceşte nişte fraze, parcă învăţate pe de rost, dar care efectiv nu se suţin, pentru că eu, repet, Germania, dacă avea ceva de obiectat, obiecta în toamnă. Germania vine azi şi spune, dacă votăm, vom opune veto-ul nostru.

Radu Tudor: Dar, iată, ministrul Titus Corlăţean spune că nu a fost surprins de această poziţie. Înseamnă că ceva informaţii existau pe canale.

Renate Weber: Nici eu nu sunt surprinsă, pentru că de multă vreme am eu această intuiţie că, de fapt, se ascundea în spatele Olandei, dar acum a venit şi a făcut-o.

Radu Tudor: Pe canale diplomatice ştiau câte ceva.

Titus Corlăţean: Am spus că nu era surprinzătoare această poziţie. Ştiţi ce mi se pare cu atât mai paradoxal, şi mă refer la ce spunea doamna Weber anterior, între cei care sunt în prima linie, poate nu atât de vizibil, în a susţine interesul României pentru aderarea la Spaţiul Schengen sunt reprezentanţii companiilor olandeze, occidentale în general în România.

Radu Tudor: Olanda, cel mai mare investitor UE în România, nu?

Renate Weber: Da, corect.

Titus Corlăţean: Şapte miliarde de euro investite în România. Am pus o întrebare preşedintelui Camerei de Comerţ Olandeze din România, Peter de Ruiter, înainte de a merge în vizită oficială a Haga, şi l-am întrebat: "Aţi fi dispus, vă fac eu o invitaţie, să faceţi parte din delegaţia oficială a României?" Lucru fără precedent. "Aţi fi dispus să veniţi cu mine?" Şi, fără a solicita un anumit conţinut al mesajului pe care să îl adreseze preşedintele Camerei de Comerţ Olandeze, care reprezintă, prin Cameră, vreo 2.400 de firme olandeze în România. Deci, deplină libertate a discursului. "Doriţi să veniţi alături de mine?" Şi a spus: "Da, doresc acest lucru". A făcut această deplasare alături de mine. În contactele oficiale la care a avut acces, inclusiv la parlament, inclusiv într-o prezentare la prestigiosul Institut Clingendael, inclusiv la alte întâlniri, cu medii politice, parlamentari din Olanda, a avut o pledoarie, nu aş spune proromânească, aş spune românească, incredibilă, corectă, spunând: da, mai sunt lucruri de făcut într-un alt domeniu, care nu este legat, nu este conexat de Schengen, în MCV. Da, mai sunt lucruri de făcut poate în justiţie, dar una este una, alta este alta. România îndeplineşte aceste criterii. O astfel de pledoarie eu o respect şi cu atât mai mare este dezamăgirea când aici, în ţară, politic nu suntem capabili să avem o voce unitară. Mă doare foarte mult pe mine, ca ministru de externe, faptul că sunt străini care fac aceste lucruri pentru noi şi ai noştri, mari lideri de stat, nu sunt capabili să meargă în această direcţie.

Radu Tudor: Este foarte important cine merge la reuniunea de joi de la Bruxelles.

Titus Corlăţean: Este vorba de reuniunea miniştrilor de interne, în speţă domnul ministru Stroe, care este un ministru hotărât, ferm pe poziţie. Nu întotdeauna am avut poate acelaşi...

Radu Tudor: Nu este nicio diferenţă de nuanţă între... Este poziţia guvernamentală.

Titus Corlăţean: Nu. Nu am... Este poziţia guvernului, am acomodat diferitele nuanţe, diferitele modalităţi tactice de a gestiona acest subiect. Săptămâna viitoare vom adopta, în prima parte, mandatul cu care domnul ministru, în baza aprobării premierului, va merge la reuniunea respectivă şi vom vedea care sunt concluziile.

Renate Weber: Pentru că, de fapt, sunt trei situaţii care pot să se întâmple la Consiliul acesta JAI, nu? O dată, să se voteze şi, dacă se votează şi Germania într-adevăr...

Titus Corlăţean: Haideţi să spunem lucrurilor pe nume: perspectiva forţării unui vot de către România şi Bulgaria la Consiliul JAI a deranjat Germania. Faptul că ar fi foarte transparent, cu votul negativ pe masă, a deranjat şi ăsta este motivul pentru care a apărut astăzi această luare de poziţie publică a ministrului de interne.

Renate Weber: Dar nicio amânare nu se mai justifică, pe de altă parte.

Titus Corlăţean: O altă soluţie ar fi o amânare, neincludere pe ordinea de zi, preşedinţia irlandeză a susţinut România şi Bulgaria de o manieră obiectivă. Este un punct decis, va fi pe ordinea de zi.

Radu Tudor: Va fi pe ordinea de zi.

Titus Corlăţean: Sau o dezbatere, o trecere în revistă şi o evaluare a diferitelor soluţii posibile. Noi nu întâmplător am avansat soluţii de compromis şi este de datoria noastră să ne luptăm până la capăt pentru o soluţie de compromis în două trepte.

Renate Weber: Adică intrarea, mai întâi, cu frontierele.

Titus Corlăţean: În două trepte.

Renate Weber: Exact. Cu o parte din frontiere şi după aceea cu celelalte.

Titus Corlăţean: Exact.

Radu Tudor: Asta mizaţi ca obiectiv pentru joi, la Bruxelles.

Titus Corlăţean: Da, şi aşteptăm în plenul Consiliului JAI, acolo unde, încă o dată, există o largă majoritate de susţinere a României şi Bulgariei, aşteptăm motivele, aşteptăm explicarea motivelor, dar, potrivit criteriilor, potrivit Tratatului Uniunii şi acquis-ului comunitar.

Radu Tudor: Şi worst-case scenario, dacă nu se adoptă această hotărâre joi?

Titus Corlăţean: Am spus. Din acel moment, dacă în mod nejustificat şi nelegitim nu se adoptă o soluţie de compromis, pentru care suntem dispuşi să discutăm, atunci nu va mai fi o prioritate pe agenda imediată a guvernului. Nu înseamnă că nu ne interesează, nu înseamnă că nu ne dorim, dar atunci când...

Radu Tudor: Să se lămurească domniile lor, pentru că noi suntem lămuriţi.

Titus Corlăţean: ... cei care doresc să se lămurească să se lămurească şi să facă invitaţia României şi Bulgariei la momentul pe care îl doresc, oportun, noi în orice caz vom fi gata pentru aderare. Nu va fi acum, va fi la toamnă, va fi anul viitor, România şi Bulgaria vor fi membre Schengen.

Radu Tudor: Cei mai mulţi dintre telespectatori, la fiecare emisiune, îmi solicită în felul următor, un mesaj pentru miniştrii guvernului Ponta şi USL: mai multă fermitate faţă de autorităţile europene. Iată, aveţi suficientă fermitate în subiectul Schengen. Publicitate şi revenim, cu o concluzie importantă: mâine, ministrul afacerilor externe se întâlneşte cu János Mártonyi, ministrul de externe al Ungariei. Am revenit după publicitate. Regim de "breaking news", afirmaţii extrem de importante ale ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi ale europarlamentarului liberal Renate Weber în legătură cu dosarul fierbinte al aderării la Schengen. O întâlnire de gradul, cum să îi spun, III, X, XX, nu mai ştiu, mâine ministrul de externe, Titus Corlăţean, şi ministrul ungar de externe, János Mártonyi. Aceeaşi cerinţă din partea unui număr uriaş de telespectatori, fermitate în faţa Ungariei, pentru că au fost multe provocări şi lumea le-a perceput foarte rău, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Aşa cum ne-am înţeles, mâine ne vom întâlni, ministrul de externe al Ungariei avea prevăzută, la invitaţia mea, încă din octombrie, această vizită la Bucureşti. Ea a devenit cu atât mai necesară după această istorie incandescentă a unor provocări, a unor simbolistici pe care noi nu le înţelegem la Bucureşti şi nici nu le putem accepta. Încă o dată, rămânem ca stat român deschişi, pentru a pune în primă linie ceea ce este important şi pozitiv într-o relaţie importantă între România şi Ungaria. Sunt lucruri pe care le vom discuta, cu siguranţă asupra unor lucruri ne vom pune de acord, asupra altora, unde nu vom fi de acord, va trebui să continuăm să discutăm, dar este mai important să discutăm pe acest canal politico-diplomatic şi nu prin războaie simbolistice, prin media, în stradă sau agitând spiritele în stradă. Eu o spun foarte clar, în perspectiva zilelor din martie, aştept ca toţi cei care se manifestă în favoarea unor autonomii pe criterii etnice să o facă respectând regulile statului de drept din România.

Radu Tudor: Foarte important acest mesaj. Mulţumesc pentru această emisiune extrem de importantă. Renate Weber, europarlamentar liberal.

Renate Weber: Vă mulţumesc.

Radu Tudor: Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe, senator PSD.