Interviuri

INTERVIU

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe
Data: 
04.03.2013
Autor: 
RFI

Realizator: Luca Niculescu - Invitatul dimineţii este ministrul de externe, Titus Corlăţean, după evoluţiile din ultimele zile, în primul rând cele privind aderarea României la spaţiul Schengen. Domnule ministru, bună dimineaţa.

Titus Corlăţean: Bună dimineaţa.

Realizator: Într-un comunicat de ieri după-amiază, spuneţi că este esenţial ca subiectul privind aderarea României la spaţiul Schengen să se regăsească pe agenda Consiliului JAI din această săptămână. Asta înseamnă că România doreşte neapărat să se ajungă la un vot?

Titus Corlăţean: Nu, asta înseamnă că neapărat acest punct trebuie să rămână pe ordinea de zi, aşa cum s-a stabilit anterior, inclusiv la Consiliul European din decembrie. Pentru că au fost încercări, acum putem spune public, în ultimele săptămâni, la reuniunile pregătitoare ale Consiliului JAI, de a scoate de pe ordinea de zi sau de a-l transforma într-un altfel de punct de discuţie. Deci este important să discutăm, pentru că este o decizie luată anterior şi este un moment în care trebuie să clarificăm anumite aspecte.

Realizator: Şi dacă nu va fi vot, ce ar putea fi atunci? Care ar fi celelalte opţiuni dacă subiectul rămâne în discuţie?

Titus Corlăţean: Noi, săptămâna aceasta, în prima parte a săptămânii, urmează să definitivăm mandatul la nivelul guvernului prin decizia primului ministru, mandatul cu care ministrul de interne se va prezenta la reuniunea Justiţie - Afaceri Interne din 7-8 martie şi acolo vom detalia toată strategia de urmat în zilele următoare şi în cadrul reuniunii. În primul rând este important să discutăm acest lucru, în al doilea rând că este important, iar comunicatul la care faceţi referire menţionează şi un alt lucru pe care noi îl considerăm extrem de important. Noi solicităm statelor care au încă semne de întrebare sau nu doresc acum să ia o decizie favorabilă, să prezinte în mod explicit care sunt motivele pentru o nouă amânare, dar nu orice fel de motive. Ne interesează prezentarea acelor motive care sunt înscrise explicit în aquis-ul comunitar legat de aderarea la spaţiul Schengen în tratatele Uniunii Europene, pentru că alte motive nu sunt pertinente în această discuţie. Noi dorim să ştim dacă există lucruri pe care România nu le-a făcut din punctul de vedere al criteriilor de aderare şi să ne fie prezentate aceste elemente, foarte important.

Realizator: Credeţi că există state care vor putea face public legătura dintre aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare?

Titus Corlăţean: Sunt state care de ani de zile fac această legătură, deşi imensa majoritate a statelor membre spun că nu există această legătură. Comisia Europeană spune că nu există această legătură. Parlamentul European spune că nu există această legătură şi însuşi Tratatul European şi aquis-ul Schengen spun că nu există această legătură. Asta este şi poziţia Romaniei. Dar, din păcate, a fost acceptată la Bucureşti în perioadele anterioare, în guvernele anterioare până la urmă, chiar dacă formal, declarativ, s-a afirmat această poziţie. În realitate, în contactele directe a lipsit acea incisivitate din partea autorităţilor romane, cel puţin până de curând, în a spune foarte ferm, răspicat, că nu este acceptabilă o astfel de legătură şi iată că acum plătim. De altfel, am fost surprins într-o anumită măsură să remarc anumite elemente lipsite de acurateţe în motivaţia prezentată public de ministrul de interne german, chestiuni legate de corupţie, legate de vize, lucruri care, pe de o parte, nu sunt fundamentate, acelea nu vor fi vize româneşti sau bulgăreşti, aşa cum menţionează domnia sa. Sunt vize sau ar trebui să fie vize Schengen eliberate printr-un sistem foarte clar definit, cu acces în baza informatică, cu verificări. Sunt chestiuni făcute de o manieră profesionistă, pe standarde Schengen. Nu există o marjă de alegere la nivel uman care ar putea să ridice probleme de riscuri de corupţie. În niciun caz. Deci, cu atât mai puţin mi se pare neinspirată ridicarea temei corupţiei, cu atât mai mult cu cât ultimul raport al Comisiei Europene pe tema MCV, încă o dată noi nu acceptăm această legătură, dar dacă tot o invocă alţii, o spunem foarte clar că exact acolo, la punctul respectiv cu aşa numitul track record, cu o anumită situaţie, un anumit rezultat pe tema combaterii corupţiei, funcţionării instituţiilor jurisprudenţei, Înaltei Curţi de Casaţie, lucrurile acestea sunt trecute la pozitiv. Deci, invocarea acestei teme oricum este nejustificată, în baza raportului Comisiei Europene.

Realizator: Deci dumneavoastră spuneţi că nu există niciun risc în clipa în care România va începe să elibereze vize Schengen, nu există niciun risc din partea funcţionarilor români?

Titus Corlăţean: Eu spun foarte clar că toate evaluările Comisiei Europene, multiplele misiuni, de ani de zile făcute în frontierele româneşti....investiţiile foarte serioase care au dus la dotarea în frontiera românească cu cea mai înaltă tehnologie existentă în clipa de faţă nu ştiu dacă elimină, dar cu siguranţă diminuează foarte, foarte mult orice fel de risc. Aici nu mai  vorbim de lucruri care ţin de latura umană, vorbim de un sistem, un sistem informatic, un sistem logistic, o pregătire foarte bună a echipelor respective, care ne îndreptăţesc să aşteptăm o decizie legitimă. Şi vă mai spun un lucru: încă o dată, nu există riscul de migraţie ilegală pe frontiera estică. Toate rapoartele FRONTEX şi toată practica arată foarte clar că riscul real de migraţie ilegală este în sudul Europei, acolo unde România a şi fost prezentă pentru a acorda sprijin în cadrul misiunilor FRONTEX fără să fie încă membră a Schengen. Deci sunt lucruri pe care le-am făcut, măsuri, măsuri suplimentare pe care le-am adoptat şi care ar trebui respectate.

Realizator: Ce alte state aveţi cunoştinţă că se mai opun aderării României la Schengen acum?

Titus Corlăţean: Principala ţintă a demersului diplomatic şi politic, am spus-o şi anterior, este Germania, este Berlinul şi acolo noi am lucrat în ultimele luni. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat în România, şi mai ales această modalitate tipic românească de a-ţi blama propria ţară şi de spune foarte multe lucruri negative provenind de aici din România şi spuse la Bruxelles sau în alte capitale europene, inclusiv la Berlin, au generat o anumită percepţie şi anumite dificultăţi. Practic spus, au fost oameni politici din România care au făcut foarte mult rău nu guvernării USL, ci foarte mult rău României. Şi aici este de fapt principala problemă - a spus-o şi premierul, o spun şi eu - problema nu este în realitate la Berlin şi în decizia guvernului german, problema decurge din consecinţele generate de nişte acţiuni politice şi declaraţii şi demersuri politice iresponsabile de aici, din România.

Realizator: Dar de ce nu reuşiţi să ajungeţi la un minim consens între putere şi opoziţie pe acest subiect esenţial pentru România?

Titus Corlăţean: Pentru că nivelul de cultură politică în România încă este departe de ce înseamnă un nivel european, cu o tradiţie consolidată. Vă aduc aminte că noi am fost în opoziţie foarte mulţi ani. Nu a existat nici cel mai mic dialog între fosta putere şi opoziţie şi noi am fost trataţi aşa cum am fost trataţi. Am încercat să schimbăm paradigma într-un timp destul de scurt, inclusiv la dezbaterile pe buget, cu prezenţa premierului în grupurile parlamentare ale opoziţiei, pentru a prezenta proiectul de buget; am încercat acum - şi asta a fost propunerea premierului - ca un demers comun politic la nivelul preşedintelui, primului ministru, şefilor celor două camere să fie efectuat, cu o semnătură comună, pe un document comun care să susţină aderarea la spaţiul Schengen. Din păcate, această propunere a fost refuzată şi am pierdut un element important care ne-ar fi ajutat.

Realizator: Aţi spus că dacă România şi Bulgaria nu vor intra acum în Schengen, sau nu se va lua o decizie, Schengenul nu va mai fi pentru România prima prioritate. Întrebarea mea este care vor fi atunci principalele priorităţi europene ale României?

Titus Corlăţean: Aş face mai întâi un comentariu şi o precizare importantă. Faptul că nu am acceptat, în mod justificat, potrivit tratatelor europene, o conexare între MCV şi, respectiv, aderarea la spaţiul Schengen nu înseamnă că Guvernul României nu tratează foarte serios MCV, nu înseamnă că Guvernul României nu tratează foarte serios recomandările CE, pentru că România are nevoie ca reforma în justiţie să avanseze, să se finalizeze şi să putem oferi cetăţenilor o justiţie independentă care să funcţioneze cu celeritate în interesul lor. Fac această precizare importantă pentru că au apărut o serie de interpretări şi astăzi în mass-media românească total nefundamentate. Revenind la întrebarea dvs., am spus foarte clar că nu mai suntem interesaţi să facem parte dintr-un proces necredibil, pentru că în clipa în care ai îndeplinit criteriile de aderare este firesc să ai o decizie pozitivă. Dacă apar alte elemente colaterale care nu au nicio legătură şi ne tot întârzie, ne tot amână, orice am fi făcut noi, orice am face noi, oricât am investi noi bugetar în acest subiect, atunci acest proces devine necredibil...

Realizator: Şi pe ce vă veţi concentra atunci?

Titus Corlăţean: Ne vom concentra pe priorităţile României legate de agenda europeană, legate de interesele României în spaţiul european, legate de o serie de iniţiative care să consolideze rolul, poziţia şi influenţa României şi imaginea României. Lucrurile care se întâmplă în marja discuţiei privind Schengen în realitate sunt foarte exemplificative despre poziţia pe care România o are în UE de ani de zile. Nu dorim să mai rămânem undeva în linia a doua, România are un potenţial extraordinar, avem toate şansele şi toate motivele să ne consolidăm şi să avem un cuvânt de spus cu adevărat şi să fim trataţi cu respect. Să nu ne mai fie aplicate duble standarde, pentru că în acest caz există un dublu standard aplicat României şi Bulgariei.

Realizator: Aţi vorbit despre eforturile pe care le-a făcut România prin politica foarte restrictivă în materie de viză pentru unii cetăţeni din zona Golfului, pentru turci, pentru cetăţenii din Republica Moldova. Există, domnule ministru, posibilitatea ca România să relaxeze acest regim de vize?

Titus Corlăţean: În primul rând că eu am făcut o precizare publică care trebuia făcută şi care poate nu era cunoscută de opinia publică, dar era cunoscută de partenerii europeni. România a făcut in realitate mult mai multe sacrificii în această perioadă, tocmai în ideea de a respecta cu stricteţe criteriile, solicitările europene pentru a putea intra în Spaţiul Schengen. Iar noi am pierdut în realitate foarte mult. Am pierdut foarte mult în primul rând financiar, din amputarea, dacă doriţi, unor fluxuri turistice care ar fi putut avea loc cu beneficii importante pentru România, tocmai datorită procedurii inflexibile de acordare a unor vize. Am pierdut din punct de vedere economic pentru faptul că nu am oferit vize de o manieră mai rapidă unor companii, oameni de afaceri din state importante cu capacitate investiţională serioasă. Am pierdut, de asemenea, inclusiv în relaţia interumană, frăţească cu cetăţenii Republicii Moldova, pentru că am fost extrem de stricţi şi întotdeauna am solicitat pentru că aşa stabiliseră anterior, se stabilise cu Bruxellesul, cu europenii, am tot solicitat aşa faimoasă chitanţă de 500 de euro depozit bancar pentru cetăţenii moldoveni care doreau să obţină o viză. Ei, lucrurile astea înseamnă sacrificii. Lucrurile astea înseamnă costuri. Lucrurile astea trebuie cunoscute inclusiv de opinia publică, pentru că atunci când noi îndeplinim standarde şi facem în realitate mult mai multe lucruri, noi trebuie să fim respectaţi. Nu ştiu dacă în minutul ăsta, la cald, ar fi bine să mergem in direcţia pe care eventual aţi sugerat-o dvs.; vom face evaluări, vom vedea care sunt standardele în continuare. Cert este că nu doresc şi nu dorim ca România să mai piardă, dorim ca România să aibă de câştigat, încă o dată, în condiţiile in care noi respectăm criteriile.

Realizator: Dar foarte concret, spuneţi că nu acceptaţi legătura dintre MCV şi Schengen. Chiar dacă o spuneţi, dar dacă alte state fac această legătură şi e nevoie de unanimitate pentru acceptarea României şi Bulgariei în Schengen, ce puteţi face?

Titus Corlăţean: În comunicatul de presă pe care l-aţi menţionat, comunicat comun MAE-Ministerul de Interne, există o frază credem noi extrem de importantă. Noi vom solicita statelor care ridică semne de întrebare să ne prezinte motivele clare, obiective, potrivit tratatelor europene, potrivit spaţiului Schengen şi vrem să le cunoaştem. În evaluarea majoritară şi evaluarea Comisiei nu există astfel de motive. Dar vrem să ne fie prezentate în reuniune, să putem discuta foarte clar. Poate că sunt lucruri pe care noi nu le ştim şi nu le-am îndeplinit. Poate sunt chestiuni obiective relevante. Vrem să le discutăm şi poate mai avem de muncit pe această temă. Dar dacă nu este aşa şi dacă statele care ridică semne de întrebare nu sunt în măsură să prezinte astfel de motive şi vor veni cu alte chestiuni colaterale, de natură politică, MCV, acestea sunt nerelevante. Şi dacă poziţia se va menţine, poziţia de rezervă faţă de România, neexistând motive obiective, atunci avem tot dreptul să afirmăm foarte clar că acest proces este necredibil şi că nu dorim să mai facem parte dintr-un proces necredibil până când statele se vor răzgândi, cei care au semne de întrebare se vor răzgândi şi vor invita România, care oricum este pregătită. S-ar putea să se întâmple la toamnă, s-ar putea să se întâmple anul viitor, pentru că eu am convingerea că România va deveni stat membru al Schengen împreună cu Bulgaria.

Realizator: Dar ar putea exista şi o acţiune a Comisiei Europene împotriva acestor state pentru, nu ştiu, proceduri de nerespectare a tratatelor?

Titus Corlăţean: Eu aş prefera să avem mai întâi această discuţie la nivelul Consiliului JAI şi după aceea să vedem ce alte eventualităţi, inclusiv legale, există.

Realizator: Domnule ministru, aveţi o vizită foarte importantă azi, cea a omologului ungar, domnul Martonyi. După această vizită pe care o face la Bucureşti vor mai exista tensiuni privind steagurile, cum au existat în ultimele  săptămâni?

Titus Corlăţean: Aici nu e numai problema steagurilor. Este problema unui ansamblu al relaţiei româno-ungare care se fundamentează pe un tratat politic bilateral şi se fundamentează pe o declaraţie privind încheierea unui parteneriat strategic încheiat între ţările noastre în 2002. Sunt documente extrem de importante, extrem de solide. Chestiunea simbolisticii şi chestiunea minorităţilor fac parte, este adevărat, din această relaţie de ansamblu. Ori, opinia noastră este că sunt mult mai multe lucruri fundamentale, cu adevărat importante, decât eventualele pusee naţionaliste sau o retorică, fie ea de circumstanţă electorală, care ar trebui privilegiate. Ori, lucrurile astea noi dorim şi am dorit de la bun început să le discutăm printr-un contact diplomatic, politic direct, bilateral şi nu prin intermediul presei sau nu prin intermediul unor manifestaţii în stradă, fie ele organizate în faţa ambasadelor României în străinătate.

Redactor: Şi simţiţi deschidere din partea omologului ungar.

Titus Corlăţean: Eu am avut o discuţie corectă, după acel episod al steagurilor, pe care l-aţi evocat, o lungă discuţie de, cred, 45 de minute, aproape o oră, o discuţie telefonică în care am stabilit anumite repere, şi această vizită care are loc astăzi şi mâine la Bucureşti, care de altfel fusese stabilită anterior, cu ocazia vizitei mele la Budapesta, la 1 octombrie, această vizită - uitaţi - se concretizează, are loc într-un moment important, într-un moment prielnic şi eu sper să clarificăm ceea ce este de clarificat şi să putem evita retorica publică, care în niciun caz nu ajută la o relaţie solidă între România şi Ungaria.

Redactor: Şi o ultimă întrebare, domnule ministru. Aţi avut o declaraţie, într-o emisiune la Realitatea TV, privind Kosovo. Aţi folosit o expresie plastică, aţi spus că ar fi o greşeală ca România să nu ţină cont de realităţile în schimbare şi să rămână îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific. Întrebare: când ar putea recunoaşte România un stat Kosovo independent?

Titus Corlăţean: Eu cred că este nevoie ca decidenţii români, clasa politică românească să urmărească cu atenţie evoluţiile din regiune. Spun asta, pentru că cunosc în detaliu ritmul contactelor şi conţinutul discuţiilor care au loc la nivelul oficialilor de la Belgrad şi Priştina. Există un rol extrem de activ, pe care Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Catherine Ashton, îl joacă. Lucrurile avansează, simplul fapt, sunt mult mai multe de fapt, dar simplul fapt că Belgradul are un oficiu de reprezentare deschis de curând la Priştina spune foarte mult. Sunt realităţi politice, care trebuie bine înţelese şi sunt realităţi care spun că - şi aici noi suntem interesaţi ca prezenţă a Uniunii Europene şi prezenţă a Alianţei Nord-Atlantice în zona Balcanilor să fie una tot mai profundă, să fie una tot mai consistentă, tot mai solidă şi aceste procese europene şi euroatlantice trebuie bine înţelese de către România. Sunt lucruri care trebuie discutate în cadrul clasei politice româneşti, cu Parlamentul, care a avut o poziţie foarte clară acum un număr de ani, cu Preşedinţia, la nivelul Guvernului şi pentru a lua cele mai bune decizii.

Redactor: Mulţumesc, domnule ministru. O ultimă precizare: deci joi, la JAI, vom avea acele precizări, despre care aţi vorbit, vor exista clarificări în dosarul Schengen.

Titus Corlăţean: Da, ministrul de interne, domnul Radu Stroe, va participa în numele României la această reuniune.

Redactor: Vă mulţumesc foarte mult!