Patrimoniu – prezenţe româneşti pe listele Patrimoniului Mondial material şi imaterial

Patrimoniul cultural: o miză actuală

Noţiunea de patrimoniu s-a extins considerabil în ultimele decenii.

Astfel, pe lângă ansamblul bunurilor culturale de o valoare universală excepţională, patrimoniul mondial cuprinde şi totalitatea celor mai importante situri naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, al fenomenelor fizice sau proceselor geologice sau al superlativului estetic al peisajului, vestigii culturale subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale, moştenite din străbuni şi care merită a fi promovate şi prezervate pentru a fi transmise generaţiilor viitoare.

Convenţii UNESCO privitoare la patrimoniul cultural

România participă la acţiunile UNESCO în domeniul patrimoniului în cadrul convenţiilor la care este parte :

  • Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972), adoptată prin Decretul nr. 187/1990,
  • Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale (1970), adoptată prin Legea nr. 73/1993,
  • Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003), adoptată prin Legea nr. 410/2005,
  • Convenţia pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2005), adoptată prin Legea nr. 248/2006,
  • Convenţia pentru protecţia patrimoniului cultural subacvatic (2001), adoptată prin Legea nr. 99/2007.

Bunuri şi locuri româneşti înscrise pe listele reprezentative ale Patrimoniului Mondial UNESCO material şi imaterial.

Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial (PM) UNESCO: state participante si CNR pentru UNESCO

România are 8 situri înscrise pe lista reprezentativă a PM, dintre care:

  • 7 bunuri culturale:
  • ansambluri de monumente bisericeşti
  • Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa (inclusă în 2010, ca extensie a sitului bisericilor pictate din Nordul Moldovei)
  • 7 Biserici fortificate săseşti din Transilvania (incluse în 1999)
  • 8 Biserici de lemn din Maramureş (incluse în 1999)
  • 8 Biserici pictate din Nordul Moldovei (incluse în 1993)
  • Mănăstirea Hurezi (inclusă în 1993)
  • 1 ansamblu urban - Centrul istoric al oraşului Sighişoara (inclus în 1999)
  • 1 ansamblu de 6 fortăreţe antice dacice din munţii Orăştie (incluse în 1999),
  • 1 obiectiv natural - Rezervaţia biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991).

Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO

România a depus la Comitetul PM UNESCO o listă de propuneri ale bunurilor şi locurilor pe care intenţionează să le înscrie în anii următori pe lista reprezentativă.

Evaluările propunerilor de înscriere sunt realizate de ICOMOS (International Council on Monuments and Sites).

Gestionarea dosarelor de candidatură este realizată de către Institutul Naţional al Patrimoniului, instituţie publică de importanţă naţională, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

România are înscrise 13 locuri şi bunuri pe lista indicativă a PM UNESCO, dintre care:

  • 4 obiective naturale (Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei, Sînpetru – sit paleontologic, Codrul Secular Slătioara)
  • 9 obiective culturale (6 monumente bisericeşti şi 3 ansambluri urbane, dintre care prioritar este dosarul Ansamblul monumental de la Târgu Jiu).