Activitatea României în planul dreptului…

Canalul Bâstroe

La data de 11 mai 2004, Ucraina a început lucrările de construire a canalului Dunăre - Marea Neagră (pe braţele Chilia şi Bâstroe din Delta Dunării) şi la 26 august 2004 a inaugurat oficial prima etapă. Lucrările de construire a căii de navigaţie au fost reluate în luna noiembrie 2006, o porţiune aflată integral pe teritoriul Ucrainei fiind redată navigaţiei în luna aprilie 2007.

Partea română, prin Ministerul Afacerilor Externe, a efectuat, din momentul în care au apărut primele informaţii publice clare referitoare la proiectul ucrainean, demersuri în plan bilateral şi multilateral, în vederea sublinierii necesităţii unei atitudini conforme dreptului internaţional din partea Ucrainei.

Implementarea de către Ucraina a proiectului „Bâstroe” încalcă atât prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului, cât şi ale unor acorduri bilaterale.

Poziţia MAE, promovată la nivel multilateral prin mecanismele activate  încă din 2003, este una echilibrată, fundamentată pe respectul deplin al dreptului internaţional, bună-credinţă, deschidere şi disponibilitate pentru dialog. 

Demersurile părţii române au fost construite în funcţie de cele două componente principale ale problematicii: de mediu şi de navigaţie.

a) Din punct de vedere al protecţiei mediului, Ministerul Afacerilor Externe a acţionat consecvent în sensul solicitării de a se respecta convenţiile internaţionale şi recomandările internaţionale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei Dunării. Poziţiile promovate de partea română sunt confirmate de studiile efectuate de către organizaţiile internaţionale (Secretariatul Convenţiei de la Berna, Secretariatul Convenţiei de la Ramsar, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (a se vedea secţiunea „Mecanisme activate în plan multilateral”)

b) În ceea ce priveşte aspectele de navigaţie, Ministerul Afacerilor Externe a arătat că derularea lucrărilor pe braţul Chilia trebuie să fie conformă regimului frontierei de stat. De asemenea, a arătat că pe porţiunea Dunării de Jos trebuie avut în vedere regimul de navigaţie stabilit prin Convenţia de la Belgrad din 1948.

Proiectul ucrainean s-a derulat fără ca reacţiile negative şi apelurile repetate de suspendare a lucrărilor până la conformarea cu normele dreptului internaţional relevant, exprimate de România, de statele europene şi de Comisia Europeană, de organizaţiile internaţionale active în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi de diverse organizaţii neguvernamentale să fie luate în considerare.

Poziţia constantă a părţii române a fost aceea că Ucraina trebuie să se abţină de la realizarea oricăror noi lucrări şi să iniţieze un dialog bilateral deschis şi sincer în vederea rezolvării chestiunii în conformitate cu normele internaţionale, având în vedere prevederile clare ale convenţiilor internaţionale, în special ale Convenţiei de la Espoo, şi, în special, faptul că proiectul Bâstroe este susceptibil să provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra ecosistemului Deltei Dunării. 

Partea română va continua demersurile întreprinse în plan bilateral şi multilateral în vederea identificării, în comun cu partea ucraineană, a unei soluţii la problema „Bâstroe” conforme cu normele de drept internaţional în materie. România nu contestă dreptul Ucrainei de a lua măsuri care să ducă la dezvoltarea economică a ţării, însă aceste măsuri trebuie adoptate cu respectarea standardelor europene şi a normelor de drept internaţional, răspunzând astfel principiului dezvoltării durabile.

 

Direcţia Generală Afaceri Juridice