Drept internaţional umanitar

Principalele tratate din domeniul dreptului internaţional umanitar la care România este parte şi alte instrumente legale relevante

 

  • Convenţia  referitoare la începerea ostilităţilor/ A treia Convenţie de la Haga (Haga, 18 octombrie 1907)
  • Convenţia privind legile şi obiceiurile războiului pe uscat/ A patra Convenţie de la Haga (Haga, 18 octombrie 1907)
  • Anexa la cea de-a patra Convenţie de la Haga din 1907 : Regulamentul privind respectarea legilor şi obiceiurilor războiului pe uscat (Haga, 18 octombrie 1907)
  • Protocolul privind interzicerea utilizării gazului asfixiant, otrăvitor sau a altor tipuri de gaz şi a mijloacelor bacteriologice de purtare a războiului (Geneva, 17 iunie 1925)
  • Convenţia pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie/Prima Convenţie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949)
  • Convenţia pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor din forţele armate pe mare/A doua Convenţie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949)
  • Convenţia cu privire la tratamentul prizonierilor de război/A treia Convenţie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949)
  • Convenţia referitoare la protecţia persoanelor civile în timp de război/A patra Convenţie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949)
  • Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (Geneva, 10 iunie 1977)
  • Protocolul adiţional nr. 2 la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional (Geneva,10 iunie 1977)
  • Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat (Haga, 14 mai 1954)
  • Regulamentul de aplicare a Convenţiei pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat (Haga, 14 mai 1954)
  • Protocolul la Convenţia de la Haga din 1954 pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat (Haga, 14 mai 1954)
  • Al doilea Protocol la Convenţia de la Haga din 1954 pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat (Haga, 26 martie 1999)
  • Convenţie cu privire la interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi la distrugerea lor (10 aprilie 1972)
  • Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare (Geneva, 10 octombrie 1980)
  • Protocolul privind fragmentele nedetectabile (Protocolul I la Convenţia din 1980) (Geneva, 10 octombrie 1980)
  • Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi a altor dispozitive (Protocolul II la Convenţia din 1980) (Geneva, 10 octombrie 1980)
  • Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii armelor incendiare (Protocolul III la Convenţia din 1980) (Geneva, 10 octombrie 1980)
  • Protocolul privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV la Convenţia din 1980) (Viena, 13 octombrie 1995)
  • Protocolul privind resturile explozive de război (Protocolul V  la Convenţia din 1980) (Geneva, 28 noiembrie 2003)
  • Convenţie privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora (Paris, 13 ianuarie 1993)
  • Convenţie privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora (Oslo, 18 septembrie 1997)
  • Statutul din 1993 al Tribunalului Penal pentru urmărirea persoanelor răspunzătoare pentru încălcări serioase ale dreptului internaţional umanitar comise, începând cu 1991, pe teritoriul fostei Iugoslavii 
  • Statutul din 1994 al Tribunalului Penal Internaţional pentru urmărirea persoanelor răspunzătoare de genocid şi alte încălcări serioase ale dreptului internaţional umanitar comise pe teritoriul Rwandei şi a cetăţenilor din Rwanda răspunzători pentru genocid şi alte asemenea încălcări comise pe teritoriul statelor vecine între 1 ianuarie 1994 şi 31 decembrie 1994  
  • Statutul Curţii Penale Internaţionale (Roma, 17 iulie 1998