Instituţii economice şi financiare

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

1. Despre OCDE

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

OCDE îşi orientează activitatea în patru direcţii prioritare:

(1) (re)stabilirea încrederii în piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcţioneze,

(2) îmbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naţionale,

(3) promovarea inovaţiei în economie şi

(4) valorificarea capitalului uman prin capacitarea forţei de muncă.

OCDE promovează cu precădere reforme structurale, printr-o agendă socială axată pe combaterea inegalităţilor şi dezvoltarea durabilă.  De peste cinzeci de ani, OCDE constituie o autoritate recunoscută în plan internațional în domeniul elaborării de analize, recomandări, date comparative și statistici economice și sociale.

Cei 36 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 24) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Structura OCDE:

(1) Consiliul, format din reprezentanţii statelor membre, se întruneşte periodic la Paris cu scopul de a stabili, pe bază de consens, direcţiile  şi obiectivele prioritare în activitatea organizaţiei;

(2) Aproximativ 250 de comitete formate din  experţi în diferite domenii (comerţ, investiţii, mediu, educaţie etc.) care identifică şi dezbat cele mai bune practici în sectoare specifice;

(3) Secretariatul este condus în prezent de Angel Gurría, în calitate de secretar general al organizaţiei. Secretarul general joacă rolul de președinte al Consiliului, asigurând interfaţa între delegațiile naționale și secretariat,  şi coordonează activitatea comitetelor.        

Organizaţia urmărește o consolidare permanentă a vocaţiei și expertizei sale globale prin cooperarea cu G8/G20, ONU, OMC şi organizaţiile regionale cu profil economic din Asia, America Latină şi Africa, precum şi vizibilitatea sa internaţională în postura de „club al bunelor practici”.

2. Extinderea OCDE

Procedurile de extindere ale OCDE sunt specifice, diferenţiindu-se de cele ale altor organizaţii. După ce membrii agreează iniţierea unui nou „val de extindere”, Consiliul OCDE adoptă decizia oficială a lansării invitaţiilor de aderare şi a începerii negocierilor, în baza unui calendar de aderare. Deciziile Consiliului OCDE privind un anumit „val de extindere” pot fi luate în bloc sau defalcat/etapizat, în funcţie de nivelul de pregătire al candidaților şi de susţinerea politică din cadrul organizaţiei: pentru unii candidaţi se decide lansarea invitaţiei de aderare, pentru alţii se decide continuarea evaluării stadiului de pregătire în scopul lansării ulterioare a invitaţiei. Cel mai recent asemenea val de extindere a fost lansat în anul 2013, când reuniunea ministerială a Consiliului OCDE a decis: (1) iniţierea imediată a negocierilor pentru elaborarea condiţiilor şi calendarului de aderare a Columbiei şi Letoniei (Letonia a aderat în 2016); (2) analiza stadiului de pregătire a Lituaniei şi Costa Ricăi în scopul lansării invitaţiei de aderare în 2015 (în aprilie 2015, Costa Rica şi Lituania au primit invitaţia oficială de aderare; Lituania a devenit oficial membru în iunie 2018). 

Criteriile de aderare la OCDE au fost stabilite în 2004 (cunoscute sub numele de criteriile Noboru) şi revizuite recent, în iunie 2017, ca urmare a finalizării activității unui grup de reflecție asupra viitorului organizației, constituit prin decizie a Conferinței Ministeriale OCDE din iunie 2016.

Cele 4 criteriile tehnice generale stipulate în Raportul Noboru (2004) sunt următoarele:

  • Apartenenţa la un set comun de valori şi principii (like-mindedness): principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă, performanţă economică, buna guvernanţă şi statul de drept, drepturile omului, participare activă la organizaţiile internaţionale şi regionale relevante, asistenţa pentru dezvoltare, respectarea acquis-ului OCDE.
  • Statutul de jucător semnificativ (significant player): contribuţia efectivă la procesul de peer learning din OCDE şi capacitatea de a influenţa pozitiv deciziile structurilor organizaţiei.
  • Beneficiul reciproc (mutual benefit): aderarea la OCDE trebuie să conducă la efecte pozitive atât asupra candidatului, cât şi asupra organizaţiei.
  • Considerente globale (global considerations): reflectă relevanţa candidatului pentru aspiraţia organizaţiei de a dezvolta politici globale şi include principiul diversităţii geografice.

Criteriile generale Noboru au fost completate de un nou set de parametri de analiză, adoptați cu prilejul reuniunii Consiliului Ministerial OCDE din 7-8 iunie 2017 şi detaliați în cuprinsul noului cadru de evaluare a statelor aspirante, document accesibil la: http://www.oecd.org/mcm/documents/C-MIN-2017-13-EN.pdf.

Noul cadru de evaluare aduce un plus de transparenţă şi de obiectivitate procesului de evaluare a viitorilor candidați, introducând parametrii mai detaliați, mai preciși, mai nuanțați şi cu un grad sporit de cuantificare (gradul de pregătire – state of readiness; asumarea valorilor organizaţiei – like-mindedness; gradul de cooperare cu structurile OCDE – engagement with the OECD, profilul regional în ansamblul organizaţiei – regional profile within the OECD).

Din experienţa celor două etape de extindere a OECD care s-au derulat de la „Raportul Noboru” (2005, respectiv 2013), rezultă că sprijinul politic acordat de statele membre importante ale organizaţiei, în special de SUA, Japonia şi statele mari din UE este la fel de semnificativ ca îndeplinirea criteriilor tehnice de aderare. 

În prezent, după adoptarea noului cadru de evaluare a candidaturilor și în concordanță cu deciziile Conferinței Ministeriale OCDE din iunie 2017, Consiliul OCDE dezbate subiectul demarării unui nou exercițiu de extindere a organizației. Există în acest moment 6 candidaturi discutate în Consiliu – în ordine alfabetică Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

3. Relaţia România (RO) - OCDE

Aderarea RO la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. RO şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

Candidatura RO a fost apreciată în 2013 pentru deschiderea statului român la regiunea M. Negre, dimensiunea considerabilă a economiei naţionale, capacitatea de a aplica măsuri de austeritate pentru reducerea efectelor crizei, potenţialul de creştere economică şi participarea la reuniunile unui număr semnificativ de structuri OCDE. Au fost menţionate şi aspecte sensibile la vremea respectivă, precum situaţia economică şi politică instabilă, sincopele în lupta împotriva corupţiei.

În prezent, relaţia RO cu OCDE se concretizează în:  

  • Participarea în cadrul structurilor de lucru ale OCDE, în calitate de asociat (12), participant (14) sau invitat (peste 30). România are cea mai mare rată de participare la structurile OCDE pentru un stat ne-membru al organizaţiei. RO a aderat totodată la 35 de instrumente juridice ale OCDE, inclusiv declaraţii sau recomandări.
  • Iniţierea şi desfăşurarea unor proiecte în parteneriat cu OCDE sau cu statele sale membre. Proiectele derulate în parteneriat cu organizaţia implică în special efectuarea unor evaluări sectoriale „inter pares” (peer review) şi finanţarea de studii şi programe în domenii specifice la care participă experţii români. Scopul programelor este de a obţine expertiză în domenii de interes pentru RO şi de a mobiliza specialiştii români în vederea integrării şi capacitării lor în reţelele de know how ale organizaţiei.

Pe plan intern, la 1 septembrie 2016, prin Decizie a primului-ministru a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care gestionează programe de colaborare cu organizaţia (cca. 35, reprezentate la nivel de secretar de stat). Comitetul este coordonat de un secretar de stat din Secretariatul General al Guvernului, instituție care asigură şi secretariatul tehnic. Activitatea Comitetului, îndreptată prioritar către pregătirea condițiilor pentru acceptarea candidaturii României la OCDE, a fost apreciată deosebit de favorabil de Secretariatul organizației și de statele membre OCDE.

 

Iunie 2019