Instituţii economice şi financiare

Fondul Monetar Internaţional

I. Prezentare generală

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 189 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei monetare şi financiare a Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea acestor obiective, FMI îndeplineşte 3 funcţii principale: supraveghere, creditare şi asistenţă tehnică. De la înfiinţarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar operaţiunile sale, care includ supravegherea şi asistenţa financiară şi tehnică, au evoluat pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare.

FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetele Ministeriale (Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional şi Comitetul de Dezvoltare) şi Consiliul Director. În vârful structurii organizatorice se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor centrale sau miniştrii de finanţe din fiecare dintre statele membre. Guvernatorii se întâlnesc în fiecare an, de regulă în cadrul Întâlnirilor de Primăvară şi Anuale ale FMI şi Băncii Mondiale. Consiliul Director, format din 24 de membri, conduce activităţile curente şi exercită atribuţiile delegate de către Consiliul Guvernatorilor. Din iulie 2011 directorul general al FMI este Christine Lagarde din Franţa. 


II. Relaţiile României cu FMI 

România a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta condusă de Olanda. Dl. Anthony de Lannoy (Olanda) este Director Executiv pentru România în cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Luxemburg, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru,  Olanda, România şi Ucraina. Guvernatorul României la FMI este dl. Constantin Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României. Poziţia de guvernator supleant este deţinută de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale.

Fondul are un reprezentant rezident la Bucureşti din anul 1991. Începând cu luna aprilie 2016, reprezentantul rezident al FMI în România este Alejandro Hajdenberg, care a ocupat anterior poziţia de senior desk economist la Biroul FMI din Cipru.

Cota de participare a României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau 0,38% din cota totală. Puterea de vot a României este de 19.579 voturi reprezentând 0,39% din total.

Asistenţa financiară : Începând cu 1972, România a folosit resursele FMI în 13 ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.

 

Tipul Acordului

Data Aprobării

Data Expirării sau Rezilierii

Suma Aprobată (milioane SDR)

Suma Trasă (milioane SDR)

Stand-by

03/10/1975

02/10/1976

95,0

95,0

Stand-by

09/09/1977

08/09/1978

64,1

64,1

Stand-by

15/06/1981

14/01/1984

1.102,5

817,5

Stand-by

11/04/1991

10/04/1992

380,5

318,1

Stand-by

29/05/1992

28/03/1993

314,0

261,7

Stand-by

11/05/1994

22/04/1997

320,5

94,3

Stand-by

22/04/1997

21/05/1998

301,5

120,6

Stand-by

05/08/1999

28/02/2001

400,0

139,8

Stand-by

31/10/2001

15/10/2003

300,0

300,0

Stand-by preventiv

07/07/2004

06/07/2006

250,0

0,0

Stand-by

04/05/2009

03/05/2011

11.443,0

10.569,0

Stand-by preventiv

25/03/2011

15/03/2013

3.090,6

0

Stand-by preventiv

25/09/2013

24/09/2015

1.751,3

0

 

Ultimul aranjament financiar al României cu instituţia financiară internaţională a fost perfectat în septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI şi Comisia europeană (COM) un nou acord stand-by de tip preventiv. Acordul s-a derulat pe 2 ani, având o valoare de 4 miliarde EUR (2 miliarde EUR din partea COM şi 2 miliarde EUR din partea FMI). Scopul principal al încheierii acordului a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă iniţiate în perioada acordului precedent (în domeniile energiei, transporturilor, sănătăţii, guvernanţei corporatiste în sectorul companiilor de stat), a consolida reuşitele acestor iniţiative, a reveni la o creştere economică robustă şi a spori competitivitatea în vederea adoptării - într-un orizont mediu de timp - a monedei euro, în conformitate cu programul de convergenţă.

Caracterul preventiv presupune că finanţările sunt disponibile pentru eventualitatea în care contextul macroeconomic extern ar suferi o înrăutăţire semnificativă. Autorităţile române nu au intenţionat să acceseze sumele disponibile, menţinând caracterul preventiv al acordului pe toată durata sa.

Acordul menţionat a expirat în data de 24 septembrie 2015. Momentan, autorităţile nu consideră necesară lansarea de negocieri în vederea unui potenţial nou acord stand-by de tip preventiv.


Link-uri utile:

 

Iunie 2019