Instituţii economice şi financiare

Fondul Monetar Internaţional


I. Prezentare generală

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 186 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea acestor obiective, FMI îndeplineşte 3 funcţii principale: supraveghere, asistenţă tehnică şi creditare. De la înfiinţarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar operaţiunile sale, care includ supravegherea şi asistenţa financiară şi tehnică, au evoluat pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare.

FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional şi Consiliul Director. În vârful structurii organizatorice se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor centrale sau miniştrii de finanţe din fiecare dintre cele 186 de state membre. Guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI şi a Băncii Mondiale. Consiliul Director, format din 24 de membri, conduce activităţile curente. Din iunie 2011 directorul general al FMI este Christine Lagarde din Franţa. 


II. Relaţiile României cu FMI 

România a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta condusă de Olanda. Dl. Menno Snel (Olanda) este Director Executiv pentru România în cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Serbia, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova, Olanda, România şi Ucraina. Guvernatorul României la FMI este dl. Constantin Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucureşti începând cu anul 1991. Începând cu luna aprilie 2016, noul reprezentant rezident al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România este Alejandro Hajdenberg, care a ocupat anterior poziţia de senior economist la Biroul FMI din Cipru.

Participarea României la FMI se ridică la 1.030,2 milioane DST sau 0,43% din cota totală. Puterea de vot a României este de 11.039 voturi reprezentând 0,44% din total.

Asistenţa financiară : Începând cu 1972, România a folosit resursele FMI în 13 ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.

 

Tipul Acordului Data Aprobarii Data Expirarii sau Rezilierii Suma Aprobata (milioane SDR) Suma Trasa (milioane SDR)
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0
Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1
Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5
Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1
Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7
Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3
Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6
Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75
Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0
Stand-by preventiv 07/07/04 07/07/06 250.0 0
Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 10569
Stand-by preventiv 31/03.2011 31/04/2013 3090 0
Stand-by preventiv 27/06.2013 26/07.2013 1751 0

 

În septembrie 2013, guvernul României a semnat cu FMI şi Comisia europeană un nou acord stand-by de tip preventiv. Acordul s-a derulat pe 2 ani, cu o valoare de 4 miliarde EUR, concentrat pe continuarea reformelor începute în perioada acordului precedent. Scopul principal al încheierii acordului a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă iniţiate în ultima perioadă (în domeniile energiei, transporturilor, sănătăţii, guvernanţei corporatiste în sectorul companiilor de stat), a consolida reuşitele acestor iniţiative, a reveni la o creştere economică robustă şi a spori competitivitatea în vederea adoptării, într-un orizont mediu de timp, a monedei euro, în conformitate cu programul de convergenţă.

Caracterul preventiv presupune că finanţările sunt disponibile pentru eventualitatea în care contextul macroeconomic extern ar suferi o înrăutăţire semnificativă. Autorităţile române nu au intenţionat să acceseze sumele disponibile, menţinând caracterul preventiv al acordului pe toata durata sa.

Acordul României cu FMI a expirat în data de 26 septembrie 2015. Momentan, autorităţile nu consideră necesară lansarea de negocieri în vederea unui potenţial nou acord stand-by de tip preventiv.


Link-uri utile:

http://www.imf.org/external/index.htm