Instituţii economice şi financiare

Grupul Băncii Mondiale

 

I. Prezentare generală

Banca Mondială (BM) este o instituţie financiară internaţională, înfiinţată în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA) din 1-22 iulie 1944, odată cu Fondul Monetar Internaţional. BM reuneşte 189 ţări membre, responsabile de modul în care este finanţată instituţia şi de alocare a fondurilor. BM şi-a început oficial activitatea la 27 decembrie 1945, în urma ratificării acordurilor de la Bretton Woods.

Misiunea sa actuală este duală: eradicarea sărăciei extreme şi promovarea prosperităţii într-un mod unitar. BM este o bancă de dezvoltare care acordă împrumuturi cu dobândă redusă, credite fără dobândă şi grant-uri (credite nerambursabile) ţărilor în curs de dezvoltare. De asemenea, BM este una din cele mai importante organisme internaţionale de finanţare a programelor în domeniile sănătăţii, învăţământului, luptei împotriva HIV/SIDA, protecţia mediului şi a programelor de reducere a datoriei ţărilor sărace.

Cele 189 de țări membre ale BM sunt reprezentate de un Consiliu al Guvernatorilor, decidentul final în ceea ce privește politicile BM. În general, guvernatorii sunt miniștri de finanțe sau miniștri ai dezvoltării din statele membre. Aceștia se întrunesc o dată pe an la întâlnirile anuale ale consiliului guvernatorilor.

Sediul central al Băncii Mondiale este la Washington D.C. (SUA), iar începând cu 9 aprilie 2019 preşedintele instituţiei este David Malpass (SUA).

 

II. Structura Grupului BM

Grupul Băncii Mondiale este  format din cinci instituţii financiare internaţionale:

Fiecare instituţie are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială (BM) se referă în principal la IBRD şi IDA, iar proiectele principale de finanţare se derulează prin IBRD.

1. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (IBRD/BIRD) 

Înfiinţată în 1944; 189 ţări membre

Obiectivul IBRD este reducerea sărăciei în ţările în curs de dezvoltare, solvabile şi cu venituri medii, promovând dezvoltarea durabilă, prin împrumuturi, garanţii şi servicii de analiză şi consultanţă. Împrumuturile se acordă guvernelor sau instituţiilor publice din ţările în curs de dezvoltare, cu garanţii guvernamentale. IBRD obţine fondurile în special de pe pieţele financiare internaţionale. Cu o cotă de solvabilitate maximă (AAA), IBRD emite obligaţiuni şi transmite clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici. Proiectele sunt evaluate de Bancă prin prisma capacităţii ţării beneficiare de a-şi plăti datoriile.

Tipurile de programe susţinute de IBRD se împart în 2 categorii:

- Programe pentru proiecte de infrastructură economică şi socială, destinate modernizării şi dezvoltării unor sectoare cum ar fi: energie, transporturi, agricultură şi dezvoltare rurală, educaţie, controlul natalităţii, sănătate, alimentaţie. Pentru cointeresarea aplicării eficiente a programelor BIRD fixează condiţia participării statului beneficiar cu o anumită cotă (între 10-30%).

- Programe de ajustare sectorială, ca element de susţinere a reformei economice, promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI; sunt destinate acoperirii deficitului extern - împrumuturi pentru ajustarea sectorului privat (Private Sector Adjustment Loan - PSAL) şi pentru ajustarea sectorului public (Programmatic Adjustment Loan - PAL).

2. Corporaţia Financiară Internaţională (IFC)  

Înfiinţată în 1956; 185 ţări membre

IFC completează activitatea IBRD (care se desfăşoară în special la nivel guvernamental), oferind împrumuturi sectorului privat. IFC lucrează cu întreprinderi private viabile din ţările în curs de dezvoltare şi oferă împrumuturi pe termen lung, garanţii şi servicii de gestionare a riscului, consultanţă pentru clienţii săi. IFC investeşte în proiecte din regiuni şi sectoare deservite insuficient de investiţiile private şi găseşte modalităţi noi de a dezvolta oportunităţi promiţătoare pe pieţele considerate prea riscante de către investitorii comerciali în absenţa IFC. IFC este cea mai importantă sursă de împrumuturi şi investiţii pentru proiecte private în ţările în curs de dezvoltare.

3. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA)

Înfiinţată în 1960; 173 ţări membre

Misiunea IDA este de a acorda împrumuturi ţărilor celor mai sărace ţări ale lumii (PIB/loc.<1.135 USD) în condiţii favorabile: pe termen foarte lung, de până la 40 ani, fără dobândă, cu o perioadă de graţie de până la 10 ani. IDA contribuie la oferirea accesului la servicii de bază mai bune (cum ar fi învăţământul, îngrijirea medicală, aprovizionarea cu apă) şi susţine reforme şi investiţii destinate creşterii productivităţii şi creării de locuri de muncă. Această asistenţă este vitală pentru ţări care au o capacitate minimă sau inexistentă de a împrumuta în condiţiile pieţei. 

Fondurile IDA provin din donaţii din partea ţărilor industrializate. 45 de ţări oferă fonduri pentru această finanţare, făcând contribuţii o dată la trei ani.

4. Agenţia de Garantare Multilaterala a Investiţiilor (MIGA)  

Înfiinţată în 1988; 181 ţări membre

Obiectivul MIGA este garantarea împrumuturilor pe piaţa privată de capital destinate unor proiecte ale sectorului privat. MIGA contribuie astfel la încurajarea investiţiilor străine şi dezvoltarea mediului de afaceri în ţările în curs de dezvoltare, prin acordarea de garanţii firmelor care investesc în aceste state, împotriva unor riscuri (naţionalizare, restricţii valutare etc.). MIGA oferă asistenţă tehnică pentru a ajuta ţările în promovarea oportunităţilor de investiţii. Agenţia oferă, de asemenea, la cerere, mediere în conflictele din domeniul investiţiilor.

5. Centrul Internaţional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investiţiilor (ICSID)

Înfiinţat în 1966; 154 ţări membre

ICSID contribuie la încurajarea investiţiilor străine oferind conciliere şi arbitraj pentru diferende din domeniul investiţiilor, ajutând astfel la crearea unui climat de încredere între state şi investitorii străini. ICSID întreprinde şi activităţi de cercetare şi publicare în domeniul legii arbitrajului şi al legii investiţiilor străine.

 

III. Relaţiile României cu Grupul Băncii Mondiale

România este membră a IBRD (din 15 decembrie 1972), IFC (din 23 septembrie 1990), MIGA (din 10 septembrie 1992), ICSID (din 12 octombrie 1975) şi IDA (din 12 aprilie 2014). Activitatea Grupului BM în România a început în anul 1991 şi cuprinde atât programe şi proiecte publice, finanţate de către IBRD prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, cât şi proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către IFC şi MIGA.

În cadrul BM, relaţiile cu ţara noastră sunt coordonate de dr. Arup Banerji care ocupă funcţia de director regional pentru ţările din Uniunea Europeană (Regional Director for the European Union countries for the World Bank Group). Totodată, reprezentantul în Consiliul de administrație al Grupului Băncii Mondiale a constituentei* din care face parte şi România este directorul executiv/ executive director Koen Davidse.

(*) România face parte din constituenta olandeză, alături de Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda şi Ucraina.

Instituţia este reprezentată în România prin intermediul Biroului Băncii Mondiale în România (director de ţară/country manager Tatiana Proskuryakova) şi Biroului Corporaţiei Financiare Internaţionale (ofiţer senior de ţară/senior country officer Cristian Nacu).

Poziţia de guvernator al României la Banca Mondială este deţinută de ministrul finanțelor publice, iar cea de guvernator supleant de viceguvernatorul Băncii Naționale a României.

Activitățile din România ale instituțiilor care fac parte din grupul BM sunt conforme cu cadrul de parteneriat de țară (CPT), care constituie instrumentul de analiză, urmărire și evaluare a eficacității programelor de țară.

În comparație cu strategia anterioară de parteneriat de țară, abordarea actuală cu privire la elaborarea și urmărirea progreselor înregistrate pe parcursul perioadei vizate de parteneriat presupune parcurgerea a patru etape, care se finalizează prin elaborarea următoarelor documente:

  1. Diagnosticul sistematizat al țării (Systematic Country Diagnostic);
  2. Cadrul de parteneriat de țară (Country Partnership Framework);
  3. Analiza performanțelor și lecții învățate (Performance and Learning Review) - se elaborează la jumătatea perioadei de implementare a cadrului de parteneriat de țară și permite ajustarea obiectivelor și a programelor de intervenție ale acestuia;
  4. Analiza învățămintelor trase și finalizarea procesului (Completion and Learning Review).

Actualul CPT dezbătut și aprobat de către Consiliul directorilor executivi ai BM, în cadrul reuniunii din 19 iunie 2018, acoperă perioada 2019-2023 şi are drept obiectiv general: “Crearea unor instituții potrivite pentru o Românie prosperă şi inclusivă”, cu trei domenii principale de interes, respectiv:

  1. reducerea decalajelor socio-economice interne, prin crearea de oportunități pentru cei mai săraci 40% din populație;
  2. dezvoltarea de oportunități pentru companii;
  3. consolidarea capacității de a gestiona șocuri.

BM a jucat un rol semnificativ în sprijinirea României în perioada de tranziţie de la o economie centralizată către o economie de piaţă funcţională. În perioada 1991-2018, Banca Mondială a furnizat peste 14,078 miliarde USD ca finanţare pentru peste 100 de împrumuturi, garanţii şi granturi BIRD/IBRD, iar investiţiile CFI/IFC s-au ridicat la 2,5 miliarde USD în finanţări pe termen lung pentru un număr de 80 de proiecte.

BM a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin programele PSAL (Împrumut de ajustare structurala a sectorului privat – privatizarea şi restructurarea băncilor de stat, întreprinderilor de stat şi utilităţilor, atenuarea impactului social al restructurărilor, dezvoltarea sectorului privat) şi PAL (Împrumut pentru ajustarea sectorului public – reforma în justiţie, reforma sănătăţii, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea mecanismelor de elaborare a politicilor, precum şi eficientizarea sistemului de cheltuieli publice).

În plus, programele de dezvoltare rurală şi de reducere a sărăciei vizează îmbunătăţirea infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigaţii, serviciile sociale şi sistemul de finanţare rurală, printr-un proces participativ. De asemenea, operaţiile băncii vizează îmbunătăţirea productivităţii agricole şi forestiere.

România a fost inclusă în grupul pilot al ţărilor participante la iniţiativa BM denumită Cadrul general de dezvoltare (Comprehensive Development Framework - CDF), prin proiectul pilot pentru Valea Jiului, ca reacţie la slaba activitate economică şi sărăcia accentuată din regiune. Alături de Guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi societatea civilă din regiune, Banca a întreprins servicii de asistenţă analitică şi consiliere, pentru a sprijini comunitatea locală în dezvoltarea unei strategii pe termen lung prin identificarea cauzelor sărăciei şi a surselor de competitivitate.

În prezent sunt în implementare 7 împrumuturi în valoare totală de cca. 1,2 mld. USD, destinate finanțării unor proiecte în sectoarele sănătate, educație, justiție, mediu, precum și managementul riscurilor de dezastre.

Portofoliul viitor include 4 proiecte aflate în diferite stadii de analiză cu echipele tehnice ale BM, cu o valoare indicativă cumulată de 808 milioane EUR.

IFC a aprobat o serie de investiţii în sectorul comunicaţiilor, infrastructură, industrie sau în sectorul sănătăţii, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului bancar din România. Calitatea de membru al IDA contribuie la consolidarea poziţiei României în cadrul instituţiilor financiare internaţionale din cadrul Grupului BM şi la sprijinirea acţiunilor de asistenţă pentru dezvoltare asumate de România prin intermediul unei asistenţe de tip multilateral derulată de o instituţie cu o vastă experienţă în acest domeniu.

Având în vedere integrarea europeană a României, instrumentele MIGA de garantare împotriva riscului politic nu au fost accesate, ultima operațiune MIGA în România având loc în anul 2005. Portofoliul a inclus 13 garanții pentru proiecte, printre care pot fi menționate participarea Raiffeisen la capitalul Băncii Agricola, împrumuturi acordate de Volksbank Austria pentru spitalul Colțea sau creșterea operațiunilor de creditare a sectorului IMM de către Raiffeisen Bank.

Partenerii Băncii Mondiale în România: BM lucrează în strânsă colaborare cu membrii guvernului român, societatea civilă, liderii comunităţilor şi alte organizaţii internaţionale pentru a asigura României cea mai eficientă asistenţă. 

Analiza şi consultanţa sunt activităţi esenţiale în cadrul contribuţiei BM la eforturile de dezvoltare a României. Resursele pe care BM le are în domeniul dezvoltării, cercetării şi al asistenţei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare şi la abordarea dificultăţilor din procesul de dezvoltare. 

Perspectivele relației România-BM: Prioritatea actuală a BM este de a ajuta România să-şi utilizeze întregul potenţial pentru a ajunge la un nivel de creştere sustenabilă şi incluzivă de natură să valorifice procesul de dezvoltare determinat de sectorul privat, menţinând în acelaşi timp accentul pe oameni.

Urmare a dezvoltării economice se preconizează că, în viitorul apropiat, România va trece la o nouă etapă a colaborării sale cu BM, moment din care ţara noastră nu va mai putea implementa proiecte ale instituţiei pe teritoriul său. România va rămâne membru cu drepturi depline în cadrul Grupului Băncii Mondiale, dar va dobândi un nou statut în cadrul comunităţii financiare internaţionale, compatibil cu statutul de membru UE şi de donator în cadrul politicii internaţionale de cooperare pentru dezvoltare. BM va continua să ofere asistenţă tehnică şi analize macroeconomice contra cost, acces la cursurile oferite de bancă şi posibilitatea prelungirii eligibilităţii pentru operaţiunile IFC.

Link-uri utile:

 

Iunie 2019