Vecinătatea de interes a României ca stat…

Zona Mării Negre

Odată cu aderarea României şi a Bulgariei la UE, în 2007, Marea Neagră a devenit „vecin direct” al Uniunii. Plecând de la implicarea anterioară aderării atât la NATO, cât și la UE, România s-a profilat treptat drept cel mai activ membru în ambele instanțe care a promovat importanţa strategică a Mării Negre pentru stabilitatea regională și a continentului european, prin evoluțiile statelor din regiune, dar și prin conexiunile strategice pe care regiunea le realizează între Europa, Asia și Orientul Mijlociu

În etapa ulterioară aderării la UE, România a pledat susținut pentru o implicare sporită a UE în regiunea Mării Negre. Sprijinul important obținut prin cooperare cu alte state membre, în principal Grecia, Bulgaria şi  Germania – la acel moment deţinătoare a Preşedinţiei UE – a contribuit la succesul acestei abordări sub forma Sinergiei Mării Negre (comunicare COM din 2007) şi a proceselor iniţiate prin aceasta. Importanţa regiunii a început, ulterior, să capete contur în cadrul mai multor politici şi instrumente UE pentru vecinătatea estică, între care şi Parteneriatul Estic (2009), Strategia UE pentru regiunea Dunării (2010).

Despre Sinergia Mării Negre            

Conflictul armat din estul Ucrainei, schimbările de raporturi între actori regionali majori, persistența conflictelor înghețate din R. Moldova și Georgia și parcursul dificil al consolidării statale și dezvoltării economice al unor state din regiunea Mării Negre, sunt evoluții care reclamă prin ele însele o atenție mult sporită a comunității internaționale față de regiune. România și-a adaptat argumentele în cadrul UE, al NATO și în dialogul bilateral facilitat de parteneriatul strategic cu SUA, în funcție de aceste tendințe, pledând pentru acordarea unei atenții sporite regiunii în primul rând din punct de vedere al securității și stabilității arealului. Grație eforturilor diplomației române, obiectivele țării noastre s-au regăsit în documente definitorii pentru UE  - Strategia Globală pentru Politică Externă și Securitate a UE (2016) și în comunicatul Summit-ului NATO de la Varșovia (2016).

În esență, obiectivele majore ale României la Marea Neagră, definite prin strategia naţională în domeniu (2006), rămân neschimbate: consolidarea, în proximitatea estică, a unei zone stabile, democratice şi prospere, prin deschiderea spaţiului Mării Negre la valorile şi procesele de cooperare europene şi euro-atlantice.