Vecinătatea de interes a României ca stat…

Zona Mării Negre

Odată cu aderarea României şi a Bulgariei la UE, în 2007, Marea Neagră a devenit „vecin direct” al Uniunii Europene. Plecând de la implicarea anterioară aderării atât la NATO, cât și la UE, România s-a profilat treptat drept cel mai activ membru în ambele organizații care a promovat importanţa strategică a Mării Negre pentru stabilitatea regională și a continentului european, importanță derivată atât din evoluțiile din statele regiunii, cât și din rolul major jucat de Marea Neagră în conectarea Europei, Asiei și Orientului Mijlociu.

Ulterior aderării la Uniunea Europeană, România a pledat în mod constant pentru o implicare sporită a UE în regiunea Mării Negre. În cooperare cu alte state membre, în principal Grecia, Bulgaria şi Germania – la acel moment deţinătoare a Preşedinţiei Consiliului UE –, România a contribuit la lansarea, de către UE, a Sinergiei Mării Negre (Comunicare a Comisiei Europene din 2007) şi la avansarea proceselor iniţiate prin aceasta. Importanţa regiunii a fost, ulterior, luată în considerare în cadrul mai multor politici şi instrumente UE vizând vecinătatea estică, între care şi Parteneriatul Estic (2009), Strategia UE pentru regiunea Dunării (2010), Strategia UE pentru conectarea Europei și a Asiei (2018).

Despre Sinergia Mării Negre

Conflictul armat din Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei, schimbările de raporturi între actori globali şi regionali majori, persistența conflictelor înghețate din Republica Moldova și Georgia și parcursul dificil al consolidării statale și dezvoltării economice al unor state din regiunea Mării Negre sunt evoluții care reclamă prin ele însele o atenție mult sporită a comunității internaționale față de regiune. România și-a adaptat argumentele în cadrul UE, al NATO și în dialogul bilateral facilitat de parteneriatul strategic cu SUA, în funcție de aceste tendințe, pledând pentru acordarea unei atenții mai mari regiunii, în primul rând din punct de vedere al securității și stabilității ei. Grație eforturilor diplomației române, obiectivele țării noastre s-au regăsit în documente definitorii pentru UE – Strategia Globală pentru Politica Externă și de Securitate a UE (2016) și în Comunicatul Summit-ului NATO de la Varșovia (2016).

În esență, obiectivele majore ale României la Marea Neagră sunt neschimbate de mai bine de un deceniu: consolidarea, în proximitatea estică, a unei zone stabile, democratice şi prospere, prin racordarea spaţiului Mării Negre la valorile şi procesele de cooperare europene şi euro-atlantice, şi dinamizarea cooperării regionale cu accent pe proiecte şi beneficii concrete pentru cetăţenii statelor din regiune.

Regiunea Mării Negre, ca parte a vecinătății imediate a UE, a figurat pe lista priorităților Președinției române a Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România acționând pentru intensificarea cooperării regionale la Marea Neagră, cu implicarea activă a UE, precum și pentru  plasarea, pe termen lung, a tematicii Mării Negre pe agenda UE.

Rezultatele Preşedinţiei române a Consiliului UE, pentru regiunea Mării Negre