Structurile de cooperare regională si…

România şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)


Locul organizaţiei în ansamblul politicii externe a României

Implicarea activă a României în cadrul SEECP se înscrie în linia intereselor de consolidare a stabilităţii şi securităţii în regiune si oferiri de sprijin concret pentru perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Europa de Sud-Est. 


Scurt istoric al implicării României în SEECP/relaţiilor României cu SEECP

SEECP poate fi considerat drept continuatorul colaborării balcanice, iniţiată de Nicolae Titulescu în perioada interbelică şi reluată după cel de-al doilea război mondial sub forma conferinţelor miniştrilor de externe la care participau Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia.

România a asigurat două mandate la conducerea SEECP: în perioada 1999 - martie 2000 şi aprilie 2004 – mai 2005. În timpul primului mandat, a fost semnată Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate şi cooperare în Europa de Sud-Est (Bucureşti, 12 februarie 2000). Totodată, a fost desfăşurată o misiune de informare a SEECP, condusă de un diplomat român, ce a avut ca obiectiv problema refugiaţilor din Kosovo (septembrie 1999). Misiunea s-a finalizat printr-un set de concluzii adoptate de miniştrii de externe şi care aveau ca nucleu un apel la comunitatea internaţională pentru ajutorarea refugiaţilor şi crearea condiţiilor necesare revenirii acestora la casele lor.

În aceeaşi perioadă, SEECP a fost recunoscut pe plan internaţional, prin menţionarea expresă a acestei iniţiative în două documente importante ale NATO, şi respectiv UE (Declaraţia Consiliului Alianţei Nord-Alantic, Washington, aprilie 1999 şi înscrierea de către UE a SEECP pe lista participanţilor la PSESE, Köln şi Sarajevo, iunie-iulie 1999). 

Cel de-al doilea mandat al României s-a axat pe dimensiunea politică şi securitate: includerea R. Moldova în SEECP prin oferirea statutului de observator şi primirea R. Croaţia ca stat participant cu drepturi şi obligaţii depline.

În prezent, România exercită cel de-al treilea mandat de președinție –în-exercițiu a SEECP. Pentru detalii suplimentare consultați: http://www.mae.ro/seecp


Stadiul actual al participării României la SEECP

Spaţiul SEECP prezintă o importanţă deosebită pentru politica externă a României, în special datorită vecinătăţii imediate. În acest context, România a decis să preia Președinția-în-exercițiu a SEECP pentru un al treilea mandat, în perioada iunie 2013-iunie 2014.

Obiectivul cheie al Bucureștiului pentru acest mandat este cel al sincronizării acțiunilor desfășurate la nivel regional cu eforturile statelor din Europa de Sud-est de integrare europeană și euro-atlantică.  Totodată, prin lansarea efectivă a procesului de reflecție asupra viitorului SEECP, România încearcă să își aducă contribuția la generarea unei noi  orientări a SEECP, care să fie definită prin eficienţă, reprezentativitate, abordare îndreptată spre viitor şi spre obţinerea de rezultate concrete în beneficiul regiunii ca întreg şi a fiecărui stat participant în parte. Totodată, a fost promovată consolidarea cooperării cu braţul operaţional al SEECP - respectiv Consiliul Cooperării Regionale – în vederea utilizării celui din urmă pentru facilitarea transformării declaraţiilor şi deciziilor politice ale SEECP în acţiuni concrete şi proiecte.


Oportunităţi de carieră în cadrul SEECP

Nu este cazul. SEECP este o structură regională neinstituţionalizată.

 

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională/mai 2014