Relaţii bilaterale

Republica Arabă Siriană

Prezentare generală

Legăturile datează încă din secolul al II-lea. Armatele romane, care au participat la războiul dacic, erau formate şi din legiuni provenind din Orientul Apropiat (sirieni şi palmyrieni). Grupuri de colonişti orientali, atestaţi epigrafic la Drobeta, Napoca şi Apullum,   s-au aşezat în Dacia în timpul împăratului Hadrian.

Răspândirea creştinismului în ţinuturile româneşti, în secolele II-IV, a fost înlesnită de legăturile multiple ale Daciei Pontice cu oraşele siriene, aflate sub ocupaţie romană.

Între 1653 - 1654 şi 1656 - 1658, au avut loc călătoriile în Ţara Românească şi Moldova ale patriarhului Macarie al Antiohiei, în urma cărora însoţitorul său, diaconul Paul din Alep, a scris (în arabă) un memorial, conţinând informaţii valoroase despre principatele române.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu şi Antim Ivireanu, mitropolitul ţării, cărturar şi reputat tipograf, au dat curs cererii lui Athanasios Dabbas, patriarhul Antiohiei, şi, la Snagov, au fost tipărite primele cărţi în limba arabă (1701 şi 1702), pentru uzul creştinilor din Siria, Liban şi Palestina. De asemenea, Constantin Brâncoveanu a oferit oraşului Alep o tiparniţă cu caractere arabe.

Legăturile economice dintre Ţările Române şi Siria sunt atestate nu numai de bogata istorie a comerţului românesc în Imperiul Otoman, dar şi prin frecvenţa negustorilor sirieni în centrele comerciale româneşti.

În prezent relaţiile bilaterale sunt foarte bune şi urmează un curs ascendent.

 

Reprezentare diplomatică

România a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Arabă Siriană la 9 august 1955, la nivel de legaţie.

În perioada 1958 - 1961, Legaţia României la Damasc a funcţionat cu statut de Consulat general, iar la 10 octombrie 1961, după ieşirea Siriei din Uniunea cu Egiptul, relaţiile diplomatice româno - siriene au fost reluate, la nivel de ambasadă.

În august 1969, ca urmare a ridicării nivelului de reprezentare diplomatică româno-israeliană, guvernul sirian a întrerupt relaţiile diplomatice cu România. Restabilirea lor a avut loc la 19 octombrie 1972.

Ambasada României la Damasc este condusă de către domnul Dănuţ Florin Sandovici, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar (din aprilie 2007).

Ambasada Siriei la Bucureşti este condusă, din octombrie 2007, de domnul Walid Ali Othman, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar.         

În Siria funcţionează Consulate Onorifice ale României la Alep şi Latakia, iar în România, din 2005, la Constanţa, un Consulat onorific sirian, condus de Jamal Zeido, om de afaceri.

 

Cooperare economică

La 31 decembrie 2009, schimburile comerciale bilaterale s-au cifrat la 216,11 milioane USD, din care 209,59 milioane USD exporturi româneşti (cherestea, părţi de instalaţii şi piese pentru rafinării şi fabrici de ciment, produse metalurgice, produse chimice, animale vii, autoturisme, piese de schimb, echipamente electrice, maşini-unelte, mase plastice, produse agroalimentare, produse minerale, diverse produse şi bunuri de consum.  La data de 30.06.2010, schimburile comerciale cu această ţară se situau la valoarea de 79,912 mil. dolari din care 2,921 mil. dolari la import şi 76,992 mil. dolari la export.

 

Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane

În prezent se află la studii în România 284 de cetăţeni sirieni, majoritatea pentru efectuarea studiilor complete de licenţă, restul la studii universitare de masterat, rezidenţiat şi doctorat. În România au studiat, în ultimele patru decenii - cursuri universitare, de specializare şi doctorat - peste 20.000 de cetăţeni sirieni.

În cadrul Programului interguvernamental de aplicare a Acordului de colaborare culturală, o serie de studenţi români au beneficiat de burse de studii pentru învăţarea limbii arabe, la Institutul de Limbă Arabă pentru Străini din Damasc. În ultimii ani, interesul studenţilor români pentru efectuarea studiilor în Siria a fost redus.

 

Comunitatea română

Numără circa 4500 de oameni şieste formata în majoritate din femei căsătorite cu cetăţeni sirieni şi copiii acestora. Totodată, în Siria lucrează circa 50 de cetăţeni români, implicaţi în proiecte ale unor companii private din România.

Majoritatea româncelor rezidente în Siria sunt casnice, un număr relativ redus dintre acestea lucrând în domenii precum: medicină, învăţământ, cosmetică şi comerţ.      

Legea statului sirian limitează constituirea de asociaţii ale străinilor aflaţi pe teritoriul acestei ţări.

 

Direcţia Orientul Mijlociu şi Africa, august 2010

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice