Relaţii bilaterale

Republica MACEDONIA DE NORD


Nume constituţional: Republica Macedonia de Nord (Република Северна Македонија) din 12 februarie 2019

Anterior, numele constituțional al țării a fost Republica Macedonia, iar denumirea provizorie la nivel international, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FRIM/FYROM).

 

Scurt istoric

În urma celor două Războaie balcanice (1912 şi 1913), teritoriul Macedoniei istorice (inclus, în principal, în vilayetele otomane Kosova, Manastir, Selanik) a fost împărţit între Grecia, Bulgaria şi Serbia.

În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei a proclamat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o naţiune separată în cadrul Iugoslaviei federale.

După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a intrat în componenţa Republicii Federative Populare Iugoslavia, ca una din cele şase republici. Prin referendumul din 8 septembrie 1991, s-a desprins paşnic din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (după schimbarea de nume a statului iugoslav, în anul 1963).

În martie-iunie 2001, între Guvernul macedonean şi insurgenţi de etnie albaneză a avut loc un conflict armat, în partea de nord şi de vest a ţării, care s-a încheiat în urma intervenţiei NATO şi a semnării Acordului-Cadru de la Ohrid.

Din 1995 participă la Parteneriatul pentru Pace (PfP). La Summit-ul de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), NATO a agreat ca invitaţia de aderare pentru R. Macedonia să fie lansată imediat după soluţionarea problemei numelui constituţional, decizie reconfirmată la Summit-ul aniversar NATO Strasbourg/ Kehl (3-4 aprilie 2009). La Summit-ul NATO din iulie 2018, Macedoniei i-a fost adresată invitația formală de aderare, cu condiția implementării integrale a Acordului cu Grecia. La 6 februarie 2019 a fost semnat Protocolul de aderare la NATO al Republicii Macedonia de Nord

Republica Macedonia de Nord a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2005, fără stabilirea unei date de începere a negocierilor. Prin Concluziile Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie 2018 a fost deschisă calea negocierilor cu FRIM, decizia în acest sens urmând să se ia în iunie 2019, în baza progreselor ce vor fi constatate de următorul raport al Comisiei Europene în ceea ce privește îndeplinirea unui set de condiționalități, în primul rând implementarea Acordului cu Grecia.

Este participantă la Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), membră a Consiliului Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativei Central Europene (ICE), precum şi semnatară a CEFTA (Bucureşti, decembrie 2006). Totodată, este membră a ONU, OSCE şi a Consiliului Europei. A devenit membră a Grupului Băncii Mondiale în 1994 şi a OMC în aprilie 2003.

La 1 august 2017, premierii R. Macedonia, Z. Zaev, și Bulgariei, B. Borisov, au semnat Tratatul de bună-vecinătate, prietenie și cooperare, un moment istoric în relația bilaterală și un pas înainte al statului macedonean pe calea integrării europene.

Guvernele Republicii Elene (EL) și ale Republicii Macedonia (MK) au anunțat, la 12 iunie 2018, ajungerea la un acord privind rezolvarea disputei istorice legate de numele MK. Ulterior, la 17 iunie 2018, Acordul a fost semnat de către miniștrii de externe din cele două țări în satul grecesc Psarades, localitate aflată lângă granița dintre cele două state, parte a municipalității Prespa, pe malul lacului cu același nume, în prezența premierilor A. Tsipras și Z. Zaev și a mai multor înalți oficiali internaționali și europeni.

La 30 iulie 2018 Parlamentul macedonean a decis organizarea unui referendum consultativ privind aprobarea acordului încheiat cu Grecia, respectiv a amendamentelor constituționale privind numele țării, al 30 septembrie 2018. Întrebarea adresată cetățenilor în cadrul referendumului: Sunteți în favoarea integrării în UE și NATO prin acceptarea acordului între R. Macedonia și Grecia?

La referendum au participat 666.743 din 1.806.337 de persoane înregistrate în listele de alegători, adică 36,91%. Din voturile exprimate, 609.813 (91,46%) au fost favorabile, 37.700 (5,65%) nefavorabile și 2,89% au fost nule. Potrivit Comisiei Electorale de Stat, pentru validarea referendumului era necesară îndeplinirea a două condiţii: participare la vot a cel puțin jumătate plus unul dintre alegători, respectiv mai mult de 903.169, iar dintre aceștia, cel puțin 451.586 de cetăţeni să voteze „pentru”.

La 19 octombrie 2018, Parlamentul de la Skopje a aprobat demararea procedurii legislative privind schimbarea Constituției, legea fiind aprobată la 11 ianuarie 2019, urmând să intre în vigoare doar dacă Acordul este ratificat și de Atena. La 25 ianuarie 2019, Acordul de la Prespa a fost ratificat de Parlamentul de la Atena. La 8 februarie 2019,  Parlamentul de la Atena a ratificat și Protocolul de Aderare a Republicii Macedonia de Nord, îndeplinindu-se astfel ultima condiție pentru intrarea în vigoare a Acordului de la Prespa și a noului nume constituțional. La 12 februarie 2019, ulterior primirii notificării de la Atena privind ratificarea protocolului de Aderare la NATO al Republicii Macedonia de Nord, guvernul de la Skopje a anunțat intrarea în vigoare a noului nume al țării. La 13 februarie 2019, cele două state au notificat Secretariatul General al ONU privind intrarea în vigoare a Acordului, iar la 14 februarie, au fost notificate statele cu care Republica macedonia întreține relații diplomatice, precum și organizațiile din care face parte, privind noua denumire a țării, Republica Macedonia de Nord.

Capitala şi principalele oraşe: Skopje, Bitola, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip, Gostivar, Strumica.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 25.713 kilometri pătraţi. Conform organizării administrativ-teritoriale din august 2004, R. Macedonia a fost reorganizată în 84 de municipalităţi (opština). Capitala, Skopje, este formată din 10 municipalităţi şi reprezintă unitate distinctă de auto-guvernare locală.

Data proclamării independenţei: 8 septembrie 1991.

Populaţia: 2.022.547 locuitori (recensământ 2002; recensământul planificat pentru 2011 nu a mai fost organizat).

Naţionalităţi: macedoneni 64,2%, albanezi 25,17%; turci 3,85%; rroma 2,66%; sârbi 1,77%; bosniaci 0,84%; vlahi (aromâni şi meglenoromâni) 0,47%; 1,03% alte comunităţi etnice (evrei, croaţi, muntenegreni etc) – recensământ 2002.

Religii: ortodoxă – 64.7%, musulmană – 33.3%, altele – 2,0% (recensământ 2002).

Limba oficială: macedoneană.

Ziua naţională: 8 septembrie.

Forma de guvernământ: democraţie parlamentară, conform Constituţiei din 1991, amendată în 2001, 2005 și 2019.

 

Situaţia politică internă

Președinte: Gjorge Ivanov (din 12 mai 2009, al doilea mandat, din, susținut de VMRO-DPMNE). La 21 aprilie și 5 mai 2019 vor avea loc alegeri prezidențiale.

Alegerile parlamentare anticipate de la 11 decembrie 2016 au dus la modificarea eșichierului politic de la Skopje, după zece ani de dominație a VMRO-DPMNE[1]. Acesta a obținut 51 mandate, SDSM[2] 49 mandate, iar partidele albaneze: DUI[3] 10 mandate, BESA 5 mandate, AA[4] 3 mandate și DPA[5] 2 mandate.

Urmare unui îndelungat blocaj al vieții politice, a unor proteste de stradă împotriva factorului albanez și a violențelor împotriva parlamentarilor, la 27 aprilie 2017, a fost ales Președintele Parlamentului, Thalat Xhaferi.

La 17 mai 2017, Zoran Zaev (SDSM) a fost nominalizat la funcția de premier de către președintele Gjordje Ivanov. În cadrul ceremoniei de învestire, Z. Zaev a oferit garanții ale coaliției (SDSM, DUI și AA) privind păstrarea caracterului unitar al Macedoniei, prin semnarea unei declarații în acest sens.

La 31 mai, Parlamentul de la Skopje a aprobat componența noului guvern SDSM-DUI-AA, cu 62 de voturi „pentru”, 44 „împotrivă” și 5 ”abțineri” (Mișcarea „BESA”).

Ministru de externe: Nikola Dimitrov

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională – februarie 2019

 

[1] Organizația Revoluționară Internă Macedoneană-Partidul Democrat pentru Unitatea Națională Macedoneană

[2] Uniunea Social-Democrată din Macedonia

[3] Uniunea Democrată pentru Integrare

[4] Alianța pentru Albanezi

[5] Partidul Democrat Albanez

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice