Relaţii bilaterale

Republica MACEDONIA DE NORD


Prezentare generală

România și R. Macedonia de Nord întrețin bune relații diplomatice, stabilite încă din 1992, la un an de la formarea ca stat independent a Macedoniei. România a recunoscut acest stat în 1992 sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). În noiembrie 1993 s-a deschis un Oficiu consular şi comercial la Skopje. La 11 ianuarie 1995, misiunea a fost ridicată la rang de Ambasadă, condusă de un însărcinat cu afaceri, iar de la 1 aprilie 1996, de un ambasador.

Relaţiile bilaterale se desfăşoară în baza Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi R. Macedonia (semnat în 2001). Se urmăreşte consolidarea şi dezvoltarea cooperării bilaterale sectoriale.

Din 2001, de la semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Macedonia, România a folosit în relaţiile bilaterale denumirea de Republica Macedonia, iar în cadrul organizaţiilor internaţionale  a utilizat numele sub care statul a fost recunoscut în cadrul acestora, respectiv „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.

Ca urmare a schimbării denumirii constituționale a țării la 12 februarie 2019, survenită în contextul intrării în vigoare a Acordului de la Prespa și a notificării primite pe cale diplomatică, la 14 februarie 2019, România utilizează începând cu data notificării, în cadrul relațiilor bilaterale, denumirea Republica Macedonia de Nord. Denumirea este folosită și în cadrul organizațiilor internaționale la care Republica Macedonia de Nord este parte începând cu data notificării corespunzătoare a fiecărei organizații internaționale, în condițiile Acordului de la Prespa.

 

Contacte politice

La nivel de preşedinte: Vizita oficială în România a preşedintelui R. Macedonia, G. Ivanov (5-7 octombrie 2011).

La nivel de prim-ministru: La 27 iulie 2018 a avut loc vizita oficială la Skopje a premierului român, Viorica Dăncilă care a cuprins, pe lângă întrevederi cu omologul macedonean, primiri la președintele țării și vicepreședintele Parlamentului. Alte întrevederi recente : Sofia, 7 iulie 2018, întâlnire Viorica Dăncilă - Zoran Zaev, în marja Summit-ului 16+1. Anterior, reuniune bilaterală în marja Forumului de Cooperare ECE – China din 25-26 noiembrie 2013 și exclusiv deplasări ale premierilor macedoneni la Bucureşti (2000, 2003, vizite oficiale în România; 2006, participarea premierului macedonean la reuniunea CEFTA, Bucureşti).

La nivel de ministru de externe: întâlnirea miniștrilor T. Meleșcanu și N. Dimitrov în marja CAE informal, București, 1 februarie 2019, a ministerialei NATO, la 6 decembrie 2018 și la 28 mai 2018, în marja CAE; întâlnirea miniștrilor de externe român și macedonean în marja Forumului Strategic de la Bled, 4 septembrie 2017; întâlnirea miniştrilor afacerilor externe la 14 iunie 2015, la Ohrid, în marja Summit-ului ICE; ultima vizită oficială a ministrului de externe român la Skopje a avut loc pe 3 iulie 2013, prilej cu care ministrul de externe macedonean a primit şi acceptat invitaţia de a vizita România în 2013. Pe 6-7 octombrie 2013 s-a realizat o vizită comună la Skopje (ministrul român de externe, în calitate de PiE SEECP, împreună cu ministrul de externe lituanian, pe mandatul PRES LT a UE). Contacte relativ constante în marja diverselor reuniuni ale organizaţiilor/formatelor regionale (2006, conferinţă Zagreb; 2007, Forumul EAPC, Ohrid; 2011, reuniunea Gymnich UE, Sopot; iunie 2012, reuniunea miniştrilor de externe SEECP, Belgrad), dar vizite neregulate şi puţin frecvente, cu un singur schimb de vizite oficiale în perioada 2008-2012: 2008 - vizita ministrului român de externe la Skopje - şi 2011 - vizita de lucru a ministrului macedonean de externe la Bucureşti.  La 23 aprilie 2013, în marja ministerialei NATO, a avut loc reuniunea miniştrilor de externe ai trilateralei informale România-Polonia-Turcia, cu omologii din Bosnia-Herţegovina, Georgia, R. Macedonia şi Muntenegru. La 18 februarie 2014, în marja reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele SEECP, ministrul de externe Nikola Poposki s-a deplasat la Bucureşti. De asemenea, acesta a participat la reuniunea ministerială SEECP de la Bucureşti din 20 iunie 2014.

La nivel de ministru delegat pentru afaceri europene, a avut loc o vizită la Skopje, la 18 decembrie 2018, la invitația vice-premierului pentru afaceri europene, Bujar Osmani, care a inclus și întâlniri cu premierul Z. Zaev, ministrul de externe N. Dimitrov și președintele Parlamentului T. Xhaferi. Vicepremierul Osmani a efectuat o vizită oficială de răspuns la București, la 28 ianuarie 2019. Amintim totodată întrevederea bilaterală a ministrului delegat pentru afaceri europene George Ciamba cu ministrul afacerilor externe, Nikola Dimitrov, în marja conferinței de securitate de la Munchen, la 16 februarie 2019.

 

Reprezentarea diplomatică

Viorel Stănilă a fost acreditat ambasador al României la Skopje la 18 noiembrie 2016. Gabriel Atanasov a fost acreditat ca ambasador al R. Macedonia (de Nord) la București la 22 noiembrie 2018.

În R. Macedonia de Nord există trei consulate onorifice ale României: la Bitola (din 2007) – titular dl. Alexandru Mamakis, la Kumanovo (din 2012) – titular dl. Aliriza Osmani şi la Ştip (din 2014) – titular Sterjo Nakov.  

În România funcționează patru consulate onorifice ale R. Macedonia de Nord: la Ploieşti (din 2009) – titular dl Aurelian Gogulescu, la Timişoara (din 2011) – titular dl Pavel Ernest Dupta, la Cluj-Napoca (din 2016) – titulară dna Luminiţa Silaghi-Dumitrescu la Constanţa (din 2016) – titular dl Şerban Dimitrie Sturza.  

Oraşe înfrăţite: Veleş – Slobozia; Kavadarci – Bistriţa Năsăud (Înţelegere de Colaborare); Ohrid – Sinaia (Protocol de colaborare); Kriva Palanka – Lugoj; Skopje – Craiova; Kumanovo - Câmpina.

 

Schimburile comerciale

La data de 31.12.2018, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu R. Macedonia de Nord a fost de 422,823 milioane EURO, din care exportul a fost de 251,508 milioane EURO și importul de 171,315 milioane EURO, soldul fiind de 80,193 milioane EURO în favoarea României. Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor comerciale totale a crescut cu 18,25%, din care exportul a crescut cu 29,45%, iar importul a crescut cu 4,93%.

Conform datelor înregistrate la ONRC, la 31 decembrie 2018 erau înregistrate în România 144 societăţi comerciale cu capital macedonean, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 1.234 mii USD. După valoarea investiției în echivalent valută, Macedonia ocupă locul 92 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină.

 

Minoritatea / comunitatea înrudită

Republica Macedonia de Nord este singurul stat din Europa de sud-est în care românofonii (aromâni şi meglenoromâni) au un statut juridic clar: popor constitutiv „vlah”, conform Constituţiei, dar fără referire la România ca stat înrudit.

La Articolul 12 din Tratatul de prietenie şi colaborare între România şi R. Macedonia sunt prevăzute obligaţiile părţilor referitoare la protecţia identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând celor două minorităţi etnice respectiv înrudite. Tratatul instituie obligaţia de a aplica cu bună credinţă standardele internaţionale în domeniu şi consfinţeşte dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a înfiinţa instituţii culturale şi artistice, organizaţii şi asociaţii ştiinţifice sau de altă natură, care să contribuie la conservarea şi afirmarea propriei identităţi. Prin acelaşi document, părţile au luat notă de recomandarea nr. 1333/1997 a APCE privind limba şi cultura aromână.

Există date statistice despre aromânii din R. Macedonia de Nord (0,47% din totalul celor 2.022.547 de locuitori înregistraţi la recensământul din anul 2002), dar ele sunt contestate de organizaţiile reprezentative ale acestora.

Materia opţională „Limba şi cultura vlahilor” se predă în câteva şcoli. Festivalul de tradiţii aromâneşti „Fântâna de aur” este organizat cu intermitenţe. Există emisiuni de radio şi televiziune în „limba vlahă” (nu în dialectul aromân!), iar membrii comunităţii se pot asocia în mod liber pentru activităţi de prezervare a identităţii culturale. Cu toate acestea, activitatea mediului asociativ aromânesc este grevată de probleme ca: lipsa fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea organizaţiilor comunităţii şi pentru organizarea de acţiuni culturale, respectarea dreptului de autoidentificare prin folosirea termenului aromâni, alocarea de sedii, reevaluarea orarului alocat difuzării de programe radio-TV în dialectul aromân.

Direct sau în colaborare cu alte instituţii, MAE, DPRRP şi ICR au contribuit la sprijinirea comunităţilor înrudite din R. Macedonia de Nord prin: acordarea de burse pentru studii în învăţământul preuniversitar, superior şi de doctorat în România, invitarea reprezentanţilor aromânilor şi meglenoromânilor la diferite întâlniri şi manifestări organizate în România, primirea în tabere de vacanţă a unor elevi, publicarea de reviste şi a volumului al doilea al Atlasului Lingvistic al Dialectului Meglenoromân, trimiterea de cărţi, publicaţii, albume, materiale audio-video, icoane, hârtie de ziar şi cerneluri tipografice etc.

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională – februarie 2019

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice