Relaţii bilaterale

Republica SERBIA

România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice la 14/26 aprilie 1879 – nivel de legaţie. La 1 ianuarie 1939 legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi ridicate la nivel de ambasadă la 1 martie 1956.

 

Reprezentare diplomatică:

Misiuni ale României

  • Ambasada României în Republica Serbia
  • Consulatul General al României la Vârşeţ
  • Consulatul General al României la Zajecar

Misiuni în România

  • Ambasada Republicii Serbia în România
  • Consulatul General al Republicii Serbia la Timişoara

 

Cooperare economică

La 30.11.2015 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Serbia a fost de 934,52 milioane euro, din care exportul a fost de 575,06 milioane euro si importul de 359,4 milioane euro. Principalele produse la export: produse minerale; părţi şi accesorii de autovehicule; autoturisme şi alte autovehicule destinate transportului de persoane; produse agricole primare; echipamente de transport naval; maşini, aparate şi echipamente electrice; metale comune şi articole metalice.

Principalele produse la import: produse minerale brute, uleiuri din petrol şi bitumin; fire cabluri, conductori electrici; părţi şi accesorii de autovehicule; aparate electrice pentru telefonie; maşini de prelucrare automată a datelor.

 

Cooperare în domeniul educaţiei

În România îşi desfăşoară activitatea doi lectori de limbă şi literatură sârbă, la Universitatea din Bucureşti, şi, respectiv, Universitatea de Vest din Timişoara. România, de asemenea, este prezentă în Serbia cu câte un lector de limbă şi literatură română, la Universitatea din Belgrad şi la Universitatea din Novi Sad.

Este în curs de negociere un acord bilateral în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, tineretului şi sportului.

 

Minoritatea/Comunitatea română

Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, o parte în Voivodina şi cealaltă în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului. Rezultatele recensământului din 2011 consemnează un număr de 29.332 de români sau 0,41% din populaţie (faţă de 34.576 în 2002 - 0,46%), precum şi 35.330 de „vlahi” sau 0,49% din populaţie. Potrivit organizaţiilor româneşti din teritoriu, rezultatele recensământului din 2011 nu reflectă realitatea, estimările neoficiale indicând un număr cu mult mai mare al etnicilor români.

Principala problemă a minorităţii româneşti din Serbia o reprezintă separarea artificială dintre români, majoritatea înregistraţi în Voivodina şi „vlahii” din nord-estul Serbiei/ Valea Timocului, transpusă într-o diferenţă de tratament faţă de comunitatea românească. Astfel, etnicii români din nord-estul Serbiei nu beneficiază de drepturile care le revin persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în domeniile educaţiei, mass media, religiei sau administraţiei publice.

În relaţia cu Serbia, funcţionează o Comisiei Mixtă privind minorităţile naţionale, operaţionalizată în 2009, în baza prevederilor Acordului Interguvernamental româno-sârb privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale semnat în 2002, în vigoare din 2004. La 1 martie 2012, a fost semnat Protocolul sesiunii a doua a Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale, în prezenţa comisarului european pentru extindere, Stefan Fule, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton.

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională – februarie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice