Relaţii bilaterale

Republica CROAŢIA


Denumire oficială: Republica Croaţia (Republika Hrvatska).

Capitala şi principalele oraşe: Zagreb (capitala), Rjieka, Split, Zadar.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 56.594 km2, împărţită administrativ în 20 de judeţe şi oraşul-district, Zagreb: Judeţul Zagreb (Zagrebačka županija), Judeţul Krapina-Zagorje, Judeţul Sisak-Moslavina, Judeţul Karlovac, Judeţul Varaždin, Judeţul Koprivnica-Križevci Judeţul Bjelovar-Bilogora, Judeţul Primorje-Gorski Kotar, Judeţul Lika-Senj, Judeţul Virovitica-Podravina, Judeţul Požega-Slavonia, Judeţul Brod-Posavina, Judeţul Zadar, Judeţul Osijek-Baranja, Judeţul Šibenik-Knin, Judeţul Vukovar-Srijem, Judeţul Split-Dalmatia, Judeţul Istria, Judeţul Dubrovnik-Neretva, Judeţul Međimurje. Judeţele sunt subdivizate în 429 de municipalităţi, 127 oraşe, care fac parte din cele 2 districte regionale: Croația continentală și Croația adriatică.

Populaţia: 4.290.612 locuitori (recensământ 2011).

Dispunere etnică: croaţi (89,6%); sârbi (4,5%); alţii (5,9%).

Limba oficială: croată

Ziua naţională: 25 iunie 1991

Religii: romano-catolică (87,8%); ortodoxă (4,4%); musulmană (1,28%), altele (5,52%).

Moneda naţională: kuna (HRK)

​Scurt istoric: În 1918, croaţii, sârbii şi slovenii au format un Regat, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. După cel de-al Doilea Război Mondial, Croaţia a devenit una din cele şase republici componente ale R.S.F.Iugoslavia. Republica Croaţia şi-a declarat independenţa la 25 iunie 1991.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline al NATO.

La Zagreb se află sediul organizației Centrul pentru Securitate Regională – RACVIAC.


Informaţii politice

Constituţie: adoptată la 2 decembrie 1990 şi revizuită la 16 iunie 2010.

Forma de guvernământ: Republică parlamentară.

Preşedinte (mandat de 4 ani): Kolinda Grabar-Kitarović (19 februarie 2015);


Situaţia politică internă

La 11 septembrie 2016 au fost organizate alegeri parlamentare, câștigate de partidul Uniunea Democrată Croată (HDZ). HDZ a creat o coaliție de guvernare cu partidul Mișcarea Candidaților Independenți – MOST.

La sfârșitul lunii aprilie/începutul lunii mai 2017, în urma unor divergențe între HDZ și MOST, coaliția aflată la guvernare s-a destrămat. Uniunea Democrată Croată a negociat formarea unui nou Guvern cu Partidul Popular Croat (HNS), ajungându-se la o coaliție de guvernare alcătuită din cele două partide. Noul cabinet Andrej Plenkovic a primit votul de investitură la 9 iunie 2017, cu un număr de 78 de voturi (erau necesare minim 76) din 151 de deputați. 

Minorităţile naţionale beneficiază de reprezentare în parlamentul naţional (Sabor). Cea mai numeroasă dintre acestea este minoritatea sârbă. Minorităţile română şi vlahă (istroromână) sunt reprezentate de un membru al parlamentului (care reprezintă şi alte minorităţi).

Legături către principalele site-uri oficiale:


Profil socio-economic

Croaţia face parte din grupul ţărilor cu economii mici şi deschise, conectată în mare parte la pieţele externe. Priorităţile politicii economice ale Croaţiei sunt creşterea competitivităţii pe piaţa mondială, consolidarea stabilităţii macroeconomice şi continuarea reformelor structurale, creşterea producţiei şi a schimburilor comerciale, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, stimularea investiţiilor private şi armonizarea mediului de afaceri la cerinţele pieţei europene.  

  • Principalele ramuri: turism, industria chimică, industria metalurgică, industria constructoare de maşini, construcţia de nave, industria textilă.
  • Principalii parteneri comerciali: Italia, Slovenia, Germania, Bosnia şi Herţegovina, Austria.


Afaceri Europene

La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene, după ce la 30 iunie 2011 a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011 a avut loc semnarea Tratatului de Aderare.


Reprezentarea în instituţii europene

  • Comisia Europeană: Neven Mimica – comisar european pentru cooperare internațională și dezvoltare
  • Consiliul Uniunii Europene:7 voturi
  • Parlamentul European: 11 europarlamentari
  • Comitetul regiunilor: 18 reprezentanţi (9 membri plini şi 9 supleanţi)
  • Comitetul Economic şi Social European: 9 reprezentanţi

Obiective de interes strategic pentru Croaţia sunt aderarea la Spaţiul Schengen și la Zona Euro.

Croația va deține, pentru prima oară de la aderarea sa, Președinția Consiliului UE în primul semestru al anului 2020.

În plan european, Croația este o susținătoare a continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, cu includerea statelor din regiunea Balcanilor de Vest și a statelor din Parteneriatul Estic, pe baza meritelor proprii ale fiecărui stat.

Croaţia este inclusă în Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării şi coordonează aria prioritară privind conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor (cu Bavaria) şi aria prioritară privind sprijinirea competitivităţii întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor (cu Baden-Württemberg). De asemenea, Croația promovează activ Strategia UE pentru Regiunea Mării Adriatice şi Mării Ionice (EUSAIR).


Politica externă

Croaţia este membră în ONU, Consiliul Europei, OSCE, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Iniţiativa Central - Europeană, CEFTA, SEECP, SECI etc.

Croația este un membru NATO activ, luând parte la misiuni în Afganistan și este un partener apropiat în domeniul promovării și asigurării securității în regiune și în lume, cooperând pe acest plan cu SUA.

Prioritățile Croației în materie de politică externă se referă la consolidarea Uniunii Europene și extinderii acesteia, participarea activă în cadrul instituțiilor și organizațiilor internaționale, precum și aprofundarea cooperării cu Eurasia, Africa, America de Sud și Australia. Un obiectiv pe termen scurt este aderarea la OECD.

Croația acordă o importanță specială cooperării cu statele membre ale UE și cooperării regionale. În regiunea Balcanilor de Vest, împreună cu Slovenia coordonează activitățile Procesului Brdo – Brijuni, care are ca obiectiv sprijinirea sectorială a statelor din regiune în îndeplinirea aspirațiilor europene.

În cursul anului 2015, împreună cu Polonia, a pus bazele Inițiativei de cooperare a celor trei mări – Marea Baltică – Marea Adriatică – Marea Neagră, iar în perioada 25-26 august 2016 a găzduit la Dubrovnik Reuniunea la nivel înalt a Forumului Dubrovnik, desfășurată sub deviza “Strengthening Europe: Connecting North and South”, în cadrul căreia a fost lansată oficial „Inițiativa celor trei mări”. În 2017, cel de-al doilea Summit al Inițiativei a avut loc la Varșovia, iar Summit-ul următor, din 2018, va avea loc la București.

Decembrie 2017

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice