Relaţii bilaterale

Republica CROAŢIA


Prezentare generală

Relaţiile bilaterale se situează la un nivel foarte bun, dialogul politico-diplomatic la nivel înalt fiind consistent și dinamic: vizita oficială a Preşedintelui României, Klaus Iohannis, la Zagreb (iunie 2015); vizita de stat la Bucureşti a Preşedintelui Croaţiei, Ivo Josipovic (iulie 2012); vizita oficială la Zagreb a Preşedintelui României, Traian Băsescu (aprilie 2009); vizita la Bucureşti a premierului croat Jadranka Kosor (ianuarie 2011); vizita în Croaţia şi participarea la ceremoniile de aderare la Uniunea Europeană, în anul 2013, a preşedintelui Senatului României, Crin Antonescu, precum şi vizita, la Zagreb, a ministrului român al afacerilor externe Titus Corlăţean, în luna februarie 2014.

Cooperarea în domeniul afacerilor externe se desfăşoară pe baza Protocolului de cooperare între cele două ministere de externe (28 ianuarie 2011).

 

Reprezentare diplomatică

Relaţiile diplomatice au fost stabilite la 29.08.1992, după ce România a recunoscut R. Croaţia pe 18.01.1992. În baza decretului nr. 214/28 octombrie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 291/19 noiembrie 1992, a fost înfiinţată Ambasada României în R. Croaţia.

Misiuni ale României:

  • Ambasada României la Zagreb: Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Excelența Sa domnul Constantin Grigorie (şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 4 octombrie 2016);
  • Consulatul Onorific al României la Rijeka: Consul onorific domnul Dragutin Kamenski şi vice-consul onorific, Domagoj Kamenski;

Misiuni în România:

  • Ambasada Republicii Croaţia la Bucureşti: Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Excelența Sa domnul Davor Vidiš (şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 6 noiembrie 2015);  
  • Consulatul Onorific al Republicii Croaţia la Reşiţa.


Cooperare economică

Cooperarea în domeniul economic se desfăşoară în conformitate cu Acordul privind cooperarea economică şi tehnică (Zagreb, 29 aprilie 2009) și a Memorandumului de Cooperare încheiat între ministerele economiei din România și Republica Croația (București, 28 ianuarie 2011).

La 31.06.2016 volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Republica Croatia a fost de 128,57 milioane euro (scădere cu 8,78), din care exportul 78,83 milioane euro iar importul 49,74  milioane euro, soldul fiind de 29,09 milioane euro în favoarea României. Exportul și importul au scăzut cu 4,61%, respectiv 14,68%, față de aceeași perioadă a anului 2015.

La 31.12.2015 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Croația a fost de 284,32 milioane euro, din care exportul 163 milioane euro iar importul 121,32 milioane euro, soldul fiind de 41,68 milioane euro în favoarea României.

În cursul anului 2015 volumul schimburilor bilaterale de mărfuri, respectiv exportul și importul au crescut cu 28,95%, respectiv 21,85% și  39,89%, față de 2014.

La data de 31.06.2015 erau înregistrate în România 209 societăți comerciale mixte româno-croate, cu un capital total investit de 5.475,27 mii dolari SUA. In topul investitorilor străini, Croația ocupă locul 51 după criteriul numărului de societăți comerciale înmatriculate și poziția 68 după cel al valorii investițiilor. Acestea reprezintă 0,01% din totalul investițiilor străine în țara noastră.

Volumul total al schimburilor comerciale româno-croate reprezintă 0,24% din totalul volumului schimburilor comerciale ale României.

Cooperarea economică şi comercială bilaterală s-a aflat permanent pe lista de priorităţi politice ale ambelor ţări, fiind subliniat faptul că este necesar ca relaţiile economice să fie dezvoltate în continuare.

 

Cooperare în domeniul educaţiei

Cooperarea în domeniul educaţiei se desfăşoară pe baza a două instrumente juridice: Acordul privind colaborarea în domeniile învăţământului, culturii şi ştiinţei între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia, semnat la Zagreb, la 19 mai 1993 şi Programul de colaborare între Ministerul Educației Naționale din România și Ministerul Științei, Educației și Sportului din Republica Croația, în domeniul învățământului, pentru perioada 2014-2017, semnat la Zagreb, la 26 noiembrie 2014.

La Universitatea din Zagreb, Facultatea de Filozofie funcţionează un lectorat de limba şi cultura română. La Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti există un lectorat de limba croată. Limba română a devenit obiect de studiu la Facultatea de Filologie a Universităţii din Zagreb, din anul universitar 2005-2006.

Reţeaua şcolară în limba croată din România (județul Caraș-Severin) este alcătuită din 10 unități de învățământ preuniversitar (4 grădinițe, 5 școli generale și un liceu) în care învaţă aproximativ  300 de copii/elevi şi predau 14 cadre didactice.

Începând cu anul şcolar 1996–1997, în localitatea Caraşova, funcţionează Liceul Bilingv Româno – Croat, în cadrul căruia aproximativ 50% din discipline sunt predate în limba croată.

Anual, se desfășoară Olimpiada Națională de Limbă și Literatură Croată.

Ministerul Educației din Croația organizează, anual, cursuri de perfecționare (specialitate și metodică) la Universitatea din Zagreb, la care participă și cadre didactice din România.



Minoritatea / Comunitatea română

Minoritatea română din Croaţia este dispersată pe întreg teritoriul ţării.

Comunitatea lingvistică istroromână: istroromânii sunt moştenitorii direcţi ai vechii populaţii romanice numita valaha, şi mai târziu morovalaha (vlahii negri sau morolahii) menţionată în documente veneţiene, croate, bizantine, austriece sau ungureşti din Evul Mediu. Sunt vorbitorii unei limbi romanice, unul dintre cele patru dialecte ale limbii române (alături de aromână, daco-română şi meglenoromână). În prezent, în peninsula Istria, vorbitorii de istroromână se găsesc concentraţi de cele două părţi ale muntelui Ćićarija, în special în jurul a două sate: Žejane şi Šušnjevica. Numărul exact de vorbitori este greu de stabilit, estimările variază de la 250 la 500 de vorbitori, motiv pentru care istroromâna figurează în Cartea Roşie UNESCO a limbilor pe cale de dispariţie. Nu există educaţie şi presă în istroromână, în principal din cauza numărului foarte redus de vorbitori.

Autorităţile române depun eforturi, împreună cu autorităţile croate, pentru prezervarea identităţii culturale şi lingvistice a istroromânilor, încurajând includerea de cursuri de istroromână în programa şcolară a şcolii din Šušnjevica.

 

Condiţii de muncă

Pentru a lucra în Republica Croația cetăţenii români beneficiază de acces liber, având în vedere apartenența Croaţiei la UE. Aceştia trebuie să se înregistreze la autorităţile competente croate. Mai multe informaţii privind condiţiile de muncă se găsesc pe site-ul http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/.

 

octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice