Relaţii bilaterale

Republica Populară CHINEZĂ


Prezentare generală

Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. Relațiile diplomatice au fost stabilite la data de 18 octombrie 1939, între România și Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză în octombrie 1949. Ulterior, relaţiile diplomatice au fost stabilite la 5 octombrie 1949, la rang de ambasadă.

În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, a fost semnată Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare.

La 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a Premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, a fost adoptată Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale ,cu noi condiţii.

Relaţiile bilaterale sunt caracterizate de contacte politice la nivel înalt șisectoriale frecvente şi variate, precum:

  • vizitele Preşedintelui R. P. Chineze în România în 2004 şi ale Preşedintelui României în R. P. Chineză în 2003, 2006 şi 2008;
  • La 26 septembrie 2015, Președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut o întâlnire bilaterală la New York cu Președintele R. P. Chineze, Xi Jinping, în marja Adunării Generale a ONU.
  • Actualul președinte al R. P. Chineze, Xi Jinping, a vizitat România în octombrie 2009, în calitate de vice-preşedinte.
  • întâlniri la nivel de prim-ministru în România în 1994 şi 2013, respectiv în R. P. Chineză în 1995, 2002, 2003, 2004, 2011, 2013 şi 2014;
  • Alte întrevederi la nivel de șefi de guverne: decembrie 2014 (Belgrad), noiembrie 2016 (Riga) și iulie 2018 (Sofia).
  • dialogul la nivelul ministrului de externe a avut loc în România în 1991, 2002 şi 2013 (în marja vizitei premierului chinez), respectiv în R. P. Chineză în 1990, 1993, 1999, 2005, 2008, 2009, 2011 şi 2012.

Reprezentare diplomatică

Ambasade

  • Ambasada României în R. P. Chineză; ambasador – domnul Bazil Vasilică Constantinescu, începând cu 5 decembrie 2017
  • Ambasada R. P. Chineze în România; ambasador– doamna Jiang Yu

Consulate generale

  • Consulate Generale ale României în R. P. Chineză: Shanghai şi Hong Kong.

Principalele repere ale dialogului politico-diplomatic în anul 2018

La 27-28 aprilie 2018 a avut loc vizita în România a domnului Guo Shengkun, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC și secretar al Comisiei Centrale de Afaceri Politice şi Juridice.

În perioada 20-22 mai 2018 s-a aflat în vizită în România domnul Cao Jianming, vicepreşedinte al Congresului Naţional al Poporului. 

La 7 iulie 2018, Prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, s-a întâlnit cu Premierul Consiliului de stat al Republicii Populare Chineze, domnul Li Keqiang, în marja Summit-ului formatului R.P. Chineză-statele Europei Centrale și de Est, desfășurat la Sofia.

La 17 septembrie 2018 s-a aflat în vizită în România doamna Shen Yueyue, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului Chinez și Președinte al Federației Femeilor din R.P. Chineză. Oficialul chinez a avut întrevederi cu Prim-ministrul României, Președintele Camerei Deputaților și Ministrul Fondurilor Europene.

La 3 decembrie 2018 a avut loc vizita în România a ministrului adjunct al afacerilor externe al R. P. Chineze, domnul Wang Chao. Cu acest prilej, a avut loc o întrevedere cu ministrul afacerilor externe, domnul Teodor Meleșcanu, precum și o rundă de consultări politico-diplomatice pe linia MAE, cu Reprezentantul cu Însărcinări Speciale pentru probleme regionale în zona Asiei..

În 2019, cele două țări marchează prin acțiuni comune aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 15 ani de la Declarația Comună privind Parteneriatul Amplu de Prietenie și Cooperare.

 

Cooperare economică 

China este primul partener comercial al României în Asia şi ocupă locul 19 în rândul investitorilor străini. Rezumativ, interesele României constau în diminuarea deficitului comercial prin creşterea exporturilor; implicarea chineză în proiecte investiționale de anvergură (energie, infrastructură, agricultură, comunicații ş.a.); cooperarea în domeniul sanitar-veterinar (pentru export în China de produse agroalimentare); identificarea proiectelor de cooperare în domenii „netradiţionale” (tehnologia informației, sectorul bancar, protecţia mediului, turism); cooperarea în formatul „16+1” și al inițiativei chineze a „Noilor Drumuri ale Mătăsii”; explorarea şi valorificarea posibilităţilor de cooperare pe terţe pieţe (ex. Mongolia, Irak, Afganistan).

Interesele chineze sunt integrate orientării generale de promovare a produselor proprii pe piaţa europeană/UE, de identificare a punctelor de penetrare în alte zone cu potenţial de consum şi de implicare în proiecte investiționale de anvergură (infrastructura de transport şi energie).

Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei guvernamentale româno - chineze de colaborare economică (Comisia mixtă) a avut loc pe 2 noiembrie 2018, la Beijing, co-prezidată de ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat (MMACA). În marja acesteia, în data de 1  noiembrie 2018, a avut loc a cincea sesiune a Grupului de Lucru pentru infrastructură, co-prezidat din partea română, la nivel de secretar de stat în MMACA.

Delegația română condusă de ministrul MMACA a participat, în perioada 4-7 noiembrie 2018, la Expoziția Internațională de Import a Chinei, desfășurată la Shanghai.

Documente juridice semnate recent:

  • Protocol de colaborare instituţională între CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa și portul Ningbo-Zhoushan din R.P. Chineză, semnat la 23 august 2017.
  • Protocol privind condițiile sanitar-veterinare și fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în RP Chineză, semnat la Budapesta, la 27 noiembrie 2017.
  • Memorandum de înțelegere între Ministerul Transporturilor din România și Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din R. P. Chineză pentru cooperare în domeniul transporturilor și infrastructurii, semnat la 7 iulie 2018, la Sofia.
  • Memorandum de Înțelegere în domeniul investițiilor între Departamentul de Comerț al Provinciei Hunan și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, semnat la 5 noiembrie 2018, la Shanghai.

Volumul schimburilor comerciale bilaterale (milioane USD)

În anul 2017, valoarea schimburilor comerciale bilaterale cu R. P. Chineză (exclusiv Hong Kong) a fost de 5.079,86 mld. USD (13% creştere faţă de 2016), din care exportul românesc a fost de 827,06 mil. USD (21% creştere faţă de 2016), iar importul a atins valoarea de 4,25 mld. USD (11% creştere faţă de 2016).

În primele 10 luni ale anului 2018, valoarea schimburilor comerciale româno - chineze a totalizat 5,16 miliarde USD, din care 747,74 milioane USD exporturi românești (creștere cu 10,76%),  și 4,44 miliarde USD importuri (creștere cu 25,08%). Deficitul comercial al României în relația bilaterală (la 10 luni 2018) este de 3,67 miliarde USD.

Principalele produse exportate de România pe piața chineză în primele 10 luni ale anului 2018 au fost (în ordine descendentă ca valoare): mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (boilere, mașini și dispozitive mecanice, aparate și materiale electrice și părți ale acestora); lemn, cărbune de lemn și articole din lemn, plută și articole din plută, produse din împletituri de fibre vegetale sau nuiele; instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, ceasornicărie, instrumente muzicale, părți și accesorii; materiale plastice, articole din acestea, cauciuc și articole din cauciuc; metale comune și articole din metale comune (fontă, fier, hotel, cupru, aluminiu și articole din aceasta); vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (vehicule și echipamente pentru căile ferate, automobile, tractoare, biciclete); produse ale industriei chimice și conexe (produse chimice anorganice/organice, produse farmaceutice, îngrășăminte, etc)

Principalele produse importate de România de pe piața chineză în primele 10 luni ale anului 2018 au fost (în ordine descendentă ca valoare): mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (boilere, mașini și dispozitive mecanice, aparate și materiale electrice și părți ale acestora); metale comune și articole din metale comune (fontă, fier ,hotel ,cupru, nichel, aluminiu, zinc și articole din aceasta); materiale textile și articole din aceste materiale (mătase, lână, bumbac, filamente și fibre sintetice, pâslă, fibre speciale, etc); mărfuri și produse diverse (mobilă, mobilier medico-chirurgical, jucării, jocuri, art. de divertisment, art. diverse); instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, control (instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, ceasornicărie, instrumente muzicale;  părți, accesorii pentru instrumente muzicale); vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (automobile, tractoare, biciclete, navigație maritimă sau fluvială).

Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la data de 31 august 2018 erau înregistrate în România 12.503 societăți comerciale cu participare chineză la capitalul social, valoarea totală a investițiilor chineze în România fiind de 408,49 milioane USD, reprezentând 0,67% din totalul investițiilor străine în România (locul 20 în clasamentul investitorilor străini).

 

Cooperare cultural-ştiinţifică

La 8 noiembrie 2007 s-a deschis, în cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Institutul Cultural Confucius. În 2009, un institut similar s-a deschis în Universitatea „Babeş-Bolyai”, din Cluj Napoca, iar din martie 2012 funcţionează un Institut Confucius la Braşov, în cadrul Universităţii Transilvania. La 22 noiembrie 2013 s-a deschis al patrulea Institut Confucius din România, în cadrul Universităţii Bucureşti.

La 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale a Premierului Li Keqiang în România, a fost semnat Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti. Institutul Cultural Român de la Beijing a fost inaugurat la 14 iulie 2015.

La 22 septembrie 2017, în marja celei de a III-a ediție a Forumului de Cooperare Culturală China – Europa Centrală şi de Est (Hangzhou, R.P. Chineză), a fost semnat Programul de cooperare culturală între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru anii 2017-2022.

În cele două ţări funcţionează lectorate de limbă şi literatură chineză la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, respectiv 4 lectorate/secții de limba română la Universitatea pentru Studii Străine Beijing, Universitatea de Studii Internaționale Beijing, Universitatea de Limbi Străine din X’an și Universitatea de Limbi și Studii Străine din Tianjin.

Facultatea de Litere din cadrul Universității Transilvania din Brașov are o Secție de Limba Chineză din anul 2015. În luna iulie 2018 s-a convenit înființarea la Universitatea de Studii Internaționale din Xi’an, a unei secții / lectorat de limba română, cu un profesor detașat de la Universitatea Transilvania din Brașov. De asemenea, o secție de limba română a fost deschisă în anul 2018 și în orașul Tianjin, în parteneriat cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

În anul 2018 au fost semnate acorduri pentru lansarea primului program de MBA (2 ani, limba engleză) de Economie Globală Aplicată între East China University of Science and Technology (Shanghai) și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, respectiv a primului program de Master în Medicină Tradițională Chineză din estul Europei, la Universitatea Transilvania din Brașov.

Pe 22 octombrie 2018, la Sibiu, a fost înființată prima Școală de Afaceri Româno-Chineză, ECUST (Sibiu Sino-European International Business School), în urma acordului dintre East China University of Science and Technology (ECUST) și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

 

Alte domenii de cooperare sectorială

Înfrăţiri instituţionale: La nivelul autorităţilor locale (oraşe, municipii şi judeţe) se desfăşoară schimburi directe în baza a 45 de acorduri de înfrăţire (16 înfrățiri între județe din România și provincii din R. P. Chineză, și 29 de înfrățiri între orașe din România și orașe din R. P. Chineză).

În 2005 a fost semnat Acordul de înfrăţire între municipiul Bucureşti şi municipiul Beijing. Asociaţiile de prietenie din cele două ţări organizează acţiuni cu ocazia unor evenimente din relaţiile bilaterale şi din istoria celor două ţări.

Direcţia Asia-Pacific – februarie 2019

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice