Relaţii bilaterale

Republica Populară CHINEZĂ


Prezentare generală

Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. Relațiile diplomatice au fost stabilite la data de 18 octombrie 1939, între România și Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză. Ulterior, relaţiile diplomatice au fost stabilite la 5 octombrie 1949, la rang de ambasadă.

În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, a fost semnată Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare.

La 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a Premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, a fost adoptată Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale în noile condiţii.

Relaţiile bilaterale sunt caracterizate de contacte politice la nivel înalt şi sectoriale frecvente şi variate, precum:

  • vizitele Preşedintelui R. P. Chineze în România în 2004 şi ale Preşedintelui României în R. P. Chineză în 2003, 2006 şi 2008;
  • întâlniri la nivel de prim-ministru în România în 1994 şi 2013, respectiv în R. P. Chineză în 1995, 2002, 2003, 2004, 2011, 2013 şi 2014;
  • dialogul la nivelul ministrului de externe a avut loc în România în 1991, 2002 şi 2013 (în marja vizitei premierului chinez), respectiv în R. P. Chineză în 1990, 1993, 1999, 2005, 2008, 2009, 2011 şi 2012.

În 2014, cele două țări au marcat prin acțiuni comune aniversarea a 65 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 10 ani de la convenirea Parteneriatului Amplu de Prietenie și Cooperare.

La 18 noiembrie 2015 a fost semnat, la București, Acordul între România și Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

 

Reprezentare diplomatică

Ambasade

  • Ambasada României în R. P. Chineză; ambasador – domnul Bazil Vasilică Constantinescu, de la 5 decembrie 2017
  • Ambasada R. P. Chineze în România; ambasador – domnul Xu Feihong, de la 29 ianuarie 2015

Consulate generale

  • Consulate generale ale României în R. P. Chineză: Shanghai şi Hong Kong.

 

Cooperare economică 

China este primul partener comercial al României în Asia şi ocupă locul 19 în rândul investitorilor străini. Rezumativ, interesele României se referă la următoarele obiective: diminuarea deficitului comercial prin creşterea exporturilor; implicarea chineză în proiecte de anvergură (energie, infrastructură, agricultură, turism ş.a.); cooperarea în domeniul sanitar-veterinar pentru exportul de produse agroalimentare românești; identificarea proiectelor de cooperare în domenii „netradiţionale” (IT, sectorul bancar, protecţia mediului); explorarea şi valorificarea posibilităţilor de cooperare pe terţe pieţe (ex. Mongolia, Irak, Afganistan).

Interesele chineze sunt integrate orientării generale de promovare a produselor proprii pe piaţa europeană/UE, respectiv de identificare a punctelor de penetrare în alte zone cu potenţial de consum şi de implicare în proiecte investiționale de anvergură (infrastructura de energie și de transport).


Volumul schimburilor comerciale bilaterale (milioane USD)

 

 ANUL

Regiunea

TOTAL

EXPORT

IMPORT

SOLD

2004

RPC (RASHK)

1.317,5

(58,7)

231,0

(35,7)

1.086,5

(23,0)

-855,5

 (-12,7)

2005

RPC
(RASHK)

1.890,59 (50,19)

227,64

(20,26)

1.662,95 (29,93)

-1.435,31

(9,67)

2006

RPC (RASHK)

2.471,30 (67,10)

248,08

(30,50)

2.223,22 (36,60)

-1.975,14

(-6,10)

2007

RPC (RASHK)

2.541,55 (43,64)

230,08

(16,68)

2.311,47 (26,96)

-2.081,39

(-10,28)

2008

RPC (RASHK)

3.805,45 (63,07)

270,17

(32,89)

3.535,28 (30,18)

-3.265,10

(2,71)

2009

RPC (RASHK)

2.942,62 (99,10)

296,54

(82,44)

2.646,08 (16,66)

-2.349,54

(65,78)

2010

RPC

3.893,41

498,86

3.394,55

-2.895,69

2011

RPC

4.201,86

659,28

 3.542,58

-2.883,30

2012

RPC

3.180,00

500,00

2.680,00

-2.190,00

2013

RPC

3.284,65

663,59

2.621,05

-1.957,46

2014

RPC

3.909,15

759,44

3.149,70

-2.390.26

2015

RPC

3.786,81

581,79

3.205,02

-2.623,23

2016

RPC

4.500,78

682,48

3.818,30

-3.135,82

2017

RPC

5.079,86

827,06

4.252,80

-3.425,73

* RASHK – Regiunea Administrativă Specială Hong Kong 

 

Structura schimburilor comerciale bilaterale

Export: echipament energetic (componente pentru hidrocentrale şi termocentrale), maşini-unelte, echipamente electrice (reţele de bază), rulmenţi, cilindri laminor, piese şi componente auto, anvelope auto, instrumente şi aparatură optică, produse chimice şi îngrăşăminte complexe, materiale şi articole plastice, cherestea de fag şi panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat şi deşeuri de cupru şi alte metale neferoase, confecţii şi tricotaje, vinuri, apă minerală și lână.

Import: aparate de telefon şi piese de schimb, echipamente pentru telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse metalurgice şi articole din metale, produse chimice organice, articole textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, televizoare, aparate de aer condiţionat, tehnică de calcul, instrumente şi aparate optice, materiale de construcţii, metale comune şi articole din metale comune, maşini şi utilaje, instalaţii pentru linii de producţie, mobilă şi produse din lemn, alte bunuri de larg consum.

Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, au fost înfiinţate în România (până la 31 august 2017) 12.257 de societăţi comerciale cu participare chineză la capitalul social, valoarea investiţiilor chineze în România fiind de cca. 440 milioane USD, reprezentând 0,75% din totalul investiţiilor străine în România. Aceste valori plasează R. P. Chineză pe locul 19 în rândul ţărilor care au investit în România

 

Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane

La 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale a Premierului Li Keqiang în România, a fost semnat Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti.  Institutul Cultural Român de la Beijing a fost inaugurat oficial la 14 iulie 2015.

La 22 septembrie 2017, în marja celei de a III-a ediție a Forumului de Cooperare Culturală China – Europa Centrală şi de Est (Hangzhou, R.P. Chineză), a fost semnat Programul de cooperare culturală între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru anii 2017-2022.

În cele două ţări funcţionează lectorate de limbă şi literatură chineză la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, respectiv de limba română la Universitatea din Beijing.

La 8 noiembrie 2007 s-a deschis, în cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Institutul Cultural Confucius. În 2009, un institut similar s-a deschis în Universitatea „Babeş-Bolyai”, din Cluj Napoca, iar din martie 2012 funcţionează un Institut Confucius la Braşov, în cadrul Universităţii Transilvania. La 22 noiembrie 2013 s-a deschis al patrulea Institut Confucius din România, în cadrul Universităţii Bucureşti.

La 28 ianuarie 2016 a fost vernisată expoziția „Comorile României”, la Muzeul Național din Beijing, unde a fost găzduită până la 8 mai 2016. În continuare, expoziția a fost itinerată, în intervalul iunie-august 2016, la Muzeul Provinciei Sichuan din orașul Chengdu.

În domeniul cinematografic se remarcă participarea recentă la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Beijing (aprilie 2016), în cadrul căreia filmul românesc „Aferim” a câștigat premiul pentru cea mai bună cinematografie.

La 25 iunie 2017 a avut loc ceremonia de decernare a premiilor celei de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Shanghai. Regizorul român Cătălin Saizescu, care a participat la competiție cu filmul “Scurt circuit” a primit din partea juriului premiul special pentru realizare artistică deosebită.

La 22 august 2017, sinologul român Anna-Eva Budura a primit premiul „Special Book Award of China”. Acesta a fost acordat pentru prima dată în anul 2005 şi este menit a recunoaşte activitatea traducătorilor, scriitorilor şi editorilor străini pentru contribuţiile pe care le-au adus promovării, traducerii şi publicării cărţilor chineze, precum şi pentru promovarea schimburilor culturale.

Cadrul general pentru relațiile de colaborare ştiinţifică este stabilit prin Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze asupra cooperării ştiinţifice şi tehnologice, semnat la Bucureşti, la 27 iunie 2008. Coordonarea are loc în cadrul reuniunilor periodice ale Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică dintre România şi R.P. Chineză, care are ca obiectiv principal sprijinirea reciprocă a participării oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor şi experţilor la proiecte de cercetare şi evenimente ştiinţifice.

 

Alte domenii de cooperare sectorială

Înfrăţiri instituţionale: La nivelul autorităţilor locale (oraşe, municipii şi judeţe) se desfăşoară schimburi directe în baza a 41 de acorduri de înfrăţire. În 2005 a fost semnat Acordul de înfrăţire între municipiul Bucureşti şi municipiul Beijing. Asociaţiile de prietenie din cele două ţări organizează acţiuni cu ocazia unor evenimente din relaţiile bilaterale şi din istoria celor două ţări.

Direcţia Asia-Pacific – aprilie 2018

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice