Relaţii bilaterale

Republica INDONEZIA

Denumire oficială: Republica Indonezia (Republic of Indonesia, Republik Indonesia)

Poziție geografică

Locație: In Asia de Sud-Est, cel mai mare arhipelag din lume, situat ecuatorial între Oceanul Indian și Oceanul Pacific, între continentul Australiei și cel al Asiei. Este alcătuit din 17508 insule din care aprox. 6000 sunt locuite. Țara este predominant muntoasă, cu vârfuri de peste 4000m, inclusiv peste 400 vulcani din care 100 sunt activi.

Suprafaţă: 1.904.569 km2,

Populaţia: 253 609 643 (est. iulie 2014), locul 4 în lume; javanezi 40.6%, sundanezi 15%, madurezi 3.3%

Religii: Tara este predominant musulmană (88,2%); protestanţi (5,7%), romano-catolici (3%), hinduşi (1,8%).

Limba oficială: indoneziana (bahasa indonesia);

alte limbi vorbite: engleză, olandeză, dialecte locale.

Împărțire administrativă: 30 de provincii, 2 regiuni speciale (Aceh, Yogyakarta) şi districtul special al capitalei (Jakarta). 

Materii prime: Indonezia este una dintre ţările cele mai bogate în materii prime din sud-estul  Asiei, dispunând de importante rezerve de ţiţei, cărbune, gaze naturale, cositor, nichel, bauxită, aur, argint, fier, cupru şi uraniu. Dintre resursele naturale merită menţionate cauciucul natural, uleiul de palmier, cafeaua, mirodeniile şi lemnul tropical. Tradiţional, industria extractivă s-a axat pe bauxită, argint şi cositor, dar se extinde pentru cupru, nichel, aur şi cărbune pentru export.

Se află pe locul al 17-lea în rândul producătorilor de ţiţei, cu 1,09 milioane de barili pe zi (1,8% din producţia mondială) şi pe locul al 6-lea în ierarhia producătorilor de gaze naturale. A devenit însă, un importator net de produse petroliere, datorită capacităţilor limitate de rafinare şi creşterii cererii interne. Toate drepturile asupra petrolului şi resurselor minerale aparţin statului.

Capitala şi principalele oraşe: Jakarta, Surabaya, Bandung, Yogyakarta, Bogor, Bandar Aceh, Palu.

Ziua naţională: 17 august (1945)

Scurt istoric:

Independenţa a fost proclamată la 17 august 1945, prin crearea de către liderul mişcării de eliberare, generalul Soekarno, a unei republici în insulele Java şi Sumatra. În perioada 1945-1949 s-a desfăşurat războiul de eliberare colonială. La 27 decembrie 1949, Olanda a recunoscut independenţa Indoneziei. În august 1950 a fost proclamată Republica Indonezia.

La 30 septembrie 1965 a avut loc o tentativă de lovitură de stat, organizată de Partidul Comunist. Aceasta a eşuat, iar prerogativele preşedintelui Soekarno au fost restrânse simţitor. Generalul Soeharto a condus ţara din martie 1966 până în mai 1998. După demisia acestuia, Bacharuddin Yusuf Habibie, vice-preşedintele în exerciţiu, a preluat funcţia supremă, până la organizarea de alegeri anticipate, desfăşurate la 7 iunie 1999. În perioada 20 octombrie 1999-23 iulie 2001, preşedinte al Indoneziei a fost Abdurrahman Wahid (Gus Dur), liderul Partidului Redeşteptării Naţionale. În urma demisiei acestuia, vice-preşedintele în exerciţiu, Megawati Soekarnoputri, a preluat funcţia de preşedinte, pe care a exercitat-o până la alegerile  prezidenţiale din iulie 2004, care au fost câştigate de tandemul general în rezervă Susilo Bambang Yudhoyono, preşedinte, respectiv Jusuf Kalla, vice-preşedinte. În urma alegerilor din iulie 2014, preşedinte a fost ales Joko Widodo, fost guvernator al capitalei Jakarta, iar Jusuf Kalla, vice-preşedinte.

Evoluţiile înregistrate în Indonezia confirmă angajarea acestui stat în direcţia consolidării şi perfecţionării democraţiei pluraliste, precum şi a unui sistem economic mixt, în condiţii concurenţiale de piaţă.

Structura de stat

Forma de guvernământ: republică.

Organele statului:

            Adunarea Consultativă a Poporului ( the People’s Consultative Assembly)

            Președinția (the Presidency)

                        Preşedinte - Joko Widodo  din 20 octombrie 2014

            Consiliul Reprezentativ al Poporului (the  People’s Representative Council)

            Consiliul Reprezentanților Regionali (the Regional Representative Council)

Curtea Supremă (the Supreme Court)

Auditul de Stat ( the State Audit Board)

            Curtea Constituțională ( the Constitutional Court)  

Guvernul are trei componente:

Executivul

Este condus de Președintele statului (nu există poziția de prim-ministru), care are, în același timp și calitatea de Comandantul Suprem al Forțelor Armate. Este secondat de un vice-președinte și numește miniștrii. Președintele și vice-președintele sunt aleși pentru 5 ani, putând avea și un al doilea mandat.

Ministru al afacerilor externe  este, începând din 27 octombrie 2014, doamna. Retno L. P. Marsudi.

Legislativul

            Parlamentul indonezian sau Adunarea Consultativă a Poporului are două componente: Consiliul Reprezentativ al Poporului (550 membri) și Consiliul Reprezentanților Regionali (128 membri).

Puterea judecătorească:

            Curtea Supremă include curți generale, militare, administrative,religioase și comerciale.  

 

Direcţia Asia-Pacific – septembrie 2016

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice