Relaţii bilaterale

STATELE UNITE ale AMERICII


Denumirea oficială: Statele Unite ale Americii (United States of America)

Scurt istoric: Între 1607 şi 1733 pe coasta Atlanticului iau fiinţă 13 colonii engleze care, datorită măsurilor discriminatorii adoptate de Londra, decid în 1776 să îşi declare independenţa. Noul stat a fost recunoscut prin Tratatul de la Paris din 1783. În secolele XIX şi XX, SUA îşi continuă expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicţiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, şi cele nordice, aboliţioniste, conduc la părăsirea uniunii de către 10 state sudice şi la izbucnirea Războiului de secesiune (1861 – 1865). După victoria nordului, SUA cunosc o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârşitul secolului XIX, prima putere industrială a lumii.

După trei ani de neutralitate, SUA intervin în Primul Război Mondial de partea Antantei. Nereuşind să îşi impună ca bază a păcii ideile expuse în „cele 14 puncte” de către preşedintele Woodrow Wilson, SUA nu semnează Tratatului de la Versailles (1919) şi nici nu devin membru al Societăţii Naţiunilor, adoptând o politică de izolaţionism în perioada interbelică. Criza economică mondială care izbucneşte în 1929 pe Wall Street cuprinde întreaga lume capitalistă. Pentru depăşirea acesteia, Franklin Delano Roosevelt, ales preşedinte al SUA în 1932, aplică politica dirijistă a „New Deal”-ului. După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, SUA îşi proclamă neutralitatea, dar sprijină economic, militar şi moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA intervin în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord şi Europa.

Politica postbelică este condiţionată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii – S.U.A. şi U.R.S.S., de cursa înarmărilor şi de lupta pentru extinderea sferelor de influenţă. S.U.A. sprijină redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, iniţiază o serie de alianţe militare – NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955) şi sprijină nemijlocit forţele anticomuniste angajate în deceniile 5-9 în diverse conflicte locale pe glob: Coreea, Vietnam, Laos, Cambodgia, Cuba, America Latină, Orientul Mijlociu, Afganistan. După destrămarea U.R.S.S., S.U.A. rămân prima putere economică şi militară la sfârşitul secolului XX.

Anul 2001 intră în istorie sub spectrul atentatelor teroriste de la World Trade Center, care au schimbat radical cursul politicii americane. Atentatele au relevat o nouă faţetă a globalizării, cea a terorismului îndreptat împotriva valorilor lumii democrate.

În prezent SUA sunt membru în: Asian Development Bank (ADB) - membru neregional, African Development Bank (AfDB) - membru neregional, ANZUS, Asia Pacific Economic Cooperation (APEC), Consiliul Arctic, Association of Southeast Asian Nations (ASEAN) - partener de dialog, Grupul Australia, Black Sea Economic Cooperation (BSEC) - observator, Council of Baltic Sea States (CBSS) - observator, European Organization for Nuclear Research (CERN) - observator, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), G-20, G-5, G-7, G-8, G-10, Inter American Development Bank (IADB), International Atomic Energy Agency (IAEA), International Bank for Reconstruction and Development (IBRD), International Energy Agency (IEA), International Monetary Fund (IMF), Interpol, North American Free Trade Agreement (NAFTA), North Atlantic Treaty Organization (NATO), Nuclear Suppliers Group (NSG), Organization of American States (OAS), Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Organization for the Prohibition of Chemical Weapons (OPCW), Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE), Clubul Paris, South Asian Association for Regional Cooperation (SAARC) - observator, Southeast European Cooperative Initiative (SECI) - observator, United Nations (UN), World Bank, World Trade Organization (WTO).

Capitală: Washington D.C. – 6.098.283 locuitori[1] (zona metropolitană- Washington-Arlington-Alexandria, DC-VA-MD-WV Metro Area), situată în Districtul Columbia (district federal cu regim distinct, care ocupă o suprafaţă de 177 km2, între statele Virginia şi Maryland) sau 681.170[2] locuitori în cadrul districtului  .

Oraşe principale: New York, Los Angeles, Chicago, Houston, Philadelphia, San Diego, Detroit, Dallas, Phoenix, San Antonio

Suprafaţă:  9.833.517[3] km2, din care 9.147.593 km2 uscat şi 685.924 km2 teritoriu acoperit de ape. Acesta din urmă include zona care revine SUA din suprafaţa Marilor Lacuri (Lacul Michigan – în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie şi Ontario – parţial, fiind împărţite cu Canada), apele interioare, de coastă şi teritoriale.

Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) şi un district (Columbia).

Teritorii dependente: în Oceanul Pacific – Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins Wake, Ins Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile – Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.

Populaţie: 324.304.407 locuitori (estimare 31 decembrie 2016[4])

Grupuri rasiale: 77,1% albi, 13,3% afro-americani, 5,6% asiatici, 1,2% amerindieni şi nativi din Alaska, 0,2% nativi din Hawaii şi alte insule din Pacific, 2,6% alte rase – 17,6% din întreaga populaţie sunt hispanici.[5]

Grupuri religioase: 46.6% protestanţi, 20,8% catolici, 1,9% evrei, 1,6% mormoni, 1,7% alte religii creştine, 0,7% budişti, 0,9% musulmani, 22,8% neafiliaţi, 1,5% alte religii nespecificate [6]

Limba oficială: engleza americană, variantă a limbii engleze

Limbi vorbite[7]: 79,3% engleza, 12,8% spaniolă, 3,7% alte limbi indo-europene, 3,3% limbi asiatice, 0,9% alte limbi.

Ziua naţională: 4 iulie – Ziua Independenţei, marchează aniversarea Declaraţiei de Independenţă din 1776 faţă de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american

Simboluri naţionale:

  • Imnul de stat: „The Star Spangled Banner” a devenit imnul naţional al SUA la 3 martie 1931. Textul are la bază poezia „Apărarea fortului McHenry”, compusă de Francis Scott Key la 14 septembrie 1814, iar melodia provine dintr-un vechi cântec popular englezesc, compus în 1780 de John Stafford Smith. La întâlnirile oficiale este cântată doar prima strofă.
  • Steag: 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, un dreptunghi albastru închis în colţul din stânga sus cu 50 de stele albe, reprezentând statele SUA, iar dungile reprezintă cele 13 colonii iniţiale, care şi-au dobândit independenţa în 1776 – Denumiri: „The Stars and Stripes”, „Old Glory”
  • Deviza:In God We Trust” (În Dumnezeu ne punem încrederea) – a devenit motto-ul naţional al SUA printr-o decizie a Congresului din 1956.

Forma de guvernământ: republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimţită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal şi un „stat asociat” – Puerto Rico). Constituţia federală din 1787 (cea mai veche în vigoare, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Preşedinţia - Administraţia şi Congresul) cu puterile locale, aparţinând statelor (guvernatorii şi legislativele statale). În SUA, preşedintele este cumulativ şi prim-ministru, ca şef al executivului compus din miniştri denumiţi secretari.

Şeful statului şi al guvernului: Donald John TRUMP (n.14 iunie 1946, Queens, New York), al 45-lea preşedinte al SUA, învestit în funcţie la 20 ianuarie 2017, pentru un mandat de patru ani. El a fost candidatul republican și a fost ales la 8 noiembrie 2016, învingând-o pe contracandidata democrată Hillary Clinton şi succedându-i lui Barack Obama.  

Vice-preşedinte: Mike PENCE (n. 7 iunie 1959, Columbus, Indiana, Statele Unite). A încercat de doua ori sa intre in Congres, în 1988 şi în 1990, iar după cariera media din anii '90 a candidat cu succes în 2000, obţinând un loc în Camera Reprezentanţilor, pe care l-a păstrat până în 2013. În 2009, a fost printre primii care şi-au exprimat susţinerea pentru curentul profund conservator Tea Party. A ocupat mai multe poziţii în fruntea PR, iar în 2012 a fost ales Guvernator al statului Indiana.

Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi împreună de către un colegiu de electori, aleşi în mod direct la nivelul statelor federale. Mandatul președintelui este de 4 ani cu posibilitatea realegerii pentru un al doilea mandat. Următoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc la 3 noiembrie 2020.

Secretar de stat: Rex Wayne TILLERSON (n. 23 martie 1952)

Secretarul apărării: James N. MATTIS (n. 8 septembrie 1950)

Puterea legislativă: Congresul american este compus din două camere: Camera Reprezentanţilor (435 membri aleşi prin vot direct de către electoratul din fiecare stat, pentru un mandat de doi ani) şi Senatul (100 de membri, 2 membri pentru fiecare stat, aleşi pentru un mandat de şase ani, iar o treime din membri este aleasă la fiecare doi ani).

Preşedintele Senatului: Mike PENCE - Prin constituţie, vice-preşedintele SUA este şi preşedintele Senatului, care poate fi înlocuit în absenţa sa de către preşedintele pro tempore, ales al Senatului.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor: Paul Ryan (n. 29 ianuarie 1970), republican din Wisconsin – numărul 3 în ierarhia statului. A fost ales în funcţie la 29 octombrie 2015. La 3 ianuarie 2017, a fost reconfirmat în funcţie în cel de-al 115-lea Congres al SUA reunit în prima sa şedinţa de după alegerile din noiembrie 2016.

Partide politice: Deşi constituţia federală nu stabileşte sau reglementează structura şi activitatea partidelor politice, procesul electoral, atât la nivel federal cât şi la nivel de stat, este dominat de două partide de tradiţie: Partidul Democrat, care datează din timpul lui Thomas Jefferson, primul preşedinte al acestei formaţiuni în 1801, şi Partidul Republican, fondat în 1854. Liderii celor două partide politice din fiecare cameră a Congresului reprezintă liderii majorităţii, respectiv, ai minorităţii parlamentare.

Ultimele alegeri legislative: la 8 noiembrie 2016, au avut loc alegeri pentru Congres (toate locurile din Camera Reprezentanţilor şi o treime din Senat (clasa a III-a de 34 de locuri din cele 100). În urma scrutinului, noua distribuţie a locurilor în Congresul SUA este următoarea: Senat: 52 locuri (Partidul Republican), 46 de locuri (Partidul Democrat), 2 senatori independenţi.

Camera Reprezentanţilor: Partidul Republican – 241 de locuri, iar Partidul Democrat – 194 de locuri.

Următoarele alegeri legislative vor avea loc la 6 noiembrie 2018.

La alegerile pentru funcţiile de guvernatori, republicanii au obţinut 33 de locuri, democraţii 16 şi 1 guvernator independent.

Puterea juridică: Este reprezentată de sistemul de curţi de justiţie, federale şi de altă jurisdicţie, precum şi de Curtea Supremă a SUA, cea mai înaltă instanţă din stat, a cărei funcţionalitate este reglementată prin constituţie.

Moneda naţională: dolarul american

Produsul Intern Brut (PIB): 18.566,9 miliarde USD ( 2016)[8]

PIB/locuitor: 56.115,7 USD (2015)[9]

Datoria externă: 17.710,4 miliarde USD (2015)[10]

Exporturi (bunuri & servicii): 2.261,1 miliarde USD ( 2015)[11]

Principali parteneri la export (bunuri): Canada 18,6%, Mexic 15,7%, China 7,7%, Japonia 4,2%, Marea Britanie 3,7% (2015)[12]

Importuri (bunuri & servicii): 2.761,5 miliarde USD (2015)

Principali parteneri la import (bunuri): China 21,5%, Canada 13,2%, Mexic 13,2%, Japonia 5,9%, Germania 5,5% (2015)

Legături către principalele site-uri oficiale

 

februarie 2017

 

 

[2]  Sursa: U.S. Census Bureau, Population Division 2015- http://www.census.gov/quickfacts/table/PST045215/11,00

[3] Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_U.S._states_and_territories_by_area - 2010 Census of Population and Housing. Include doar cele 50 de state şi districtul Columbia. Suprafaţa SUA este de 9.857.348 km2 dacă include şi teritoriile dependente – 9.158.064 km2 uscat şi 699.284 km2 teritoriu acoperit de ape.

[4] "U.S. and World Population Clock". U.S. Census la 31 dec 2015 – http://www.census.gov/popclock/

[7] Sursa: U.S. Census Bureau Table 1. Detailed Languages Spoken at Home and Ability to Speak English for the Population 5 Years and Over for United States:  2009-2013 (http://www.census.gov/data/tables/2013/demo/2009-2013-lang-tables.html )

[8] https://www.bea.gov/newsreleases/national/gdp/2017/pdf/gdp4q16_adv.pdf – U.S. Department of Commerce Bureau of Economic Analysis

[9] http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD  – World Bank national accounts data

[11] https://www.bea.gov/newsreleases/international/trade/2017/pdf/trad1116.pdf  – Department of Commerce Bureau of Economic Analysis

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice

SUASUA