Relaţii bilaterale

STATELE UNITE ale AMERICII


Prezentare generală

România şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenţie diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legaţie. Relaţiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 şi au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie. La 1 iunie 1964, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă.

La 8 noiembrie 1993, România a obţinut din partea SUA "Clauza naţiunii celei mai favorizate", cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale, rezultat al interesului politic al SUA de consolidare a relaţiilor cu România. În august 1996, Congresul SUA a aprobat permanentizarea Clauzei pentru ţara noastră, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformă economică şi creare a condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă.

La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui S.U.A., Bill Clinton, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadru extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, promovarea rolului României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est. Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între secretarul de stat american, Madeleine Albright, şi ministrul român de externe, Adrian Severin. Ulterior schimbului de scrisori, asistentul pentru afaceri europene şi canadiene al secretarului de stat, Marc Grossman, a efectuat o vizită la Bucureşti, în octombrie 1997. Cu această ocazie, au fost stabilite domeniile de interes ale Parteneriatului. De la lansarea sa, Parteneriatul Strategic a reprezentat un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului. Rezultatele pozitive în planul reformei economice şi contribuţia României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO.

La 10 martie 2003, autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă", element important în promovarea obiectivului de amplificare a relaţiilor economice româno-americane, atât în planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

La 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI  între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură. În contextul adoptării Declaraţiei Comune, s-a decis constituirea unui Grup de lucru (Task Force) pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document. Reuniunea de lansare a acestuia a avut loc la 31 octombrie 2012. Cea de-a doua reuniune a Task Force-ului a avut loc la 14 noiembrie 2013. La această reuniune, au participat, în premieră, membrii celei de-a doua misiuni economice anuale în România a Consiliului de Afaceri Americano - Român (AMRO). La 8 septembrie 2014 a avut loc a treia reuniune a Task Force-ului. La această reuniune au participat membrii celei de-a treia misiuni economice anuale în România a Consiliului de Afaceri Americano - Român (AMRO).

La 23 noiembrie 2015, a avut loc cea de-a 4-a reuniune a Task Force-ului România – SUA, cu participarea adjunctului asistentului pentru afaceri europene şi eurasiatice, Hoyt Yee.

Cea de a V-a reuniune a Dialogului de Parteneriat Strategic între România şi SUA a avut loc la 26 septembrie 2016, la Washington. Din partea română au participat reprezentanți la nivel înalt ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri, precum şi alţi oficiali români.

La finalul reuniunii, cele doua părţi au adoptat o Declarație Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. ( link declaraţie https://www.mae.ro/node/38549 )

La momentul actual, în cadrul Task Force-ului sunt operaţionale 5 structuri bilaterale de lucru: Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale, Grupul de lucru pe dimensiunea educaţiei, ştiinţei,cercetării-inovării, cooperării tehnologice şi culturii, Grupul de lucru pe problematica securităţii cibernetice, respectiv Grupul de lucru dedicat securităţii energetice. 

Dialogul politico-diplomatic

  • vizite şi contacte la nivel de şef de stat şi de guvern >> Detalii
  • vizite şi contacte la nivel de ministru de externe >> Detalii


Reprezentare diplomatică

Ambasade

  • Ambasada României în S.U.A. (http://washington.mae.ro/) - Începând cu data de 17 septembrie 2015, George Cristian MAIOR este ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în SUA.
  • Ambasada S.U.A în România (http://romania.usembassy.gov/) – Începând cu data de 21 septembrie 2015, Hans KLEMM este ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al SUA în România.

Consulate generale ale României în SUA

Notă: Se are în vedere deschiderea unui Consulat General al României la Miami.

Consulate onorifice ale României în SUA

Misiuni Permanente

Institute culturale


Cooperarea militară şi de securitate

La 6 decembrie 2005, a fost semnat „Acordul privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României” („Acordul de acces”), care a intrat în vigoare la 21 iulie 2006. Acordul are drept obiectiv principal extinderea cooperării între România şi SUA pe linie de apărare şi securitate.

La 13 septembrie 2011, a fost semnat „Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România”. Acordul a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. Negocierile pe marginea acestui acord au fost iniţiate la 17 iunie 2010, textul său fiind agreat de cele două părţi la 4 mai 2011 şi parafat la 6 iunie 2011.

De asemenea, nivelul ridicat al cooperării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane, criminalitate financiară etc) şi importanţa pe care cele două părţi o acordă acestei dimensiuni au determinat deschiderea la Bucureşti, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în România.

La 29 iulie 2014, a fost finalizat cadrul juridic de implementare a „Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” prin semnarea ultimelor 3 Aranjamente de Implementare.

La 17 noiembrie 2014, înalţi oficiali ai României, SUA, Poloniei, Turciei şi NATO au participat la o ceremonie solemnă ("Mast Stepping Ceremony") dedicată Facilităţii antirachetă Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu. Facilitatea antirachetă va dobândi capacitate operațională până la sfârșitul anului 2015. Acest moment va reprezenta concretizarea proiectului strategic bilateral dintre România și SUA privind participarea țării noastre la sistemul antirachetă american (European Phased Adaptive Approach - EPAA).

La 5 octombrie 2015, a fost semnat Acordul dintre România şi SUA privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave (PCSC).

La 12 mai 2016 a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.


Cooperare economică

Schimburile comerciale se desfăşoară în baza Acordului comercial bilateral, semnat la Bucureşti, la 3 aprilie 1992, şi care prevede acordarea reciprocă a clauzei naţiunii celei mai favorizate.

Exporturile româneşti au vizat, în principal: cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; articole din fier şi otel; maşini, aparate şi echipamente electrice; îngrăşăminte chimice; îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice; încălţăminte; articole din cauciuc; vehicule; mobilă şi articole din lemn. Importurile din SUA au vizat: maşini, aparate, echipamente electrice; produse minerale; produse ale industriei chimice; instrumente şi aparate optice, foto, cinematografice; metale comune şi articole din metale comune; produse alimentare, băuturi, tutun. >> Detalii


Cooperarea în domeniul ştiinţei, tehnologiei, educaţiei şi culturii

Relaţiile cultural-ştiinţifice şi în domeniul învăţământului dintre România şi SUA se desfăşoară în baza Parteneriatului Strategic, precum şi a unei serii de acorduri guvernamentale în materie, precum „Acordul guvernamental privind cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi tehnologiei”, semnat la Bucureşti, la 13 decembrie 1974, şi „Acordul guvernamental privind înfiinţarea unui birou de schimburi româno-americane în domeniile învăţământului şi ştiinţei”, semnat la Bucureşti, la 30 iulie 1992. Cu ocazia vizitei prim-ministrului României, Victor Ponta, în SUA (20-24 octombrie 2013), a fost semnat noul „Acord guvernamental privind schimburile educaţionale şi ştiinţifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană”, care a înlocuit şi actualizat acordul precedent, semnat în anul 2000.

Totodată, Guvernul României a colaborat cu agenţia guvernamentală americană Peace Corps, care a contribuit substanţial la aprofundarea legăturilor interumane şi a schimburilor culturale între cele două ţări. Voluntarii Peace Corps au activat în România în perioada 1991-2013 (retragerea completă având loc în luna august 2013), îndelungata lor activitate fiind apreciată şi recunoscută oficial prin acordarea, în luna noiembrie 2011, de către preşedintele României, Traian Băsescu, a Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Comandor.

Ministerul Educaţiei Naţionale încurajează participarea profesorilor americani de limba engleză la programele educaţionale din sistemul de învăţământ românesc. De asemenea, ministerul sprijină activităţile desfăşurate de profesorii americani selectaţi de Comisia Fulbright şi Civic Education Project, în cadrul universităţilor româneşti. De asemenea, sunt oferite cetăţenilor americani de etnie română burse de studii în România, în învăţământul universitar şi postuniversitar.

Domeniile de interes în cooperarea pe linie de cercetare sunt: informatica şi telecomunicaţiile, tehnologia proceselor chimice, fizica energiilor înalte, agricultura, mediul şi resursele naturale, bio-tehnologia, sănătatea şi farmaceutica, resursele hidrologice, tehnologiile şi ştiinţele maritime, cercetarea spaţială, cercetarea antarctică, cercetările socio-economice.


Comunitatea româno-americană

Prezenţa românească pe continentul nord-american a început în jurul anului 1895, prin valul de emigrări din Transilvania, Bucovina şi Banat, aflate atunci sub stăpânirea austro-ungară. În 1913, 120.000 de români au emigrat în America, iar în 1920 cota de emigraţie ajunsese la cca. 168.000 de persoane.

Potrivit celui mai recent studiu de populaţie al Oficiului SUA pentru Recensământ, studiu realizat la nivelul anului 2015 (American Community Survey - ACS), un număr de 468.994 de persoane din SUA şi-au declarat apartenenţa la etnia română (marja de eroare a studiului este +/-13.818). Este posibil ca numărul românilor şi persoanelor de etnie română, care trăiesc în SUA, să fie considerabil mai mare (cca. 1 milion de persoane), ţinând cont de faptul că declararea apartenenţei etnice nu e obligatorie, iar mulţi dintre cei stabiliţi în SUA nu au obţinut încă un statut permanent.

Cele trei mari zone de concentrare a comunităţii româno-americane din SUA sunt California, New York, şi Florida, iar primele patru oraşe de reşedinţă sunt New York, Los Angeles, Chicago şi Detroit. În zona Washington DC locuiesc aproximativ 16.500 români.

Cele mai mari grupări de comunităţi româneşti, numărând în fiecare stat câteva zeci de mii de persoane, se află în statele din nord-est, New York, New Jersey, Pennsylvania, Ohio, Michigan, Illinois (zone de destinaţie ale primelor valuri de imigranţi români), California (Los Angeles şi zona Silicon Valley, unde se stabilesc, în general, specialişti în domeniul IT) sau Florida, destinaţii mai recente de imigrare a celor veniţi din România şi de reaşezare a unor români americani din valurile anterioare de imigrare, cunosc o dinamică aparte a comunităţii româno-americane.

În ultimii ani, s-au constituit comunităţi româneşti, aflate într-un proces de consolidare şi de creştere numerică, în state precum Washington (în special în zona Seattle-Redmond, unde se află sediile companiilor Boeing şi Microsoft), Georgia, Texas, Arizona. În fapt, comunităţi româneşti, chiar dacă, în unele cazuri, de dimensiuni foarte mici, nestructurate şi neorganizate, există în majoritatea statelor americane. Un alt segment important al comunităţii româneşti din SUA este reprezentat de sutele de profesori şi studenţi români sau de origine română, care îşi desfăşoară activitatea în universităţi din aproape toate statele SUA.

Direcţia SUA şi Canada, octombrie 2016

 

 

[1] Conform datelor furnizate de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice

SUASUA