Relaţii bilaterale

Republica COREEA

România şi Republica Coreea (RoK) au stabilit relaţii diplomatice la 30 martie 1990. În acelaşi an, s-au deschis ambasade la Bucureşti şi Seoul, cu ambasadori rezidenţi. În septembrie 2008, la Seoul, preşedinţii celor două ţări au semnat Declaraţia privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Coreea, iar în iulie 2010, miniştrii afacerilor externe au semnat Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic. Preşedinţii României au efectuat vizite de stat în Republica Coreea în martie 1994, octombrie 2005 şi septembrie 2008, iar preşedintele Republicii Coreea a efectuat o vizită de stat la Bucureşti în septembrie 2006. De asemenea, prim-ministrul Republicii Coreea a efectuat o vizită oficială în România (mai 1996). Ministrul afacerilor externe al României a efectuat vizite oficiale la Seoul în 1991, 2001, 2010 şi iulie 2013, iar ministrul afacerilor externe şi comerţului al Republicii Coreea a efectuat vizite oficiale la Bucureşti în octombrie 1990 şi în septembrie 2006, precum şi o vizită de lucru în 2002. Au avut loc numeroase vizite la nivel ministerial şi parlamentar.


Reprezentarea diplomatică

Ambasadorul României la Seoul este domnul Mihai Ciompec, iar ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti este domnul Kim Eun-joong (martie 2016). 

Consulate onorifice ale României în R. Coreea: Seul şi provincia Kyonggido (consul general onorific este Shin Pyong Jai, om de afaceri); Busan şi provincia Kyongsang-do (Choi Kang-ho, om de afaceri); Daejon, Sejong şi Chungcheognam-buk-to (Sun Ryung-hoon, om de afaceri).


Relaţiile economice

Republica Coreea reprezintă a 2-a piaţă de destinaţie a exporturilor româneşti în Asia, după China. România este al 18-lea partener comercial al RoK din rândul ţărilor UE la export (cu o pondere de 1,32 %), iar la import ocupă locul al 15-lea (pondere 0,93 %).

La 30.06.2016, volumul  schimburilor comerciale ale României cu Republica Coreea a fost de  449,60 mil. USD, cu o balanţă comercială negativă pentru partea română de 103,55 mil. USD.

Principalele exporturi: utilaje şi echipamente, maşini şi aparate electrice, tablă din oţel, blocuri din aluminiu, maşini-unelte, boilere, schimbătoare de căldură, cereale, lemn şi articole din lemn, produse metalurgice, articole chimice anorganice, materiale plastice, vinuri, articole din sticlă, confecţii - tricotaje si articole de îmbrăcăminte etc.

Principalele importuri: televizoare, tuburi cinescop, aparatură electronică audio-video, baterii auto, autovehicule, centrale telefonice digitale, cabluri din fibră optică, bandă laminată la cald, fire şi fibre sintetice, produse din materiale plastice, instrumente şi aparate optice.

Comitetul Mixt pentru Cooperare Industrială între România şi R. Coreea a fost convocat în 7 sesiuni, până în prezent, ultima având loc în aprilie 2016, la Bucureşti.

Comisia mixtă pentru comerţ şi cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică dintre cele două ţări se află în conservare. În 2008, a fost creată Camera de Comerţ şi Industrie România - R. Coreea, cu sediul la Bucureşti. 


Principalele investiţii sud-coreene în România

În România operează 224 societăţi comerciale cu capital sud-coreean. Volumul total al investiţiilor sud-coreene în România, cu un capital de 202 milioane USD, Republica Coreea ocupând locul 25 în clasamentul investiţiilor străine din România. Principalele domenii: construcţii de maşini, şantiere navale, industria chimică, telefonie etc. Cele mai importante investiţii aparţin firmelor Daewoo   Shipbuilding&Marine Engineering (construcţii de nave); Hanjin Shipping Co. Ltd. (agricultură); Dongyang E&P Inc. (producţia de motoare, generatoare şi transformatoare electrice); Hanil Electronics Co. Ltd. (calculatoare şi echipamente periferice); Joongbo Chemical Ind. Co. Ltd. (reciclare deşeuri ne-metalice); Doosan (construcţii de maşini grele); Samsung (producţia de oţel şi monitoare LCD, prin Hanil Electronics); STX (construcţia de nave).


Relaţiile culturale

Prin Acordul de colaborare culturală încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea, în 1991, se derulează programe periodice de schimburi - săptămâni ale filmului, spectacole artistice şi expoziţii de artă, donaţii de carte etc. În prezent au loc negocieri pentru încheierea unui nou Program executiv privind schimburile în domeniile educaţiei, culturii, mass-media, tineretului şi sportului. Începând cu anul universitar 2004-2005, la Universitatea Bucureşti se studiază limba coreeană, ca a doua specializare, precum şi un program de masterat în studii asiatice (chineză, japoneză şi coreeană). Universitatea Bucureşti primeşte, în baza unei înţelegeri încheiate cu Universitatea Hankuk, un lector de limba coreeană. La Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk din Seoul funcţionează un Departament de Limbă şi Literatură Română, înfiinţat în 1987, cu un număr de 150 de studenţi. Universitatea coreeană are relaţii directe cu Universitatea Bucureşti, cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.


Relaţiile consulare

La 12.02.2016, s-a încheiat schimbul de scrisori între miniştrii afacerilor  externe ai celor două ţări referitoare la amendarea Acordului consular bilateral (Visa Waiver), care a intrat în vigoare la 13 martie 2016. Documentul prevede că oamenii de afaceri şi persoanele care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul celelalte ţări au dreptul de şedere fără viză pe o perioadă de până la 180 de zile. În afara acestor categorii, cetăţenii români şi sud-coreeni, posesori de paşapoarte valabile, pot intra pe teritoriul celeilalte ţări fără viză pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile, cu condiţia de a nu desfăşura activităţi lucrative. Cetăţeni români se află în stare de în stare de arest pe teritoriul Coreei de Sud, pentru comiterea de infracţiuni cu card-uri bancare false.


Comunitatea românească din R. Coreea

La 30.04.2016, potrivit statisticii autorităţilor de la Seoul, în R. Coreea au fost înregistraţi 420 de cetăţeni români cu reşedinţa permanentă sau temporară (până la 1 an). Nu există asociaţii neguvernamentale înfiinţate de reprezentanţi ai comunităţii româneşti care să contribuie la promovarea identităţii etnice, a limbii şi culturii române, din cauza legislaţiei locale restrictive şi a lipsei de coeziune a comunităţii. Aceştia nu sunt discriminaţi pe piaţa muncii şi nu ridică probleme deosebite în relaţiile cu autorităţile sud-coreene. Legislaţia sud-coreeană este foarte restrictivă în acordarea cetăţeniei duble pentru cetăţenii străini.  

 

                                                                                              Direcţia Asia-Pacific–septembrie   2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice