Relaţii bilaterale

Statul Plurinaţional al BOLIVIEI


Denumire oficială: Statul Plurinaţional al Boliviei (Estado Plurinacional de Bolivia - conform constituţiei aprobate în ianuarie 2009)


Scurt istoric

Locuit de triburile amerindiene quechua şi aymara, teritoriul Boliviei a fost incorporat în Imperiul Incaş începând cu secolul al XII-lea, iar după prăbuşirea sa, a fost cucerit de spanioli (Diego de Almagro) între 1535-1538. 

În anul 1543, teritoriul Boliviei a fost inclus în Viceregatul Perului, iar din 1776 în Viceregatul Rio de la Plata.

Numită după Simon Bolivar, Bolivia şi-a proclamat independenţa faţă de Spania în 1825. Istoria ulterioară numără circa 200 de lovituri de stat şi contralovituri. José Maria Linares a fost primul preşedinte civil de la cucerirea independenţei (1857 - 1861).

Începând cu 1880 a început perioada guvernelor civile, în care partidul liberal şi cel conservator au guvernat împreună. În urma "Razboiului Pacificului" (1879-1883), în care a fost aliata Peruului împotriva Chile, Bolivia a pierdut provincia Antofagasta şi, implicit, ieşirea la Pacific, devenind singura ţară andină fără ieşire la ocean.

Guvernarea democratică a fost stabilită în 1982. Revoluţia Federală (1899) a adus la putere partidul liberal care a condus ţara până în 1920. După primul război mondial s-a constituit Partidul Republican, care a preluat puterea în 1920, în urma unei lovituri de stat. În 1952 a avut loc Revoluţia Naţională Boliviană care a înlăturat regimul militar de la putere şi a adus la guvernare Mişcarea Naţionalistă Revoluţionară (MNR). Tulburările sociale au adus la putere armata din 1964 până în 1985.

Din decembrie 2005 şi până în prezent, preşedintele ţării este Evo Morales, reprezentant al indigenilor (lider al Mişcării către Socialism) obţinând cel mai mare număr de voturi înregistrate de la primele alegeri din 1982 până în prezent (53,74%). Programul său electoral s-a bazat pe promisiunea de a schimba clasa politică tradiţională şi de a oferi puterea majorităţii sărace indigene.

Bolivia este membră a: ONU, OSA, CAN, FAO, G 77, UNESCO, MERCOSUR, UNASUR (decembrie 2004), ALADI, ALBA, OMC.

Capitala şi principalele oraşe: La Paz (sediul guvernului, capitala administrativă), Sucre (capitala constituţională). Alte oraşe: Santa Cruz de la Sierra, Cochabamba, El Alto, Oruro.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 1.098.581 km.29 departamente,112 provincii, 314 municipii şi 1.384 cantoane.

Populaţia (număr şi compoziţie etnică/religioasă): 11.410.651 locuitori (est. 2015). Componenţa etnică: metişi – 59%,  indieni (originarios) – 37% (quechuas, aymaras, guarani), - albi% - 4%, negri -1%

Religia: romano-catolici - 78% , protestanţi - 19%, alte religii - 3%.  

Limba oficială: spaniola. Se mai vorbesc quechua, aymara şi tupi gurani. 

Ziua naţională: 6 august

Forma de guvernământ: republică.

Conform constituţiei în vigoare din 7 februarie 2009, Bolivia este un stat unitar social de drept plurinaţional comunitar, democratic, intercultural, descentralizat şi cu autonomii. 


Situaţia politică internă

Şeful statului şi al guvernului – Juan Evo Morales Ayma (22 ianuarie 2014 al treilea mandat, urmare alegerilor din 12 octombrie 2014)

Vice presedinte – Álvaro García Linera

Ministrul relaţiilor externe – David Choquehuanca Céspedes

Puterea legislativă: este exercitată de Parlament (Adunarea Legislativă Plurinaţională) care este bicameral: Camera Senatorilor (36 senatori) şi Camera Deputaţilor (130 deputaţi). 

Preşedintele Senatului – Gabriela Montaňo Viaňa

Preşedintele Camerei Deputaţilor – Betty Asunta Tejada Soruco

Principalele partide politice sunt: Mişcarea pentru Socialism (partidul de guvernământ), Mişcarea Naţionalistă Revoluţionară, Partidul Mişcarea Stângii Revoluţionare Noua Majoritate, Partidul Acţiunea Democratică Naţionalistă, Noua Forţă Republicană.

Alegerile generale organizate la 12 octombrie 2014, în conformitate cu noua Constituţie (intrată în vigoare la 7 februarie 2009) au reconfirmat pentru a treia oară victoria a preşedintelui Juan Evo Morales, cu 61% din sufragiile exprimate.  

Notă: La data de 21 februarie 2016 partidul de guvernământ al Boliviei (Partidul Mişcarea către Socialism) a organizat un referendum menit sa permită aprobarea iniţiativei acestuia de a promova o schimbare constituţională care sa ii ofere posibilitatea preşedintelui de a candidata pentru al IV-a mandat în 2019. Conform cifrelor finale ale scrutinului sus-menţionat 51,3%, din cetăţenii prezenţi la urne, au votat împotriva acestei schimbări. Şeful statului a învinovăţit acest scor nefavorabil (prima sa înfrângere din ultimul deceniu, de când se afla la putere) pe „războiul murdar” pe care l-ar fi practicat opoziţia dar, totodată a menţionat că şi campania  care s-a facut prin reţele sociale a influenţat negative votul final.

Puterea judecătorească este exercitată de Curtea Supremă de Justiţie (12 magistraţi).

Legături către principalele site-uri oficiale:

octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice