Relaţii bilaterale

Republica IRAK


Reprezentare diplomatică

Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite la 14 august 1958. Ambasada României la Bagdad a fost deschisă în anul 1959, iar cea irakiană la Bucureşti, în 1968. Din luna noiembrie 2012 la Erbil, în nordul Irakului, funcţionează un Birou Consular al Ambasadei României.

La 10 septembrie 2010 a fost publicat Decretul privind acreditarea domnului Iacob PRADA în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Irak. Şi-a prezentat scrisorile de acreditare la data de 24 noiembrie 2010.

Ambasadorul Republicii Irak în România, domnul Hussain Taha Hassan SINJARI și-a prezentat scrisorile de acreditare la 8 iulie 2015.

Nu există Consulate onorifice, Misiuni permanente sau Institute culturale.

 

Contacte politico-diplomatice

Pe linie prezidenţială au fost efectuate vizite la trupele române din Irak în martie 2005, decembrie 2005, august 2006 şi la 4 iunie 2009, cu prilejul ceremoniei de încheiere a misiunii în Irak. Cu aceeaşi ocazie, a avut loc şi o întrevedere cu preşedintele irakian, Jalal Talabani.

Pe linie guvernamentală au avut loc vizite în Irak ale premierului României (februarie 2004) şi ministrului român al afacerilor externe (iulie 2004 şi noiembrie 2012). Vizite în România ale oficialilor irakieni au fost: vicepremier (noiembrie 2013) şi ministru al afacerilor externe (decembrie 2006, aprilie 2011, octombrie 2013).

Consultări bilaterale poltico-diplomatice româno-irakiene pe linia MAE s-a desfăşurat la Bucureşti în noiembrie 2009, decembrie 2014 și 24 septembrie 2015 (în marja celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite).

Pe linie parlamentară, s-au desfăşurat vizite în România: preşedintele Adunării Naţionale la invitaţia părţii române (februarie 2008), delegaţia Comitetului pentru Securitate şi Apărare din Parlamentul irakian (februarie 2012), delegaţia Comitetului pentru Politică Externă (aprilie 2012), delegația Consiliului Reprezentanților (mai 2017).


Cooperare economică

În perioada 1980-1990, Irakul a deţinut primul loc la exportul românesc de produse speciale, autovehicule, confecţii şi furnituri militare, ţesături, tricotaje şi încălţăminte, echipamente industriale şi aparatură electronică, produse sodice, obiecte sanitare şi articole de uz casnic. Principalele mărfuri importate din Irak au fost: ţiţei, sulf, fluorură de aluminiu, acumulatori auto, medicamente, curmale.

Ca urmare a Crizei din Golf şi a embargoului instituit (începând din anul 1990) în baza Rezoluţiilor Consiliului de Securitate ONU, au fost sistate atât livrările reciproce de mărfuri, cât şi lucrările în curs de executare la obiectivele din Irak de către operatori economici români. Astfel, în perioada 1991-1995, nivelul schimburilor economice bilaterale a fost practic nul.

Începând cu anul 1997, societăţile comerciale din ţara noastră au reluat relaţiile cu parteneri din Republica Irak, fiind realizate operaţiuni comerciale în conformitate cu prevederile programului ONU “Petrol pentru hrană”.

Relațiile economico-comerciale bilaterale au fost afectate, în anii 2014 - 2016, de evoluțiile din plan politico-securitar din Irak, precum și de prăbușirea prețului petrolului. Totuși, cu privire la exporturile românești, principala diferență între 2013 și 2014 constă în lipsa exporturilor de cereale, iar între 2014 și 2015, lipsa exporturilor pe dimensiunea produse ale regnului animal. În ultimii trei ani, structura exporturilor românești nu a reflectat modificări semnificative.

La 31.12.2016, volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de 131,98 milioane USD (scădere cu 1,34% față de 2015), din care 64,09 milioane USD export românesc (creștere cu 46,22%) și 67,89 milioane USD import românesc (scădere cu 32,49%).

Principalele produse exportate în 2016 au fost (în ordine): produse vegetale, mașini și aparate; echipamente electrice și părți componente ale acestora.

Principalele importuri în 2016 au fost: combustibili și uleiuri minerale (98,95% din importuri); mașini și aparate.

 

ASISTENŢA OFERITĂ DE ROMÂNIA ÎN PROCESUL DE STABILIZARE ŞI RECONSTRUCŢIE A IRAKULUI[1]

  • România a participat la Forţa Multinaţională/MNF-I până la data de 31 iulie 2009. Militarii români au participat atât la executarea de misiuni de stabilizare şi reconstrucţie, cât şi la activităţi de instruire a militarilor irakieni. Trupele româneşti au participat în cadrul Batalionului de infanterie, Compania de poliţie militară şi Detaşamentul de geniu, dislocate la Al Hillah, Nasiriah şi Babilon.
  • După 31 iulie 2009, România a menţinut o prezenţa militară românească redusă în programul NATO Training Mission in Iraq (NTM-I), şi încheiată la sfârşitul anului 2011.
  • În perioada 2007 – 2012, România a contribuit la misiunea EUJUST LEX prin organizarea de cursuri de pregătire pentru personalul irakian din poliţie, magistratură şi penitenciare, precum şi cu personal detaşat în cadrul misiunii, la Bruxelles, Bagdad şi Erbil.

Notă: În prezent, România nu are contribuţii de natură militară în Irak.

 

 

[1] Asistenţă umanitară acordată de România reprezintă asistenţa de urgenţă furnizată statelor în caz de dezastre şi conflicte armate prelungite, cu scopul atenuării consecinţelor asupra victimelor, inclusiv asistenţa oferită în procesul de tranziţie de la o situaţie de criză umanitară către procesele de reabilitare sau reconstrucţie timpurie.

septembrie 2017

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice