Relaţii bilaterale

Statul ISRAEL

Reprezentare diplomatică

România a recunoscut Statul Israel și a stabilit relații diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948, imediat după crearea sa. În același an, s-a procedat la deschiderea oficiilor (legații), conduse de miniștri plenipotențiari. În 1969, reprezentarea diplomatică între cele două țări a fost ridicată la rang de ambasadă.

Ambasada României la Tel Aviv este condusă de către domnul Ovidiu Ierulescu, însărcinat cu afaceri a.i. Ambasada Statului Israel la București este condusă de către domnul David Saranga, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar.

Consulate onorifice ale României în Statul Israel: Ierusalim, Beer Sheva (pentru zona de sud)

Contacte politico-diplomatice

La nivel de președinte

Până în 1990, între România și Israel nu au avut loc vizite la nivel de șef de stat.

  • În România: 2010.
  • În Israel: 1991, 2000, 2009, 2014, 2016.

La nivel de prim-ministru

  • În România: 1972, 1977, 1985, 1987 și 2011.
  • În Israel: 1997, 1998, 2001, 2005, 2011, 2014, 2017, 2018 și 2019.

Vizite la nivel de ministru de externe:

  • În România:
  • La nivel de ministru al afacerilor externe: 1975, 1978, 1983, 1994, 2001, 2010.
  • La nivel de ministru adjunct al afacerilor externe: 2013, 2018.
  • La nivel de secretar de stat: 2012, 2015, 2016.
  • În Israel:
  • La nivel de ministru al afacerilor externe: 1974, 1988, 1997, 1998, 2001, 2002, 2005, 2008, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2018 (în delegația condusă de prim-ministrul României).
  • La nivel de secretar de stat: 2013, 2014, 2018.

 

Cooperarea pe linie parlamentară

La 23 iunie 1993 a fost constituit primul Grup parlamentar de prietenie România-Israel. Un grup similar a fost constituit și la nivelul Knesset-ului. După alegerile din 2015, grupul de prietenie din Knesset este condus de deputatul Yoseph Yonah.

În urma alegerilor parlamentare din România din decembrie 2016, a fost creat Grupul de prietenie România-Israel (26 aprilie 2017), condus de deputatul Silviu Vexler (vicepreședinte).

 

Cooperarea economică

De la 1 ianuarie 2007, în relațiile economice bilaterale se aplică prevederile Acordului de Asociere Euro-Mediteranean, care guvernează relațiile economice ale Uniunii Europene cu Statul Israel. Din momentul aderării la Uniunea Europeană, acordul bilateral de comerț liber, încheiat în anul 2001, și-a încetat valabilitatea[1], România transferând către Uniunea Europeană toate competențele în materie de reglementare a aspectelor referitoare la comerț, în cadrul politicii comunitare în acest domeniu. În cadrul acordului multilateral Euro-mediteranean, schimburile comerciale cu produse industriale sunt complet liberalizate, iar în cadrul comerțului cu produse agricole, sunt în vigoare o serie de concesiuni reciproce.

La 7 mai 2007, între România și Statul Israel s-a semnat noul Acord de cooperare economică și tehnică, care înlocuia vechile acorduri de cooperare economică, schimburi comerciale și de plăți (acordul a intrat în vigoare la 27 februarie 2008). În baza Acordului, s-a înființat Comisia mixtă care, anual sau de câte ori este necesar, se poate întruni pentru examinarea stadiului relațiilor economice, promovarea cooperării, informarea reciprocă și a comunităților de afaceri privind mediul economic și oportunitățile existente. Se urmărește organizarea primei sesiuni.

România și  Israel derulează, periodic, ședințe comune de guvern. Până în prezent, au avut loc două astfel de ședințe, ambele în Statul Israel (23 noiembrie 2011 și 24 iunie 2014). Cea de-a treia ședință comună de guvern este preconizată a avea loc la București, în toamna anului 2018.

Pentru informaţii suplimentare privind evoluția schimburilor comerciale, click AICI

 

Comunitatea originarilor din România:

Comunitatea israelienilor originari din România se situează pe locul trei ca număr și importanță, după comunitatea rusească și marocană, dintr-o populație totală a Statului Israel de 8,908,900 de locuitori (septembrie 2018). Conform ultimului recensământ, în Israel ar trăi aproximativ 220.000 de originari din România, cărora li se adaugă și israelienii care au dobândit și redobândit cetățenia română în ultimii ani, estimați la aproximativ 200.000 persoane (numărul inițial al celor care au emigrat din România în Israel a fost de 450.000 de persoane; la acest număr fac referire toți politicienii israelieni când estimează comunitatea originarilor din România în Israel).

Conform estimărilor mediului asociativ românesc din Israel, comunitatea israelienilor originari din România ar ajunge la aproximativ 700.000 de persoane, inclusiv generațiile a doua și a treia, urmași ai imigranților din valurile largi de emigrație din România către Israel (anii 1880, perioadele 1948-1951, 1969-1973 și 1983), majoritatea posesori și/sau solicitanți de cetățenie și documente de identitate românești.

În Israel sunt înregistrate peste 53 de asociații, organizații și fundații israeliene-românești locale și regionale, organizații ale originarilor din diverse orașe sau regiuni din România, a căror activitate este centrată în special pe comemorarea Holocaustului, dar și asupra proiectelor culturale și educaționale și de păstrare a limbii și culturii române.

Dintre acestea, amintim Asociația Imigranților Originari din România (HOR), cu filiale în toate centrele urbane importante unde există comunități reprezentative de israelieni originari din România, Asociația Culturală Mondială a Evreilor Originari din România (ACMEOR), având preocupări în ceea ce privește păstrarea patrimoniului cultural al evreimii române, atât în Israel cât și în România, Asociația de Prietenie România-Israel, Liga de Prietenie România-Israel, Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR), Organizația Unitară a Originarilor din România - (AMIR), Cercul Cultural Haifa și Cercul Cultural Agnon din Kiriat Haim.

 

aprilie 2019

 

[1] Acordul de comerț liber prevedea liberalizarea completă a schimburilor comerciale cu produse industriale.

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice