Relaţii bilaterale

Regatul SUEDIEI


Denumire oficială: Suedia (Sverige în suedeză) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige).

Capitala şi principalele oraşe: Stockholm (capitala), Göteborg; Malmö; Uppsala; Linköping, Norrköping; Jönköping, Helsingborg; Östersund

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 450.295 km². Suedia este împărţită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune (kommuner).

Populaţia: 10.053.061 (iunie 2017, conform Statistics Sweden)

Limba oficială: suedeza

Ziua naţională: 6 iunie – Parlamentul suedez hotărăște în 1983 ca denumirea din 1916 de ”Ziua  Drapelului Național” să fie înlocuită de ”Ziua Națională”.

Religie: evanghelici lutherani (82%), romano-catolici, ortodocşi, musulmani.

Moneda naţională: Coroana suedeză (SEK), Krona = 100 öre

Scurt istoric: Epoca vikingă a Suediei a durat aproximativ între secolele VIII și XI. În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei realizează Uniunea de la Kalmar, ce prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană. Statul suedez modern este fondat în 1523, prin destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege al Suediei, Gustav Vasa. Expansiunea teritorială din secolul XVII conduce la formarea Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte teritorii din afara Peninsulei Scandinave, se desprind treptat în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor napoleoniene, Norvegia este cedată Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii se soldează cu campania militară a Regelui Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin Convenția de la Moss, care a obligat Norvegia să intre într-o uniune personală cu Suedia, sub coroana suedeză, situație care a durat până în 1905. Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată Suedia. Din 1814, a fost adoptată politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în timp de război, în vigoare şi astăzi. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să fie nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este în prezen, membră a niciunei alianţe militare.


Informaţii politice

Forma de guvernământ: monarhie constituţională

Șeful Statului: Regele Carl XVI Gustaf (Carl Gustaf Folke Hubertus) - din 15 septembrie 1973

Primul ministru: Stefan Löfven - din septembrie 2014

Ministrul afacerilor externe / vice-premier: Margot Wallström - din 3 octombrie 2014

Situaţia politică internă: Guvernul de centru-stânga, condus de premierul Stefan Löfven, nu este sprijinit de o majoritate în Parlament.

Parlamentul (Sveriges riksdag): Urban Ahlin (președintele parlamentului din septembrie 2014). Unicameral. Actuala configuraţie politică a Parlamentului include următoarele partide: coaliţia de guvernare (formată din: Partidul Social Democrat şi Partidul Verzilor) şi opoziţia (formată din Partidul Moderat, Democraţii Suedezi, Partidul de Centru, Partidul Liberal, Partidul de Stânga, Partidul Creştin-Democrat ).

Următoarele alegeri legislative vor avea loc în 2018.

Legături către principalele site-uri oficiale:

Portal oficial: http://www.sweden.se

Casa regală: http://www.royalcourt.se

Guvernul: http://www.regeringen.se

Ministerul afacerilor externe: http://www.government.se/government-of-sweden/ministry-for-foreign-affairs/   

Parlamentul: http://www.riksdagen.se


Profil socio-economic

Regatul Suediei se numără printre cele mai competitive ţări din lume. Suedia a fost prima ţară UE care a depăşit criza economică şi financiară din perioada 2008-2009, beneficiind şi de efectul protector al măsurilor de consolidare adoptate în urma crizei puternice din anii 1992-1993 (incluzând un plafon al cheltuielilor, un nivel maxim al inflaţiei şi un surplus bugetar de 2% din PIB, anual), criza fiind întâmpinată de pe o poziţie fiscală solidă.

Inflaţie: 2,2% (iulie 2017). Şomaj: 6,6% (iulie 2017).

Principalele ramuri industriale: industriile forestieră, minieră, producţia de înaltă tehnologie, telecomunicaţii.

Principalii parteneri comerciali: Germania, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Regatul Ţărilor de Jos, SUA.


Afaceri europene

De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 1995, Suedia s-a implicat activ în problematica europeană. Suedia, alături de Marea Britanie şi Danemarca, nu participă la Zona Euro (suedezii au votat împotriva adoptării Euro la referendumul organizat în 2003).

La 25 martie 2001, Suedia a devenit stat membru al spaţiului Schengen.

Suedia are o vastă experienţă de acţiune în plan european, dobândită inclusiv în cadrul structurilor din care făcea deja parte cu 35 de ani înainte de a deveni SM UE, respectiv Acordul Economic de Liber Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic European (SEE).

Suedia este unul dintre statele Uniunii cu o economie orientată spre export (50% din PIB este generat de exporturi), cu rol activ şi constructiv în cooperarea europeană.

În perioada 1 iulie-31 decembrie 2009, Suedia a deţinut preşedinţia Consiliului UE.

Domenii de interes în cadrul UE: competitivitatea, încheierea de acorduri de liber schimb cu state terţe, mediul (reducerea poluării aerului), drepturile omului/egalitatea şanselor (incluziunea socială a romilor), protecţia socială, justiţie şi afaceri interne (migraţie ilegală şi trafic de persoane).


Relaţii internaţionale

Suedia este stat membru al ONU (din 1946), Consiliul Europei (din 1949), Consiliul Nordic (din 1952), OCDE (din 1961), OSCE (din 1973), Consiliul Arctic (din 1996).

Suedia are o politică externă activă şi pragmatică, subsumată obiectivului de creştere a exporturilor (actualul guvern şi-a propus continuarea creşterii volumului exporturilor).

De-a lungul secolului XX, politica externă suedeză s-a bazat pe principiile non-alinierii, în timp de pace, şi al neutralităţii pe timp de război. La baza politicii de securitate a Suediei se află principiul ne-participării la alianţele militare. Rolul Suediei, de mediator şi partener de dialog, este strâns legat de poziţia sa de neutralitate. Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaţional, participă activ la operaţiuni de pace sub egida ONU, UE sau NATO.

Suedia este membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2017-2018 și a deținut președinția rotativă în cadrul formațiunii în ianuarie 2017.

Suedia nu face parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dar participă la operațiuni în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace (PfP) sub egida NATO.

Decembrie 2017

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice