Relaţii bilaterale

Republica SLOVENIA

Denumire oficială: Republica Slovenia (Republika Slovenija)

Capitala şi principalele oraşe: Ljubljana (capitala), Maribor, Celje, Kranj 

Suprafaţă: 20.273 km2

Populaţia: 2,063,077 (1 iulie 2015); sloveni 83%, sârbi 2%, croaţi 2%, bosniaci 1%, 12% alţii.

Limba oficială: slovenă, la care se adaugă limbile maghiară şi italiană în regiunile cu populaţie mixtă.

Ziua Naţională: 25 Iunie (proclamarea independenţei Republicii Slovenia - 1991).

Constituţia: adoptată la 23 decembrie 1991, amendată la 14 iulie 1997 şi la 25 iulie 2000.

Religie: Predomină romano-catolicii (72%), urmaţi de creştin-ortodocşi (2,4%).

Moneda naţională: euro

Prefix telefonic internaţional: +386

 

Scurt istoric

Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într-un dialect sloven şi primele documente slave în alfabetul latin datează din jurul anului 1000. În secolele XIII-XIV, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au intrat sub dominaţia Casei de Habsburg, devenind mai târziu parte a Imperiului Austro-Ungar. În 1848, odată cu mişcarea „Primăvara popoarelor", a apărut un puternic curent pentru o Slovenie unită. După prăbuşirea Imperiului austro-ungar în 1918, teritoriul a intrat în componenţa Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslavia. După refacerea Iugoslaviei la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia. Slovenia şi-a obţinut independenţa faţă de Iugoslavia la 25 iunie 1991. Slovenia este membru al NATO şi al Uniunii Europene din 2004. 

Informaţii politice

Forma de guvernământ: republică parlamentară

Şeful statului:  Borut Pahor, a preluat funcţia la 22 decembrie 2012.

Premier: Miro Cerar (preşedinte Partidul Centrului Modern - SMC).

Ministrul afacerilor externe: Karl Erjavec, Preşedintele Partidului Pensionarilor (DeSUS)

Situaţia politică internă: Coaliţia guvernamentală de centru-stânga formată din: Partidul Centrului Modern - SMC, Social-Democraţii (SD), Partidul Pensionarilor (DeSUS).

Parlament: Structura legislativului Republicii Slovenia (format din 90 de membri) este următoarea: Partidul Centrului Modern - SMC - 36 de locuri,  Partidul Pensionarilor (DeSUS) – 10 locuri, Social-Democraţii (SD) – 6 locuri, Partidul Democrat Sloven (SD) – 21 locuri, Stânga Unită (ZL) - 6 locuri, Noua Slovenie (NSi) – 5, Alianţa Alenka Bratušek (ZaAB) – 4 locuri în Parlament. În Parlamentul sloven există, de asemenea, un număr de 2 parlamentari care reprezintă minorităţile italiene şi maghiare.

 

Legături către principalele site-uri oficiale

 

Profil socio-economic

Slovenia a fost unul din statele europene cele mai afectate de criza economico-financiară a ultimilor ani, dar pe parcursul anilor 2014-2015 economia slovenă şi-a revenit treptat, pe fondul unei creșteri constante a exporturilor şi a investiţiilor publice finanţate cu fonduri UE. Măsurile implementate de guvernele care s-au succedat rapid în ultimii ani, cuplate cu angajamentul continuu şi neechivoc în favoarea reformelor au dus la echilibrarea finanţelor publice şi consolidarea sectorului bancar, fără a se recurge la ajutor financiar extern.

Slovenia are o infrastructură excelentă, o forţă de muncă bine formată şi o poziţie geografică strategică între Balcani şi Europa de Vest, fiind una dintre ţările cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală.

Principalele ramuri industriale: metalurgie feroasă şi neferoasă, producţia de înaltă tehnologie, producţia de autoturisme şi camioane, industria lemnului, industria textilă, produse chimice şi farmaceutice, maşini-unelte.

Principalii parteneri comerciali: Germania, Austria, Italia, Franța.

 

Afaceri europene

Republica Slovenia este membră a Uniunii Europene de la 1 mai 2004.

În primul semestru al anului 2008, Slovenia a deţinut preşedinţia Consiliului UE. Slovenia este membră a spaţiului Schengen şi a zonei Euro.

Din martie 2011, Ljubljana găzduieşte sediul Agenţiei Europene pentru Reglementare în domeniul Energiei (ACER).

În septembrie 2016, Banca Europeană de Investiții (BEI) a inaugurat un oficiu la Ljubljana.

 

Reprezentarea în instituţii europene:

  • Comisia Europeană: Violeta Bulc – comisar european pentru transport
  • Consiliul Uniunii Europene: 4 voturi
  • Parlamentul European: 8 europarlamentari
  • Comitetul regiunilor: 14 reprezentanţi (7 membri plini şi 7 supleanţi)
  • Comitetul Economic şi Social European: 7 reprezentanţi

 

Politică externă

Slovenia este o ţară continentală şi maritimă, la răspântia spaţiului geostrategic al Europei Centrale, al Europei de Sud şi al Mării Adriatice. Republicii Slovenia acordă o importanță deosebită regiunii Balcanii de Vest.

Politica externă a Republicii Slovenia are la bază valorile independenţei şi statalităţii slovene, ale Constituţiei, valorile Uniunii Europene, precum şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Pacea, securitatea, bunăstarea, bunele relaţii bilaterale, o Uniune Europeană puternică și un sistem multilateral puternic sunt obiective fundamentale ale politicii externe slovene.

Autorităţile de la Ljubljana apreciază că aderarea la NATO (aprilie 2004) şi UE (mai 2004) reprezintă cele două momente importante care au încheiat procesul de tranziţie.

Priorităţile majore ale guvernului sloven sunt: promovarea diplomaţiei economice şi apărarea intereselor politice şi de securitate. Strategie de politică externă pune accent pe temele predilecte ale diplomaţiei slovene: cultivarea bunelor relaţii bilaterale, în special cu ţările vecine, cu ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, dar şi cu marile puteri, susţinerea Balcanilor de Vest. Alte priorităţi ale Sloveniei includ respectarea drepturilor omului, promovarea păcii şi securităţii, diplomaţia preventivă, soluţionarea paşnică a conflictelor şi soluţionarea aspectelor care decurg din succesiunea statală în conformitate cu normele internaţionale, lupta împotriva terorismului, a traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice, promovarea dezvoltării durabile şi conservarea resurselor de apă, siguranţa pădurilor şi diversitatea geografică şi biotică.

 

Octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice