Relaţii bilaterale

Regatul ŢĂRILOR DE JOS


Prezentare generală

Începând din 1993, Olanda a oferit una din cele mai consistente asistenţe financiare nerambursabile, atât autorităţilor şi instituţiilor publice, cât şi societăţii civile din România, prin diferite componente ale programului de transformare socială a Europei Centrale şi de Est (MATRA), finanţat de MAE olandez, având ca principale obiective buna guvernare şi cooperarea europeană.

Istoric: La 21 decembrie 1841, a fost înfiinţată prima reprezentanţă diplomatică a Regatului Ţărilor de Jos, prin Viceconsulatul comercial de la Galaţi. La 25 august 1856, Olanda a stabilit la Bucureşti o misiune cu atribuţii şi competenţe mai largi: o Agenţie şi un Consulat General. Au urmat, în 1857, Agenţii Consulare Onorifice la Bârlad, Botoşani, Focşani, Giurgiu, Roman.

La 12/24 ianuarie 1880, Regatul Ţărilor de Jos a recunoscut independenţa României. Consulatul General din Bucureşti a fost ridicat la nivel de Agenţie Diplomatică, iar la 15/27 februarie 1882, la rang de Legaţie, şeful misiunii avansând la gradul de ministru rezident.

Între 1880-1898, România a fost reprezentată în Olanda de Legaţia sa la Bruxelles. În 1898 a fost înfiinţată „a unsprezecea misiune diplomatică a României, cu reşedinţa la Haga”. În 1900, acesteia îi erau subordonate Consulatul General din Rotterdam şi Consulatele de la Amsterdam, Dordrecht şi Haga-Scheveningen. La 25 august 1966, raporturile dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de Ambasadă.

 

Reprezentarea diplomatică

Ambasador al României în Regatul Ţărilor de Jos: doamna Brândușa Predescu.

Ambasador al Regatului Ţărilor de Jos în România: doamna Stella Ronner-Grubačić.

Reţeaua de Consuli Onorifici

  • în Regatul Ţărilor de Jos: Ben Jager, consul onorific general (provinciile Noord Brabant şi Zeeland), Jan van Putten (provinciile Flevoland, Utrecht şi Friesland ),Pierre Wimmers (provinciile Drenthe şi Overijssel), Andrea Teunissen-Oprea(provinciile Zuid-Holland şi Noord-Holland) şi Kees Kuijken (provinciile Limburg, Gelderland şi Groningen).
  • în România: Wouter Reijers (pentru judeţele Cluj, Sălaj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş), Dan Coman (Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea), Marius Popa (Arad, Timiş, Caraş-Severin)

 

Cooperare economică

Schimburile comerciale se derulează, în principal, în baza „Tratatului de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană”.

Schimburile comerciale bilaterale s-au menţinut la un nivel constant de creştere până în anul 2008, urmând o scădere de 2 ani (anii 2009 şi 2010) generată de criza financiar-economică globală. Anul 2013 a fost considerat punct de referinţă (perioada 1990-2012) în relaţiile economice şi comerciale bilaterale, înregistrându-se valori record în volumul schimburilor comerciale bilaterale (aprox. 3,575 mil. euro) şi a exportului de produse româneşti (aprox. 1, 537 mil. euro).

Evoluţia schimburilor comerciale (milioane euro)

 

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Total

2449,3

3077,7

2450,9

2668,1

3164,18

3201,14

3.575,34

3.545,17

3966

Export

606,1

974,1

953,7

1026,2

1.406,71

1.281,54

1.537,56

1.359,13

1.383

Import

1843,2

2103,6

1497,2

1641,9

1.757,47

1.919,60

2.037,78

2.186,04

2.583

Sold

-1237

-1130

-543,5

-615,7

-350,76

-638,06

-500,22

-826,92

1.200

 

Valoarea totală la sfârșitul lunii iunie 2016, volumul total al schimburilor comerciale româno-olandeze a fost de 2,095 miliarde euro. Exporturile româneşti au totalizat 677 milioane euro (+14%), iar importurile 1413,5 milioane euro (+20,3%). Soldul balanţei comerciale a fost negativ cu o valoare de -736,5 milioane euro, în creștere cu 155 mil. euro

NL ocupă, de mai mulţi ani, locul 1 în rândul investitorilor străini în RO, cu un capital total investit în 2016 de 8,784 miliarde euro, reprezentând 21,27 % din totalul investițiilor străine (conform ONRC). La 31 aug. 2016 erau înregistrate 4.871 societăți cu capital olandez, reprezentând 2,37% din totalul societăților cu capital străin în RO. (conform ONRC).

Domeniile în care s-a investit sunt: industria construcţiilor navale, industria alimentară, industria chimică, logistică, comunicații, prelucrare produse petroliere, construcții, industria siderurgică, sectorul financiar-bancar, consultanţă etc.

 

Cooperare în domeniul educaţiei

Câteva centre de învăţământ superior din România (Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Galaţi) au încheiat acorduri de cooperare universitară cu parteneri olandezi (Groningen, Utrecht, Leiden, Delft, Arnhem, Eindhoven).

Specializarea „limba şi literatura neerlandeză” se predă la Universităţile din Bucureşti (Catedra de Limbi şi Literaturi Germanice), Timişoara şi Cluj-Napoca, iar la Universitatea din Bucureşti funcţionează un lectorat de limbă neerlandeză, pentru care partea română asigură sprijin logistic şi cazare gratuită.

De la 1 septembrie 2015, la Universitatea din Amsterdam, UvA, în cadrul Catedrei de Studii sud-est europene, se predă limba română, absolvenții urmând să primească titlul de Bachelor in South East European Studies, specializarea Limba Română.

 

Comunitatea românească din Olanda

Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos este răspândită pe întreg teritoriul ţării şi este bine integrată în societatea olandeză. Potrivit Biroului Central de Statistică al Olandei, comunitatea de români numără aproximativ 21.000 de persoane. Totodată, numeroşi români stabiliţi de mulţi ani în Ţările de Jos au obţinut cetăţenia olandeză, renunțând la cetățenia română.

Dispersia geografică este unul din motivele pentru care nu există o asociaţie a românilor din Olanda. După 1989, au fost constituite ONG-uri româno-olandeze (reunind membri de origine română şi olandeză), active în domeniile social, educaţional, cultural. În ultimii ani, se constată o dinamizare a iniţiativei asociative a românilor din Olanda, în special în domeniile cultural şi academic.

Câteva sute de cetăţeni români lucrează în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale din Haga (TPI, CPI, Europol, Eurojust, OIAC, EPO, TSL, NATO C3 Agency, ESTEC), în marile companii olandeze (ING, Shell, Philips, Unilever etc.), precum şi în cadrul universităţilor (TU Delft). Studenţii români sunt în număr de câteva sute, la toate nivelele de studii şi la diferite discipline de învăţământ. Domeniile preferate sunt: drept european și internațional, științe aplicate și tehnice, chimie, management de afaceri și relații economice.

 

Accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Olanda

Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români nu mai au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în Olanda. De la această dată, cetăţenii români care muncesc sau intenţionează să muncească în Olanda se supun aceloraşi reguli care se aplică oricărui alt cetăţean din Uniunea Europeană care lucrează în această ţară.

Mai multe informaţii privind condiţiile de muncă se găsesc pe site-ulhttp://www.muncainstrainatate.anofm.ro/ .

 

octombrie 2016

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice