Relaţii bilaterale

Marele Ducat de LUXEMBURG


Marele Ducat a susţinut constant demersurile ţării noastre de integrare în NATO şi Uniunea Europeană. În 2005, sub preşedinţia luxemburgheză a Consiliului European, a avut loc semnarea documentului de aderare a României (şi Bulgariei) la Uniunea Europeană.

În luna iunie 1998, a luat fiinţă Grupul Parlamentar de Prietenie cu România, din care fac parte toţi deputaţii luxemburghezi.


Reprezentare diplomatică

Scurt istoric: Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie. Până la data de 15 iulie 1940, când  România a închis legaţia la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936).

La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. În februarie 1992, a fost deschisă la Luxemburg o ambasadă rezidentă.

Misiuni ale României

  • Ambasada României în Marele Ducat de Luxemburg: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: Lilian Zamfiroiu (prezentare scrisori de acreditare în septembrie 2016).

Misiuni în România

  • Ambasada Marelui Ducat de Luxemburg în România: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: Paul Steinmetz, cu reşedinţa la Atena  (prezentare scrisori de acreditare în noiembrie 2017).
  • Consulatul onorific al Marelui Ducat de Luxemburg la Bucureşti: consul onorific Mihai Ferariu.


Cooperare economică

Schimburile comerciale – la 31 iulie 2017, volumul schimburilor comerciale s-a ridicat la 67,057 milioane euro, 9,073 la export și 57,98 import, cu un sold de -48.91.

La 30 septembrie 2017 valoarea totală a capitalului social subscris, exprimat în echivalent valută, s-a ridicat la 2,34 miliarde USD (3,95% din valoarea capitalului străin subscris – locul 8), iar numărul de societăţi comerciale cu participare luxemburgheză a fost de 921 (conform ONRC). 

Domeniile în care au fost efectuate investiţii sunt: imobiliare (24,5%), construcții civile (16,57%), servicii profesionale (15,17), industria extractivă și producătoare (14,59), telecomunicaţii, comerţul cu ridicata, comerţul cu amănuntul, transporturi şi agricultură.


Cultură şi educaţie

Cadrul legal al relaţiilor româno-luxemburgheze este reprezentat de Acordul între România şi Marele Ducat de Luxemburg privind cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi sportului, document semnat la Bucureşti, la 25 aprilie 1994, pe baza căruia fost încheiate, periodic, programe de schimburi în aceste domenii.


Comunitatea românească din Luxemburg

Conform ultimelor cifre publicate de către Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice din Marele Ducat, numărul cetăţenilor români înregistraţi în Luxemburg, la 1 ianuarie 2017, era de 4.142 persoane, în creștere cu 309 persoane, faţă de acelaşi moment al anului anterior. Rezidenții români dețin în prezent o pondere de 1,42% din totalul rezidenților străini și de 0,7% în totalul populației. Românii reprezintă, din punct de vedere numeric, cea de-a zecea cea mai importantă comunitate străină din spaţiul UE rezidentă în Marele Ducat, fiind o comunitate bine integrată.

Românii din Luxemburg s-au organizat în asociaţii precum „Luxemburg-Roumanie”/ASBL, „Romania – Luxemburg Business Forum”/RomLux, iar în 2013 a fost înființată filiala Luxemburg a Ligii Studenţilor Români în Străinătate/LSRS.

Începând cu 1 ianuarie 2014, accesul lucrătorilor români pe piaţa luxemburgheză a muncii se face fără restricţii.

Decembrie 2017

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice