Relaţii bilaterale

Republica ITALIANĂ

Denumirea oficială: Republica Italiană / Repubblica Italiana

Capitala şi principalele oraşe: Roma; Milano, Napoli, Torino, Palermo, Genova, Bologna, Florenţa

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 301.338 km² (locul 69 în lume), împărţită în 20 regiuni (din care 5 cu statut special de autonomie), 110 provincii şi 8094 localităţi.

Populaţia: 60.579.000 locuitori (2017).

Limba oficială: italiana. Alte limbi oficiale: în Trentino Alto Adige - germana şi ladina, în Friuli-Venezia Giulia – slovena, în Valle d'Aosta – franceza.

Ziua Naţională: 2 iunie, Proclamarea Republicii

Religie: 87,8% romano-catolică, 12,2% alte religii; minorităţi lingvistice „istorice”: 12.

Moneda: Euro (stat membru de la introducerea monedei unice)

Scurt istoric: Istoria Italiei este semnificativă din perspectiva dezvoltării culturale şi sociale a lumii mediteraneene. După civilizaţia etruscă, Magna Grecia şi Imperiul Roman care au dominat această parte a lumii, a urmat Evul Mediu, cu epocile „Comunelor” şi principatelor, epocă dominată de confruntarea marilor imperii pe teritoriul italian. Succesiv, Umanismul şi Renaşterea au contribuit în mod definitoriu la formarea spiritualităţii europene.

Italia a devenit efectiv stat-naţiune în 1861, când cea mai mare parte a statelor Peninsulei au fost unite de regele Victor Emanuel al II-lea din dinastia de Savoia. O contribuţie însemnată la unificarea Italiei au avut-o contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al regatului, şi generalul Giuseppe Garibaldi. Roma a rămas încă un deceniu capitală a Statului Papal, devenind parte a Regatului Italiei la 20 septembrie 1870, data unificării complete a Italiei. Italia participă alături de Antantă la Primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini, instaurată în 1922, a condus la o alianţă dezastroasă cu Germania nazistă şi Japonia (Axa Berlin-Roma-Tokyo) şi la înfrângerea Italiei în cel de-al Doilea război mondial. Pe 2 iunie 1946, s-a stabilit prin referendum abolirea monarhiei şi proclamarea republicii. La 1 ianuarie 1948 a fost adoptată noua constituţie republicană.

Italia este stat membru fondator al NATO şi al Uniunii Europene, stat membru al spaţiului Schengen şi al zonei euro.


Informaţii politice

Forma de guvernământ: republică parlamentară

Şeful statului: Sergio MATTARELLA (februarie 2015)

Primul ministru: Paolo GENTILONI (decembrie 2016)

Ministrul afacerilor externe: Angelino ALFANO (decembrie 2016)

Situaţia politică internă: Guvernul italian condus de Paolo Gentiloni a fost instalat în funcţie ca urmare a demisiei fostului premier, Matteo Renzi, în urma referendumului constituţional din 4 decembrie 2016.

Parlamentul: bicameral, compus din Camera Deputaţilor (630 deputaţi) şi Senat (320 senatori).

Legături către principalele site-uri oficiale

Economia italiană. În 2017, PIB a crescut cu 0,4% față de primul trimestru și cu 1,5% față de al doilea trimestru 2016; în cazul unei creșteri moderate a economiei în ultimele doua trimestre, PIB ar putea atinge în acest an cota 1,5%. Guvernul de la Roma anticipase pentru 2017 o creştere economică de 1%, ritm care ar fi plasat din nou Italia între cele mai slabe economii din zona euro. Totuși, în luna iunie 2017 Fondul Monetar Internațional a apreciat că economia italiană va crește cu 1,3% față de nivelul anului 2016. Pentru perioada 2018-2020, specialiștii FMI au estimat o creștere anuală de cca. 1%.

Datoria publică a continuat să crească, atingând 132,6% din PIB (peste 2.217 miliarde de euro). UE a solicitat guvernului italian o manevră financiară reductivă suplimentară de aprox. 3,4 miliarde (aprox. 0,2% din PIB) iar Guvernul italian a anunțat la 13 aprilie 2017 rectificarea bugetară care include măsuri menite să păstreze bugetul în limitele convenite cu UE. Măsura prevede reduceri de cheltuieli și identifică surse de venit pentru corecția bugetului.

Agenția de rating Fitch a anunțat, la 22 aprilie 2017, scăderea ratingului de țară pentru Italia de la BBB+ la BBB. Motivul invocat: scăderea raportului deficit/PIB la numai 1,7% în 2018, față de 1,2% cât anunțase guvernul italian prin Documentul de Economie și Finanțe (Def).

Rata inflației a crescut în luna aprilie 2017 la 1,8%, de la 1,4% în luna martie, înregistrând astfel cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, adică începând cu februarie 2013 (date ISTAT). Șomajul a crescut în luna martie 2017 la 11,7%, o creștere de 0,1% comparativ cu luna februarie 2017 și de 0,2%, comparativ cu martie 2016 (date ISTAT).

Italia este, în continuare a doua putere industrială în Europa și a șaptea din lume; a treia mare economie din zona Euro și al nouălea exportator mondial; a cincea destinație turistică la nivel mondial; a treia țară de origine la nivel mondial pentru branduri cunoscute.
 

Afaceri europene

Italia este, încă din 2007, unul dintre susţinătorii puternici ai relansării Tratatului de reformă, ai politicii energetice europene şi al continuării procesului de extindere a UE. Cea mai recentă Preşedinţie italiană a Consiliului UE a avut loc în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2014 (prima Preşedinţie din trio-ul Italia-Letonia-Luxemburg).

Italia consideră că Europa trebuie să joace un rol crucial în construirea noului sistem de guvernare globală: UE trebuie să constituie un model de multilateralism, o zonă de securitate şi prosperitate, un creator de norme şi trebuie să îşi asume o parte şi mai mare din responsabilităţile globale.

  • Consiliul UE: 29 voturi
  • Parlamentul European: 73 locuri
  • Comisia Europeană – Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei
  • Președintele Parlamentului European – Antonio Tajani


IT se poziţionează în plan european ca stat mare, membru fondator al UE, dorind să fie în prim planul dezbaterii europene privind viitorul proiectului european, summit-ul organizat pentru aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, la 24-25 martie 2017, fiind un prilej pentru a evidenția poziția IT.

Cu acest prilej, Paolo Gentiloni a afirmat că momentul de criză trebuie depășit, UE trebuie să repornească având la bază proiectele sale fundamentale: liberul schimb, legislația europeană, societatea deschisă, democrația, libertatea. A menționat că încrederea cetățenilor în UE poate fi câștigată prin politici care să asigure creșterea economică, investițiile, reducerea inegalităților sociale, securitatea și apărarea comună, prin politici migratorii comune, prin curajul de a avea o colaborare aprofundată, în domeniile în care este necesar și atunci când este posibil.


Profil internațional IT

Italia a deținut în 2017 un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU și deține Preşedinţia G7, iar în 2018 îşi asumă Preşedinţia în Exercițiu a OSCE şi Președinția Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

Prioritățile mandatului IT la ONU: soluție politică pentru conflictul sirian; stabilizarea Libiei; situația din Liban, inclusiv revizuirea strategică a misiunii UNIFIL, la care IT e principalul contributor; sprijin pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu; sprijin pentru medierea ONU în Yemen; Situația din Somalia, Eritreea și Cornul Africii în ansamblul său; Criza din Africa Centrală stabilizarea Republicii Centrafricane și impasul instituțional în Republica Democratică Congo; consolidarea păcii și combaterea terorismului și a migrației ilegale în regiunea Sahel; situația în Sudanul de Sud.

Prioritățile Președinției IT G7: economia mondială și creșterea globală, migrația și refugiații, comerțul internațional, promovarea investițiilor, sănătatea globală, egalitatea de gen și rolul femeilor în societate și economie, spațiul virtual în versiunea sa de accesibilitate și de securitate, lupta împotriva corupției văzută ca esențială pentru creșterea economică și pentru menținerea păcii și securității, clima și energia în primul plan în vederea punerii în aplicare a angajamentelor de la Paris. În perioada 26-27 mai 2017 a avut loc la Taormina (Sicilia) Summit-ul G7, organizat de Președinția italiană. La 26 mai 2017, liderii G7 au avut trei sesiuni de lucru, referitoare la: politica externă și de securitate, economie și dezvoltare sustenabilă. Lucrările s-au încheiat cu adoptarea unei declarații comune privind lupta împotriva terorismului și a extremismului. La sesiunea din 27 mai 2017, alături de liderii G7, au participat șefii de stat sau de guvern din: Niger, Kenya, Tunisia, Nigeria, Etiopia, precum și reprezentanții unor organizații internaționale (ONU, OECD, FMI, Banca Mondială) și regionale africane. Liderii G7 au agreat măsurile privind contracararea fenomenului terorist și extremist, lipsind consensul privind aspectele de mediu și existând reticențe privind domeniul comerțului și gestionarea fenomenului migrator. Disensiunile înregistrate au dus la anularea unora dintre conferințele de presă programate la încheierea lucrărilor Summit-ului (SUA, Germania). În evaluarea premierului italian P.Gentiloni, Summit-ul G7 de la Taormina a prilejuit o discuție adevărată, autentică. Rezultatele privind lupta împotriva terorismului au fost apreciate ca succesul cel mai semnificativ, fiind recunoscute diferențele de opinie cu SUA privind schimbările climatice.  

Prioritățile IT pentru Președinția OSCE (2018): ambiția IT este de a construi un Helsinki pentru secolul XXI; în domeniul politico-militar: criza din Ucraina și conflictele înghețate, dezvoltarea dialogului cu țările de pe țărmul de sud al Mediteranei, întărirea angajamentului OSCE în domeniul controlului fluxului migrator; dimensiunea economică și de mediu: relansarea dialogului Est-Vest, respectiv dialogul cu Federația Rusă.

ianuarie 2018

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice