Relaţii bilaterale

Confederaţia ELVEŢIANĂ


Prezentare generală

Relaţiile româno-elveţiene sunt bazate nu doar pe afinităţi culturale sau pe interese economice, ci şi pe împărtăşirea unor valori precum respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau promovarea democraţiei şi statului de drept.

Pe parcursul anilor, relaţiile bilaterale româno-elveţiene s-au dezvoltat şi s-au intensificat, fiind marcate de mai multe vizite oficiale:

Vizite la nivel de şef de stat

  • în România: 26-27 septembrie 2006, 30 iunie – 1 iulie 2011
  • în Elveţia: 1997,1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 4 dec. 2007

Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe

  • în România: 1993, 1996, 1999, 2000, 2001, 2006
  • în Elveţia: 1994, 1997, 2001, 2004, 7 sept. 2010, 7 noiembrie 2013

Vizite pe linie parlamentară

  • în România: 2002, 2006, 2009, 2012,2015, 2016
  • în Elveţia: 2003, 2013, 2015



​Reprezentare diplomatică

Relaţiile diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiana au fost stabilite la 9 mai 1911, la nivel de legaţie şi ridicate la rang de ambasadă la 24 decembrie 1962. Primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia a fost Nicolae Cantacuzino, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911.

Misiuni ale României:

  • Ambasada României în Confederaţia Elveţiană: Mihaela Feher, însărcinat cu afaceri a.i.
  • Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi Organizaţiile Internaţionale cu sediul în Elveţia: ambasador domnul Adrian Vieriță.
  • Consulatul general onorific al României la Zurich: consul general onorific domnul Dimitri Sturdza
  • Consulatul onorific al României la Lugano: consul onorific doamna Marinela Somazzi – Safta
  • Consulatul onorific al României la Geneva: dr. Guido Gianasso

Misiuni în România:

  • Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar domnul Urs Herren care și-a prezentat scrisorile de acreditare la 7 septembrie 2016.

 

Cooperare economică

Cadrul legal de dezvoltare a relaţiilor economice dintre cele două ţări este reglementat de următoarele acorduri: Acordul de liber schimb între Confederaţia Elveţiană şi Comunităţile Europene, semnat în 1972; Acordurile bilaterale I Elveţia – UE, semnate în 1999, în domeniile: libera circulaţie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice în comerţul internaţional, piaţa de achiziţii publice, cercetare-dezvoltare; Acordurile bilaterale II Elveţia – UE, semnate în 2004 în domeniile: produse agricole transformate, mediu, statistica, fiscalitate (impozitarea dobânzilor); Acordul-cadru între Consiliul Federal Elveţian şi Guvernul României privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene, semnat la 7 septembrie 2010, la Berna (181 mil. CHF pentru 5 ani); Convenţia între România şi Confederaţia Elveţiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit şi avere, semnată la 25.10.1994; Acordul cu privire la promovarea şi protecţia reciprocă a investiţiilor, semnat la 25 octombrie, 1993.


Schimburile comerciale bilaterale

 - milioane Euro -

  Total Export Import Sold
2006 578,8 157,5 421,3 - 263,8
2007 578,1 221,5 356,5 - 135
2008 715,25 302,25 413 - 110
2009 604,4 254,40 349,90 - 95,5
2010 689,44 260,46 428,98 - 168,52
2011 706,9 (+2,5%) 299,6 (+15,39%) 407,3 (-5,26%) - 107,7
2012 741,75 277,27 464,49 - 187,22
2013 684.92 268,26 (-3,25%) 416,66 (10,3%) -148,4
2014 776,35 (+13,34%) 296,67 (+10,74%) 479,68 (+15,11%) -183,01
2015 750,88 308,02 (+4,13%) 442,86 (-7,68%) -134,84
Iunie 2016   169,52 (+13,48) 212,21 (-15,28)  

Investiţii

La data de 31 august 2016, în România erau înregistrate 2.742 societăți comerciale cu capital elvețian, cu un capital social total subscris  exprimat în valută de 978.045,6 milioane euro (2,36%) - locul 10 între investitorii străini. Principalele domenii spre care s-au orientat investitorii elveţieni în România sunt: industria materialelor de construcţii, chimică şi petrochimică, producţia de componente electrice şi electronice, industria agroalimentară, comerţ, producţia de încălţăminte, industria textilă, energie, mass-media etc.

Principalii investitori elveţieni în România sunt: Holcim – cel mai mare investitor (ciment), Swisspor, Sika (materiale construcţii), ABB (energie), Greenfiber, Ameropa (petrochimie), Roche, Sandoz, Helvetica Profarm (farmaceutică), Nestlé, Pacovis, Carpalat, Valvis (industria alimentară), Philipp Morris (tutun), Karpaten Meat (agricultură – zootehnie), TransGourmet (comerţ cash&carry), Rieker (încălţăminte), Seco, Inter-Spitzen (industria textilă), Insta – Elbet Holding, Acceleris (echipamente electrice şi electronice), Ringier, Edipress, Institutul Multimedia româno-elveţian (mass-media) etc.

La Saint-Imier, cantonul Berna, a fost inaugurată oficial, la 19 septembrie 2014, cea mai importantă investiţie românească din Elveţia, realizată de compania Tudor Tech SA, care activează în sectorul tehnologiilor de vârf  şi care va produce scannere pentru avioane. Investiţia românească se ridică la aproximativ 45 milioane CHF.

La 21 octombrie 2015, Ambasada României la Berna a organizat la Zurich, împreună cu Camera de Comerț Elveția – Europa Centrală/SEC și Camera de Comerț şi Industrie Elveția-România, Forumul economic «România – un partener de afaceri atractiv».

La 9 mai 2016, cu prilejul vizitei președintei Consiliului Național din Elveția, Christa Markwalder, Camera de Comerț și Industrie România – Elveția din București împreună cu Ambasada Elveției în România au organizat un Seminar de afaceri româno-elvețian.

 

Schimburi comerciale

La 30.12.2015, valoarea schimburilor comerciale româno-elveţiene a fost de 750,88 milioane euro, din care export 308,02 milioane euro (în creștere cu 4,13%) şi import 442,86 milioane euro (în scădere cu 7,68%), soldul balanţei comerciale fiind defavorabil României cu  -134,84 milioane euro.


Contribuția financiară elvețiană destinată României

După aderarea României şi Bulgariei la UE, Consiliul Federal a hotărât extinderea la România şi Bulgaria a prevederilor Legii privind contribuţia financiară elveţiană destinată noilor membri ai UE. Suma alocată României a fost de 181 milioane CHF.

Implementarea contribuţiei financiare elveţiene acordată României a fost reglementată prin Acordul-cadru bilateral dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian, privind implementarea Programului de Cooperare Elveţiano-Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, care a fost semnat la Berna, la 7 septembrie 2010. Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1065/20.10.2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 741/2010, acordul a intrat în vigoare la 10 noiembrie 2010, fiind lansat la Bucureşti, la 25 martie 2011. Fondurile au fost angajate în totalitate până la sfârşitul anului  2014, plăţile urmând a se efectua  până la sfârşitul anului 2019.


Cultură şi educaţie

Relaţiile în domeniul culturii şi educaţiei între România şi Confederaţia Elveţiană se dezvoltă în cadrul specific al împărţirii Elveţiei în cele patru zone lingvistice şi al autonomiei cantoanelor în aceste domenii. Ele s-au dezvoltat şi diversificat în ultimii ani, în special prin schimburi şi colaborări directe între instituţiile culturale şi de învăţământ din cele două ţări.

Anul 2015 a fost declarat „Anul României în Elveţia”. În cadrul acestor proiecte au fost organizate evenimente de promovare culturală, economică şi turistică a României.

 

Comunitatea română

Comunitatea română din Elveţia este estimată la cca. 20.000 de persoane. Recensământul din 2000, plasează limba română pe poziţia 27, din cele 50 de limbi care sunt înregistrate în Elveţia ca având cel puţin 600 de vorbitori. Cea mai mare parte a comunităţii româneşti este localizată în partea francofonă (Geneva, Lausanne, Fribourg, Neuchatel), în zonele industrializate din partea germanofonă, în cantonul Ticino şi în oraşele bilingve Basel şi Berna.

Unii din membrii comunităţii româneşti din Elveţia sunt organizaţi în asociaţii, al căror scop principal este păstrarea identităţii şi promovarea limbii şi culturii române.

Acestea sunt: Comunitatea română din Elveţia (Geneva), Centrul Cultural Român Neuchâtel, Clubul Românilor din Baden, Clubul helveto-român din Lucerna, RO-Chance – Platforme de compétence pour la Roumanie et la Suisse (Berna), ARCH-I, (Lausanne), Asociaţia studenţilor de la Institutul Politehnic din Lausanne (EPFL), Asociaţia Studenţilor din Zurich, Liga Studenţilor Români din Străinătate – Filiala Elveţia.

În Elveţia funcţionează mai multe biserici române, dintre care: Parohia “Sf. Ioan Botezătorul” (Geneva), Parohia “Tuturor Sfinţilor Români” (Lausanne), Parohia “Învierea Domnului” (Chambesy/Geneva), Parohia “Sfântul Nicolae” (Zürich), Parohia “Sfântul Gheorghe” (Berna), Parohia „Sf. Apostol Andrei“ (Basel), Parohia „Sfânta Parascheva“ (Chur), Parohia „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ (Lugano), Parohia "Sfânta Treime" (Neuchâtel), Parohia „Naşterea Maicii Domnului” (Lucerna), Biserica de lemn din Chêne-Bourg (Geneva)



​Condiţii de muncă

La 1 iunie 2009 a intrat în vigoare extinderea Acordului privind libera circulaţie a persoanelor la România şi Bulgaria, încheiat de Elveţia cu UE, accesul lucrătorilor români în Elveţia fiind permis în limita cotelor anuale stabilite.

Consiliul federal a decis liberalizarea accesului cetățenilor români și bulgari pe piaţa forţei de muncă elveţiene începând cu 1 iunie 2016.

Informaţii suplimentare pot fi accesate pe pagina de internet a Ambasadei României la Berna: www.berna.mae.ro.

 

octombrie 2016

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice